Sunteți pe pagina 1din 12

Medicamentul este o substan simpl, o asociere de substane sau un produs complex

capabil sa produc un efect terapeutic, fiind prezentat intr-o form care s poat fi
folosit de bolnav urmnd un anumit mod de utilizare.
Medicamentul poate fi definit i in alte moduri:
Medicamentul este o substan sau un produs destinat sau utilizat pentru studierea
sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stri patologice, n interesul
subiectului cruia i se administreaz OMS.
Medicamentul este o substan sau preparat destinat sau utilizat pentru
diagnosticarea, prevenirea, ameliorarea sau vindecare unei suferine.
Medicamentul are urmatoarele semnificaii:
a)orice substan sau combinaie de substane prezentat ca avnd proprieti pentru
tratarea sau prevenirea bolilor la om;
b) orice substan sau combinaie de substane care poate fi folosit sau administrat la
om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funciilor fiziologice prin
exercitarea unei aciuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea
unui diagnostic medical. Legea 95/2006.
Medicamentele se obin pornind de la substane chimice sau de la produse de orgine
vegetal, animal sau uman; acestea sunt transformate in medicamente cu ajutorul unor
operaii farmaceutice.

Sulfamidele sunt chimioterapice, cu aciune n general bacteriostatic,


i cu spectru relativ larg.
Din numrul mare de compui sintetizai, se folosesc puini n practica
clinic. Sunt substane chimice simple, care au un nucleu comun
sulfanilamida cu rol fundamental n activitatea sulfamidelor.
Activitatea microbian a sulfamidelor este proporional cu
capacitatea de a nlocui acidul paraaminobenzic, metabolit esenial
pentru viaa bacteriilor.
Sulfamidele se deosebesc ntre ele prin nsuiri farmacologice i mult
mai puin prin activitate sau spectru.
Foarte des sulfamidele se asociaz cu antibiotice (exp.: cu penicilina).
Din familia sulfamidelor fac parte: sulfaguanidina, formosulfatiazolul,
sulfacetamida, sulfatiazolul, sulfafurazolul sau sulfizoxazolul
(Neoxazol), amestecuri de sulfamide ca: sulfatiazol + sulfacetamid +
metilsulfadiazin (Plurisulfan), ftalilsulfatiazolul, sulfafenazolul,
sulfametina sau sulfametoxidiazina (Sulfametin), sulfatolamida
( Marbadal), trimetoprim + sulfametoxazolul (Septrin).

impiedica sinteza acidului folic, substanta necesara metabolismului


bacteriilor; diminueaza proliferarea bacteriilor dar nu le omoara
sunt folosite in mod curent in tratamentul de lunga durata al
hipertensiunii arteriale.
stimuland secretia de insulina de catre pancreas, ceea ce micsoreaza
glicemia (concentratia de glucoza din sange)
rezistentele bacteriene au devenit frecvente si efectele nedorite
(alergii severe, distrugerea celulelor sangvine ale maduvei osoase etc.)
sunt potential grave, ceea ce explica renuntarea la sulfamide.
stimuleaza secreatia de urina de catre rinichi, eliminind apa continuta
in sange.
Se pot produce manifestari digestive (greturi si varsaturi), renale
(colica nefritica, mai ales cu sulfamidele diuretice, nefrita alergica),
cutanate (alergie), hematologice (anemie hemolitica in caz de deficit in
glucozo-6-fosfatdehidrogenaza, micsorarea numarului de globule albe
sau de plachete).

Aspirina, sau acidul acetilsalicilic este un medicament


antiinflamator non-steroidian din familia salicilailor, folosit n
general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator.

Hipocrate, medicul grec dup care s-a numit Jurmntul lui Hipocrate, a scris n
secolul al V-lea despre o pudr amar extras din scoara de salcie care avea puterea
de a uura durerile i de a reduce febra. Acest remediu este menionat n texte antice
din Sumeria, Egipt i Assiria. De asemenea, Amerindienii foloseau scoara de salcie
pentru a uura durerile de cap, febra, durerile de muchi i reumatismul. Preotul
Edmund Stone, din Chipping Norton, Anglia, a notat n 1763 c scoara salciei este
un remediu eficace mpotriva febrei.
Cine a descoperit acidul acetilsalicilic este o problem destul de controversat.
Oficial, inventatorul aspirinei a fost Felix Hoffmann. Pe de alt parte, Arthur
Eichengrn a spus n 1949 c el a plnuit i dirijat sinteza aspirinei, pe cnd rolul lui
Hoffmann a fost doar sinteza iniial a medicamentului, folosind procesul lui
Eichengrn. Versiunea lui Eichengrn a fost ignorat de istorici i chimiti pn n
1999, cnd Walter Sneader de la Departamentul de tiine Farmaceutice de la
Universitatea din Strathclyde(Glasgow, Regatul Unit) a reexaminat cazul i a ajuns la
concluzia c Eichengrn a avut dreptate i c ntr-adevr el este cel care ar trebui
recunoscut pentru invenia aspirinei. Compania Bayer nu recunoate aceast variant
nici pn n ziua de astzi.

Cauze pro:

Cauze contra:

un studiu britanic arata ca barbatii si femeile de varsta mijlocie,


care iau cate o aspirina in fiecare zi, sunt mai putin suspusi riscului
de atac de cord decat persoanele de aceeasi varsta care nu
urmeaza o terapie cu aspirina pe termen lung.
poate declansa diverse alergii. Aspirina poate declansa alergii,
manifestate prin mancarimi, eruptii cutanate si senzatie de
sufocare. In lipsa ingrijirilor medicale, aceste alergii pot duce chiar
la deces.
Aspirina este ieftina si eficienta. Consultantul Institutului European
de Oncologie, prof. Gordon McVie, afirma ca pretul modest al
aspirinei ar fi principalul atu al consumarii acestui medicament.
Favorizeaza retentia apei. Aspirina care duce la umflarea
picioarelor si la hipertensiune arteriala. Un alt efect secundar care
trebuie luat in calcul este faptul ca aspirina creste riscul
hemoragiilor. Din acest motiv, nu este recomandata administrarea
aspirinei in cazul persoanelor care au o rana deschisa.
Protejeaza impotriva cancerului de colon. Studiile prof. Peter
Elwood, de la Universitatea Cardiff, precizeaza ca aspirina
administrata zilnic creste sansele de supravietuire prin reducerea
riscului de a dezvolta sau contacta boli grave.
Predispozitie spre sindromul Reye. Un efect secundar extrem de

Un efect negativ a aspirinei, mai ales n doze mari, este iritarea


mucoasei gastroduodenale, ce poate duce la hemoragii digestive
superioare n episoadele acute. Din cauz c irit tubul digestiv, aspirina
poate duce la arsuri gastrice, dureri abdominale, grea i vrsturi,
favoriznd apariia ulcerului gastric. De aceea, specialitii recomand
aspirina tamponat, un amestec de acid acetilsalicilic i de sruri de
calciu. Indiferent de tipul de aspirin pe care l alegi, nu lua
medicamentul pe stomacul gol.
Pe de alta parte, ea poate sa aiba si o actiune
anticoagulanta. Este deci contraindicata in caz de
tratament asociat cu medicamente anticoagulante.
Aspirina sub forma efervescenta sau pulbere solubila este
mai putin iritanta pentru stomac si actioneaza mai repede
decat comprimatele.

Se absoarbe bine n tubul digestiv (cresterea pH lui sucului gastric


mareste solubilitatea medicamentului si i usureaza absorbtia).
Este hidrolizat n mica parte n mucoasa intestinala si la I ul pasaj
hepatic, ajungnd n snge n forma nemodificata. Hidroliza continua
n plasma si n ficat astfel nct proportia salicilatului creste repede.

Cancerul de colon
Sindromul Reye
Infarct miocardic acut
Ischemia acuta
Angina pectorala instabila
Reumatismul
Durerile de muschi
Febra
reduce semnificativ riscul declansarii unei complicatii

cardiovasculare,