Sunteți pe pagina 1din 6

ADMINISTRATIV CURS 2 ORA 1

Conditiile de admisibilitate a unei actiuni in contencios administrativ


vizeaza cele patru elemente fundamentale : reclamantul, paratul, obiectul si
procedura.
In sens larg actiunea in contencios administrativ este o actiune asa-zis
civila.
Ce inseamna in sens larg actiune civila?In sens larg e civil tot ce nu e
penal,e civila orice actiune careia i se aplica ca norma procedurala cadru
Codul de Procedura Civila.
Intrucat actiunea in Contencios e o asemenea actiune,inseamna ca si
actiunii in Contencios i se aplica in subsidiar Codul de Procedura Civila.Si
atunci,conditiile referitoare la reclamant ,in primul rand,trebuie sa fie
acelea din Codul de Procedura Civila,insa,fiind in contencios,aceste conditii
sufera niste modificari importante.
Mai intai vom trata o paralela intre conditiile generale din Codul de
Procedura Civila si conditiile speciale din Contencios Administrativ.In 15
februarie 2013 a intrat in vigoare un Nou Cod de Procedura Civila.
Traditional,in CPC sunt instituite trei conditii : capacitatea,calitatea
procesuala activa si interesul.
O sa incepem cu trei spete care sa ilustreze in mare cele trei conditii.
Prima speta : prin anii 1991 1992 in acel interval de timp in care erau zorii
democratiei si prin urmare abuzurile erau mai dese poate decat astazi,un
grup de cetatenii vrea sa infiinteze ASOCIATIA NATIONALA PENTRU
DOVEDIREA ABUZURILOR.Potrivit legislatiei la vremea respectiva, ca sa
primesti si statut de autoritate publica aveai nevoie de autorizare de la
Guvern.Formuleaza cerere pentru a primi aceasta autorizare si Guvernul sau
nu raspunde nimic sau refuza si atunci fac actiune in Contencios
Administrativ pe aceasta asociatie,care evident inca neavand autorizatia nu
avea personalitate juridica.Cauza ajunge la Curtea Suprema de la vremea
aceea, sectia de Contencios Administrativ care da urmatoarea solutie
irevocabila: se respinge actiunea ca fiind formulata de o persoana fara
capacitate juridica civila.Ramane sa vedem daca e corecta si ce ar fi trebuit
sa faca persoanele in cauza.
A doua speta: la alegerile publice locale din anul 2000,intr-una dintre
comunele din tara unul dintre consilieri,pe varii motive este invalidat de
catre consiliu.Potrivit legii 215,consilierul vatamat prin invalidare poate
formula actiune in contencios in termen de 5 zile de la data cand i s-a

comunicat invalidarea.Acesta nu face niciun fel de actiune insa acest


consilier avea o persoana in intretinere,majora,persoana respectiva face ea
actiune in contencios administrativ impotriva actului de invalidare.Cel aflat
in intretinere avea interesul ca,probabil tatal lui, sa aiba venituri cat mai
mari.Printre altele,unul dintre veniturile sigure era indemnizatia de
consilier.Prin urmare el avea interesul ca tatal sau sa ramana consilier ca sa
obtina indemnizatia,ca el sa poata lua o parte din aceasta.Instanta da
urmatoarea solutie: respinge actiunea pe motivul ca nu are calitate
procesuala activa in sensul ca nu este consilier.Textul spunea : consilierul
vatamat poate face actiune in contencios.
Ultima speta: acum vreo 10,15 ani o persoana a formulat actiune impotriva
Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului solicitand obligarea acesteia sa
se abtina de a mai bate clopotele duminica la ora 12 pentru ca locuieste in
piata si o deranjeaza la masa sunetele si vrea sa manance in liniste.
Acestea sunt spetele de la care o sa pornim sa discutam despre cele trei
conditii in procedura civila dupa care sa le particularizam in contencios.
Prima conditie, capacitatea.Ce inseamna capacitate civila in general?O
aptitudine generala si abstracta de a avea drepturi si obilgatii putand intra in
diverse raporturi juridice civile.Ce vrea sa insemne capacitatea procesuala
civila,care e o parte a capacitatii generale civile?Aptitudinea de a sta ca parte
intr-un proces,introducand actiuni sau aparandu-te,de la caz la caz.Ceea ce
trebuie sa retinem e ca capacitatea este o aptitudine abstracta ,adica
posibilitatea unei persoane de a fi parte in orice fel de proces,in general.Ca
regula,eu personal daca pot fi parte in procesul cutare,pot fi parte in toate
procesele si daca nu pot fi parte intr-un proces nu pot fi parte in niciun fel de
proces.Capacitatea este de folosinta si de exercitiu.Persoanele de peste 18 isi
pot face singure actiunile,cele sub 18 ani isi fac actiunile fie prin
reprezentanti fie asistati daca au intre 14 si 18 ani.Nu exista din punctul
acesta de vedere nicio diferenta in contencios.
Revenim la speta cu ASOCIATIA NATIONALA PENTRU
DOVEDIREA ABUZURILOR.Este corecta solutia?Capacitatea si ideea de
capacitate este strans legata de aceea de personalitate juridica.Daca nu ai
personalitate juridica nu ai capacitate,in mod normal asa a gandit si Inalta
Curte.Ceea ce nu e corect in speta este faptul ca nu e luata in considerare
teoria capacitatii de exercitiu anticipatala persoanele juridice.Adica au acea
capacitate,acea aptitudine de a incheia acte necesare infiintarii persoanei
juridice.In speta acele acte necesare erau reprezentate de autorizare.Prin
urmare persoanele respective au facut cerere la Guvern pt acea
autorizatie,daca li s-a refuzat,actiunea in contencios era singurul remediu
pentru a obtine aceasta autorizatie.Prin urmare aceasta actiune intra in

notiunea de capacitate anticipata pentru ca era necesara pentru dobandirea


personalitatii juridice depline.Deci,in temeiul capacitatii anticipate,sa nu
uitam ca exista si asa ceva defapt solutia trebuia sa fie invers.Cum se putea
face altceva ca sa nu ai probleme asta daca,in calitate de avocat nu te duce
mintea sa invoci capacitatea de exercitiu anticipata?Reclamant putea fi nu
cel fara personalitate,in speta asociatia, ci toate persoanele fizice care s-au
asociat sau o parte din ele,care ar fi invocat ca li se incalca dreptul la
asociere.
Calitatea procesuala activa: In general in procedura civila cine poate
introduce o actiune?Ce inseamna in primul rand calitate procesuala activa?
Inseamna o aptitudine,dar de data asta nu abstracta,ci concreta de a fi
parte,mai exact de a fi reclamant intr-un anumit litigiu.In general calitate
procesuala activa are cel caruia i-a fost incalcat un drept in general daca
vorbim de drept civil.Daca cineva a suferit o fapta ilicita,victima faptei
ilicite,poate creditorii lui si asa mai departe.Deci problema calitatii este
legata de problema interesului despre care o sa discutam in continuare.Exista
insa situatii si in procedura civila cand se cere o calitate speciala pentru a
actiona,pentru ca asa cere textul si daca nu ai acea calitate nu ai cum sa faci
actiunea si asa se deosebeste calitatea de interes.Cea mai cunoscuta situatie
pentru care iti trebuie o calitate speciala pentru a actiona intr-un litigiu civil
este atunci cand se invoca nulitatea relativa.Norma care instituie nulitatea
relativa o instituie pt a proteja anumite persoane,de pilda minorii.Majorul
care a contractat cu un minor ar putea avea interesul sa desfiinteze vanzarea
pt ca de pilda i-a vandut unui minor un bun cu un anumit pret iar dupa un an
sau doi piata a crescut si pretul s-a dublat.Ar putea cere desfiintarea pe motiv
de minoritate,sa isi ia bunul inapoi si apoi sa il vanda la dublu.Acesta nu
poate totusi sa faca asta,instanta spunandu-i ca da,are interes dar nu are
calitate pentru ca textul legal spune la cererea minorului iar acesta nu e
minor.La fel e si in cazul vanzarii facuta de un sot fara consimtamantul
celulialt sot,vanzarea putand fi desfiintata doar de sotul
necontractant;vanzarea facuta cu incalcarea drepturilor de preemtiune ale
vecinilor,statului,etc poate fi desfiintata intotdeauna doar de titularul
dreptului de preemtiune.Acestea sunt situatiile in care trebuie sa existe o
calitate speciala a reclamantului.
Interesul: Ce inseamna interes de a actiona? Folosul pe care l-ar obtine
reclamantul in ipoteza teoretica a admiterii actiunii lui.Foarte rar se intampla
sa existe actiuni fara niciun fel de interes in sensul ca cine promoveaza
actiuni fara sa obtina nimic cu siguranta e dus cu pluta.Un judecator find
de serviciu la registratura,vine o doamna care face o cerere de chemare in
judecata care suna in felul urmator: subsemnata cutare prin prezenta va

solicit sa constatati ca eu sunt adevaratul Isus Hristos si nu vecina mea


numita cutare pe care o chem in judecata.Daca aceasta actiune s-ar fi admis
reclamanta nu ar fi obtinut nimic ( )) ) . In general e foarte greu sa gasesti
o actiune fara interes insa un interes veritabil trebuie sa indeplineasca mai
multe conditii : sa fie actual,sa fie serios,etc.Exista o conditie care ne
intereseaza : in procedura civila se spune printre altele ca interesul trebuie sa
fie legitim.Ne intereseaza pentru ca aceeasi sintagma interes legitim o
foloseste si LCA si atunci de intereseaza sa stabilim daca interesul legitim
din procedura civila e unul si acelasi lucru cu interesul legitim stabilit de
LCA.Ce inseamna in primul rand in viziunea teoreticienilor civilisti si de
procedura civila notiunea de interes legitim?Se spune asa: interesul legitim
este acel interes care nu este prohibit de lege.Observam ca este o definitie
negativa nu este prohibit de lege.Exemplul traditional pe care il dadeau
inca din anii 60-70 e in felul urmator : imaginati-va o persoana care se afla
in intretinerea de fapt a alteia.Ceea ce este important este ca intre cele doua
persoane nu exista niciun raport juridic,adica nu exista nici o obligatie legala
nici una contractuala de intretinere.Cel care presta intretinerea decedeaza ca
urmare a unei fapte ilicite(accident de circulatie,omor,etc.).Se pune
problema,cel care primea intretinerea de fapt are dreptul la despagubiri din
partea autorului faptei ilicite?Si aici discutiile sunt in felul urmator: unii
spun ca da ca asa e echiatbil ca el a pierdut ceva,altii spun ca nu,nu are
dreptul la despagubire pentru ca avea un simplu interes si atunci neavand
un drept vatamat nu are dreptul la despagubire.Jurisprudential la
inceput,apoi si doctrina a admis,pe ideea ce avem un interes extrem de larg
neprohibit de legi asemenea actiuni si acum prin noul cod civil chiar s-a
stabilit ca o astfel de persoana este indreptatita deci acest interes legitim s-a
transformat intr-un veritabil drept prin lege.
Insa daca in acelasi exemplu nu era vorba de un raport de
intretinere,daca cel care este victima faptului illicit,adica cel lovit de
masina,asasinat s.a.m.d era sa zicem un consumator de droguri cel care-I
furnizeaza droguri nu poate sa faca actiune si sa spuna si-a pierdut un
client,si-a pierdut profitul,deci cel care l-a omorat pe clientul sau sa-i
plateasca profitul pe care il obtinea din vanzarea de droguri.La nivel
theoretic acest interes este vadit nelegitim pentru ca in general de prohibit de
legi si sa consumi sis a vinzi droguri.
CONDITIILE REFERITOARE LA RECLAMANT IN VIZIUNEA
LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
Conditia capacitatii ca principiu ramane la fel ca in civil,adica reclamantul
in mod normal ar trebui sa fie o persoana fizica sau juridica.Chiar daca la
nivel general conditia capacitatii ramane aceeasi din procedura civila,la

nivelul LCA exista o exceptie aparenta si extreme de discutabila si anume


grupul de persoane fara personalitate juridica.Avem art 2(1) lit.a care ne
spune ca persoana vatamata este orice persoana titulara a unui drept sau a
unui interes legitim vatamata printr-un act administrativ si ca este asimilat
persoanei vatamate si grupul de persoane care pe de o parte nu are
personalitate juridica dar este titular de drepturi si interese legitime private
pe de alta parte.Daca acest text era in vigoare cand s-a judecat acea cauza cu
Asociatia Nationala pentru dovedirea abuzurilor nu am fi avut nicio
discutie.Care e problema daca discutam la nivel teoretic,abstract aceasta
prevedere este un paradox,o contradictie de termeni.Notiunea intermediara
intre drept si interes legitim si personalitate juridica este patrimoniul.Nu ai
personalitate juridica cu siguranta nu ai patrimoniu.Daca nu ai patrimoniu
atunci ce drepturi sa se vatame?Daca esti titular de drepturi inseamna ca ai si
un patrimoniu,ai patrimoniu,inseamna ca in mod normal ai personalitate
juridica deci nu pot fi fara.In practica textul de fapt doar simplifica niste
actiuni,de exemplu 50 de oameni fac o asociatie si pot sa faca actiune in
contencios chiar daca nu au niciun fel de personalitate juridica.Acest text
doar asa ar putea fi interpretat corect in sensul ca titulari sunt membrii
grupului nu grupul in sine pentru ca daca grupul nu are personalitate
juridical nu are in ce sa fie vatamat.
Calitatea : ne uitam la art 1 din LCA si de acolo desprindem regula in
contencios:cine are actiune in contencios? Orice persoana fizica sau
juridica.Cu alte cuvinte de aici putem observa,ca regula,pentru reclamant ca
nu trebuie sa aiba o calitate speciala.Calitatea procesuala activa presupune o
calitate speciala(sa fie minor,sot,etc.).In contenciosul administrativ regula
este ca nu trebuie niciun fel de calitate speciala.O autorizatie de construire a
unui bloc langa aeroport-actiune,la nivel de calitate poate sa faca
oricine.Conditia este sa iti justifici interesul,doar atat,in rest nu are
importanta.Prin exceptie,exista texte speciale care instituie o anumita calitate
speciala a reclamantului.Legea 215/2001 a administratie publice locale e un
bun sediu al materiei de exemplificat.Textele ne spun,in materia invalidarii
primarilor,ai consilierilor locali sau judeteni,a incetarii mandatelor
acestora ,de exemplu: consilierul vatamat poate formula actiune in
contencios administrativ si in ce conditii poate formula aceasta actiune.Sunt
niste elemente specifice ale aceste actiuni in contencios.In asemenea situatii
reclamantul trebuie sa aiba o calitate speciala pe care o prevede legea:
primar,consilier,s.a.m.d adica avem situatia de exceptie care cel putin in mod
aparent deroga de la regula.Regula generala este oricine,in anumite situatii
speciale nu oricine ci numai cei care au si calitatea speciala.Ca o norma de
exceptie sa poata deroga de la o norma regula conditia este ca aceasta sa aiba

o forta juridica cel putin egala cu a normei reguli.Nu putem deroga prin
hotarare de consiliu local,de exemplu,de la lege.Textele speciale sunt in
principiu in legea 215.Aceasta lege are forta juridica de lege
organica.Regula orice persoana fizica sau juridica am regasit-o in art.1 din
LCA care e tot o lege organica,deci aparent raspunsul este ca pana aici au
forta egala si prin urmare este posibil,dar din pacate pentru aceasta
ide,regula aceasta nu figureaza numai in art.1 al LCA ci si in art. 52 din
Constitutie.Defapt art.1 din LCA reia prevederile art 52 din Constitutie si
atunci regula aceasta ca orice persoana fizica sau persoana vatamata poate
face actiune in contencios administrative impotriva actului care o vatama are
forta constitutionala.Problema este ca aceasta exceptie are forta
inferioara,deci se pune problema neconstitutionalitatii.Este acest text
constitutional sau nu?Sunt doua operatiuni prin care putem verifica.Prima
operatiune este sa le comparam.Acestea par a fi contrare.Cand exista macar
aparenta de contrarietate,singura situatie in care nu neaparat este
neconstitutionala-neconstitutionalitate conditionata-de interpretare,in sensul
ca la nivel de interpretare textul sa poata sa presupuna doua interpretari,una
constitutionala,una neconstitutionala si atunci textul in continuare va ramane
in vigoare dar va trebui sa fie interpretat in sensul in care convine nu
contravine Constitutiei.Prima interpretare care aparent ar fi neconstitutionala
ar fi in sensul evident si anume in situatiile acelea consilierii pot face actiune
si ceilalti nu.Asta ar fi neconstitutional in interpretare pentru ca ar bloca
accesul unor persoane vatamate la contencios.Alta interpretare ar fi ca este o
diferenta de procedura.Intotdeauna textele speciale instituie si o procedura
speciala:ai actiune in 5 zile,te judeci in 30 de zile,se da solutie
irevocabila,instanta competenta e una,procedura prealabila nu trebuie,prin
urmare daca introduce actiune o alta persoana decat cea cu acea calitate ea
nu se va prevala de textul special din legea 215 ci de LCA si prin urmare
evident ca pentru ea termenele sunt cele obisnuite,trebuie procedura
prealabila,exista si recurs,s.a.m.d,deci e o alta procedura.Trebuie sa
retinem,ca aceste exceptii,cand exista o calitate speciala sunt defapt exceptii
numai in aparenta in sensul ca cei care au acea calitate speciala au si o
procedura speciala la indemana.Ceilalti insa intotdeauna in temeiul art.52
din Constitutie vor avea actiunea in Contencios obisnuita.