Sunteți pe pagina 1din 1

Discurs la Harvard George C.

Marshall
Discursul sau a fost un impuls pentru asa-numitul "Plan Marshall", care a furnizat miliarde de
dolari catre Europa de Vest pentru reconstructia oraselor si relansarea economiilor. Intre
1946-1947 a aparut foarte clar la orizont dezastrul economic care pandea Europa, greu
incercata in al Doilea Razboi Mondial si sustinuta de doar doua economii firave, cele ale
Marii Britanii si Frantei.
Statele Unite erau extrem de ingrijorate fata de haosul economic al Europei de Vest, un teren
propice pentru proliferarea comunismului. In al doilea rand americanii credeau ca datoreaza
Europei cresterea economica din timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, atunci cand
industria americana a functionat din plin pentru a sprijini trupele aliate.
La data de 5 iunie 1947, secretarul de stat George C. Marshall, vorbind la Universitatea
Harvard, a pledat pentru un ajutor consistent al guvernului american pentru Europa de Vest.
In martie 1948 Congresul Statelor Unite ale Americii a adoptat Legea de Cooperare
Economica, denumita, mai popular, "Planul Marshall". Prima transa a constat in 4 miliarde de
dolari pe care SUA i-au retras din circuitul agricol, indreptandu-i spre Europa. Atunci cand
acordul s-a incheiat, dupa 4 ani, Statele Unite furnizasera Europei peste 12 miliarde dolari
pentru redresare. Secretarul britanic de externe Ernest Bevin a comparat "Planul Marshall"
cu "un colac de salvare pentru o corabie de naufragiati".

Pe 5 iunie 1947 ntr-un discurs rostit n Aula Universitii Harvard, secretarul de stat
american George Marshall anun lansarea unui vast program de asisten economic destinat
refacerii economiilor europene, cu scopul de a stvili extinderea comunismului, fenomen pe care
el l considera legat de problemele economice.[1]
La 19 iunie 1947 minitrii de externe ai Franei (Georges Bidault) i Regatului Unit (Ernest Bevin),
semneaz un comunicat prin care invit 22 de state europenes trimit reprezentani
la Paris pentru a schia un plan de reconstrucie european. Etichetnd Planul Marshall drept
imperialism economic american, Moscovaa interzis rilor satelite s participe la Conferina de
la Paris. Sovieticii considerau c acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a
rilor din sfera sa de influen i la pierderea avantajelor politice i strategice dobndite
de Kremlin n Europa Central i de Est la sfritul celui de al Doilea Rzboi Mondial. Planul
Marshall reprezint extensia n domeniul economic a Doctrinei Truman.
Iniial, acest plan era destinat tuturor statelor europene, ns a fost respins de URSS i sateli ii ei,
care se temeau de creterea influenei americane. Planul Marshall a constat, aadar, ntr-un
ajutor financiar acordat unui numr de doar 16 state din Vestul Europei. Pentru administrarea
acestuia a fost nfiinat OCED(Organizaia de Cooperare Economic i Dezvoltare). Tabelul de
mai jos prezint ajutorul acordat fiecrei ri n parte pe an.