Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor.

Îl putem
aborda din punct de vedere juridic şi economic.
Sub aspectul său juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede şi autorizează în formă
legislativă cheltuielile şi resursele statului, având caracter obligatoriu fiind supus aprobării
Parlamentului. Reprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a
acestuia, elaborându-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenţată de
concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade.
Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor
efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului.
Abordarea economică se referă la corelaţiile acroeconomice şi în special legătura cu
nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB şi măsura în care acesta este
repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelui indicatorilor bugetari şi
constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor.
Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul
repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică socială şi
financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin care se
mobilizează resursele băneşti iar pe de altă parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse.
Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a PIB în favoarea statului prin
intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri şi atragerile de
disponibilităţi temporar libere prin împrumuturile de stat intern. De asemenea se creează relaţii
ale statului cu străinătatea concretizate în finanţări externe.
Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt şi mediu. Bugetul
economic este caracteristic ţărilor dezvoltate şi reprezintă pe lângă un buget de stat clasic şi
resursele societăţii şi destinaţia lor.
Bugetul economiei naţionale este un ansamblu de conturi ale naţiunii, care reflectă pentru
anul în curs şi pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara
respectivă. Forma care se întocmeşte diferă de la o ţară la alta.
Bugetul economiei naţionale este un instrument cu ajutorul căruia guvernul se informează
asupra situaţiei economico-financiare a ţării. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului
de stat.
Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la stat în funcţie de
nivelul de dezvotare economică a ţării, de condiţiile social-politice interne şi de conjunctura
internaţională.
La nivelul fiecărui stat se elaboreză mai multe categorii de bugete corelate care alcătuiesc
un sistem. Sistemul bugetar este diferenţiat în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat:
tip unitar(Franţa, Anglia, Suedia etc) şi tip federal (SUA, Canada, Elveţia etc).

2
 BUGETUL DE STAT

Servicii publice
generale
Aparare,
ordine publică
şi siguranţă
naţională
Cheltuieli
social-culturale
Servicii de
dezvoltare
publică,
locuinţe, mediu
Străinătate şi ape
Acţiuni
economice
Alte acţiuni

Transferuri
din bugetul de
stat
Împrumuturi
acordate
Societăţi
comerciale
Regii publice
Alte categ. de
agenţi
economici
Instituţii publice

Populaţie

VENITURILE
STATULUI

DESTINAŢIA
VENITURILOR
STATULUI

3
 Tab 1: Mobilizarea şi repartizarea resurselor prin buget

RESURSE Produs intern

brut
Import
Variaţia
stocurilor
UTILIZĂRI
Export
Consum final Consum Formare brută
intermediar a capitalului fix
Menaje
Adm.
publică Întreprinderi

Administraţie
publică
Menaj

Tab 2: Bugetul economic (resurse şi utilizări)

4
5
 Fondul Proprietăţii de Stat

Fondul Special pt. Sănătate

Fondul de risc şi accident

pt. protecţia persoanelor
handicapate
BUGETUL DE STAT
Fondul special pentru
dezvoltarea şi
modernizarea punctelor de
trecere a frontierei

Fondul special pt dezv.

Sistemului energetic

Fondul special pt.

modernizarea drumurilor
publice

Fondul special pentru

protejarea asiguraţilor

Credite externe acordate

Ministerelor

Fondul pentru pensia

suplimentară
BUGETUL ASIG. SOC.
DE STAT
Fondul pt. plata ajut. de
somaj

BUGETELE LOCALE
Fondul special pt. asig
soc. ale agricultorilor

BUGETELE
FONDURILOR SPECIALE

Tab 3. Componentele bugetului de stat consolidat al României

6
 Bugetul este elaborat şi aprobat pentru o perioadă de 12 luni. Anul bugetar poate să coincidă
sau nu cu anul calendaristic.

Universalitatea este principiul potrivit căruia veniturile şi cheltuielile publice trebuie să fie
înscrise în buget în sumele lor totale, fară omisiuni şi fără compensări reciproce.

Bugetul de stat este cel mai important buget în cadrul sistemului unitar de bugete. La bugetul
de stat se varsă majoritatea impozitelor şi o parte din taxe şi contribuţii, precum şi alte venituri
specifice. Din bugetul de stat se finanţează activitatea tuturor ministerelor (inclusiv a unei părţi
din instituţiile subordonate acestora), dar şi activitatea unor autorităţi publice. De la bugetul de
stat se alocă sume pentru aproape toate domeniile de activitate.

Structura bugetului de stat:

Veniturile şi cheltuielile bugetului de stat aprobate în anii 2003-2005 au fost următoarele:

-miliarde ROL

Indicator 2003 2004 2005

VENITURI - TOTAL 241.235,5 288.279,8 357.366,6
Venituri curente 240.446,5 287.856,8 356.158,6
1. Venituri fiscale 223.569,3 269.306,8 336.119,6
a) impozite directe 50.489,2 58.417,0 75.238,1
-impozit pe profit 39.396,0 49.210,0 60.710,0
-impozitul pe salarii şi profit 59.154,0 64.921,0 76.887,0
-cote şi sume defalcate din impozitul pe
venit pentru bugetele locale -56.582,8 -62.424,0 -69.718,9
-alte impozite directe 5.942,0 5.810,0 6.540,0
-contribuţii 2.300,0 900,0 820,0
b) impozite indirect 173.080,1 210.889,8 260.881,5
-TVA încasată 124.572,0 156.189,0 186.094,0
-sume defalcate din TVA pentru bugetele
locale -34.350,9 -46.038,2 -59.401,5
-accize 45.880,0 68.915,0 97.733,0
-taxe vamale 8.163,0 13.824,0 16.752,0
-alte impozite indirect 28.816,0 18.000,0 19.704,0

2. Venituri nefiscale 16.877,2 18.550,0 20.039,0

Venituri din capital 551,0 350,0 1.133,0
Încasări din rambursarea împrumuturilor
acordate 238,0 73,0 75,0

CHELTUIELI – TOTAL 291.045,1 351.291,8 387.955,2

7
Cheltuieli curente 231.656,9 284.128,2 322.530,9
a) cheltuieli de personal 43.216,8 54.204,6 61.710,1
b) cheltuieli materiale şi servicii 38.293,7 40.484,2 46.314,3
c) subvenţii 13.857,9 24.680,9 26.903,4
d) prime 771,1 1.760,0 1.800,0
e) transferuri 84.409,1 121.732,6 150.731,5
f) dobânzi aferente datoriei publice
şi alte cheltuieli 49.988,2 40.814,8 34.801,7
g) rezerve 1.120,1 451,1 269,9
Cheltuieli de capital 25.413,2 29.235,2 28.837,7
Împrumuturi acordate 219,8 207,7 129,2
Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi
alte comisioane la credite 33.755,2 37.720,7 36.457,4

Sursa:” Legile bugetare anuale”

Legea finanţelor publice prevede că bugetul de stat trebuie să fie însoţit de:
-bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea
-sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi criteriile de repartizare a acestora
-alte anexe specifice
Numărul anexelor diferă în funcţie de numărul anexelor specifice care trebuie anexate la
legea bugetul de stat.În 2005, anexele care au însoţit legea bugetului de stat au fost următoarele:
Anexa 1: sinteza bugetului de stat: este o detaliere a veniturilor şi cheltuielilor bugetului
de stat. La venituri, detalierea s-a facut până la nivel de subcapitol. La cheltuieli, conform
clasificaţiei economice, s-au detaliat sumele până la nivel de aliniat, iar conform clasificaţiei
funcţionale, până la nivel de subcapitol.
Anexa 2: sinteza cheltuielilor pe surse de finanţare. Sursele de finanţare sunt: bugetul de
stat, veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile. Cheltuielile sunt
detaliate până la nivel de articol, respectiv, subcapitol.
Anexa 3: este cea mai voluminoasă, cuprinzând aproximativ 3.000 de pagini. În această
anexă, sunt defalcate alocaţiile bugetare pe fiecare ordonator principal de credite.
La fiecare ordonator principal de credite, întâlnim următoarea structură:
- sinteza fondurilor alocate pe surse
- sumele alocate de la bugetul de stat
a)bugetul pe capitol, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole şi aliniate
b)cheltuielile cu salariile
c)numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază
- bugetul instituţiilor publice subordonate şi activităţilor finanţate integral sau parţial din
venituri proprii
- sumele alocate din credite externe
- sumele alocate din fonduri externe nerambursabile

8
- proiectele cu finanţare nerambursabilă
a)sinteza proiectelor cu finanţare nerambursabilă
b)fişa proiectelor cu finanţare nerambursabilă
- bugetul pe programe
a)sinteza finanţării programelor
b)fişa programelor
- cheltuielile de capital
a)programele de investiţii publice, pe grupe de investiţii şi surse de finanţare
b)fişele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investiţii
- programele de integrare europeană

Anexa 4: sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru
încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, conform legii. Această anexă
defalcă, pe fiecare judeţ în parte, suma totală prevazută cu această destinaţie în bugetul de
stat.
Anexa 5: sume defalcate din impozitul pe venit pentru susţinerea sistemului de protecţie
a persoanelor cu handicap, cultură şi culte şi echilibrarea bugtelor locale. Repartizarea pe
judeţe a sumelor este prezentată pe următoarele destinaţii: susţinerea sistemului de protecţie a
persoanelor cu handicap, contribuţii pentru personalul neclerical, instituţii de cultură preluate
de autorităţile locale şi sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor
locale.
Anexa 6: criteriul Capacitate financiară de repartizare pe unităţi administrativ-teritoriale
a sumelor şi cotelor defacate din impozitul pe venit pentru echilibrare, potrivit art. 29 alin. (3)
şi (5) din OUG nr. 45/2003, privind finanţele pubice locale. Prezintă formula de calcul care
se utilizează pentru repartizarea sumelor şi cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale.
Anexa 7: sume defalcate din TVA pentru subvenţionarea energiei termice livrată
populaţiei. Această anexă prezintă împărţirea sumelor defalcate din TVA, pe fiecare judeţ în
parte, pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei.
Anexa 8: sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor de
învăţământ preuniversitar de stat, susţinerea sistemului de protecţie a copilului, creşelor şi
centrelor judeţene şi locale de consultant Agricola. Se detaliază sumele alocate pe judeţe şi
destinaţii.
Anexa 8a: detaliază sumele alocate fiecărui judeţ pentru învăţământul special, pentru
produsele lactate şi de panificaţie oferite elevilor în cadrul programului “cornul şi laptele”,
precum şi sumele alocate bugetelor locale municipale, orăşeneşti şi comunale pentru
susţinerea sistemului de învăţământ preuniversitar.
Anexa 8b: detaliază sumele acordate fiecărui judeţ pentru finanţarea cheltuielilor de
personal în învăţământul preuniversitar, precum şi sumele acordate sub formă de burse
pentru elevi şi achiziţii de obiecte de inventar de către şcoli.
Anexa 9: prezintă sumele alocate fiecărui judeţ pentru drumuri judeţene şi comunale.
Sumele provin din taxa pe valoare adăugată colectată la bugetul de stat.
Anexa 10: prezintă numărul maxim de posturi finanţate pentru personalul neclerical
angajat în unităţile de cult.

9
 Anexa 11: prezintă categoriile de venituri şi cheltuieli care se prevăd în bugetele locale.
Sunt stabilite separat categoriile de venituri şi cheltuieli (inclusiv bugetul municipiului
Bucureşti), orăşeneşti, comunale şi bugetele sectoarelor municipiului Bucureşti.
Anexa 12: prezintă bugetul Fondului Naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Sumele prevăzute pentru cheltuielile bugetului de stat se repartizează pe fiecare ordonator

principal de credite.
Pentru exemplificare, prezentăm repartizarea sumelor alocate în bugetul de stat pe anul
2005, pe ordonatori de credite.

Ordonator de credite Cod capitol Suma (mld. ROL)

Administraţia 51 154,2
Prezidenţială 59 12,3
72 52,9
Senatul României 51 818,3
Camera Deputaţilor 51 1.700,7
Înalta Curte de Casaţie şi 51 321,5
Justiţie
Curtea Constituţională 51 80,1
Consiliul Legislativ 51 41,1
Curtea de Conturi 51 693,1
Consiliul Concurenţei 51 234,0
Avocatul Poporului 51 38,0
Consiliul Naţional pentru
Studierea Arhivelor 51 88,6
Securităţii
Consiliul Naţional al 51 69,2
Audiovizualului
51 544,1
57 262,4
Cancelaria Primului-Ministru 59 1.944,5
60 43,2
69 1.124,1
71 18,5
Secretariatul General al 51 1.592,6
Guvernului 59 484,6
72 396,4
51 3.516,2
Ministerul Afacerilor Externe 57 16,2

10
 59 132,1
71 3,3
Ministerul Integrării 51 363,4
Europene 69 802,4
Ministerul Finanţelor Publice 51 5.404,2
71 1.845,3
58 729,2
59 70,0
60 1.254,4
Ministerul Transporturilor, 63 7.046,1
Construcţiilor şi Turismului 68 3.715,3
69 293,2
71 1,8
72 0,3
57 20.382,2
Ministerul Educaţiei şi 59 152,0
Cercetării 60 7.546,0
61 5.369,0
Ministerul Sănătăţii 58 13.298,2
69 46,8
Ministerul Culturii şi Cultelor 57 13,0
59 3.753,8
Ministerul Comunicaţiilor şi 68 114,0
Tehnologiei Informaţiei 69 0,4
Autoritatea Naţională de 51 600,0
Control 59 14,9
72 1.327,5
Ministerul Public 51 2.439,2
Parchetul Naţional 59 572,9
Anticorupţie
55 4.674,9
57 78,0
Serviciul Român de 58 155,6
Informaţii 60 1.127,6
63 17,2
71 0,8
Seviciul de Informaţii 55 1.599,2
Externe 63 0,2
Serviciul de Pază şi Protecţie 55 649,4
63 0,5
51 5.633,8
55 4.274,0
Ministerul Justiţiei 58 198,9
60 0,9
72 14,6
51 205,1

11
 54 42.627,7
55 1.700,6
Ministerul Apărării Naţionale 57 1.822,1
58 786,8
59 128,4
60 7.758,7
69 3,9
71 324,0
72 337,7
58 13,7
60 38.921,0
Ministerul Muncii, 71 7,7
Solidarităţii şi Familiei 72 7,0
85 11.626,6
86 29,2
66 10.239,1
Ministerul Economiei şi 69 483,1
Comerţului 71 402,8
72 0,3
86 100,0
Ministerul Agriculturii, 60 1,3
Pădurilor şi Dezvoltării 67 22.687,8
Rurale 69 485,3
71 225,2
64 3.339,3
Ministerul Mediului şi 69 1.095,2
Gospodăririi Apelor 71 0,4
72 0,2
Serviciul de Telecomunicaţii 55 2.567,9
Speciale 63 4,9
Administraţia Naţională a 69 1.260,9
Rezervelor de Stat
51 63,1
Oficiul Central de Stat pentru 58 9,2
Probleme Speciale 59 14,0
Academia Română 60 3,9
71 874,0
Autoritatea Naţională 67 3.134,3
Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor
Secretariatul de Stat pentru 60 30,4
Problemele Revoluţionatilor
din Decembrie 1989
Oficiul Naţional de Prevenire 51 72,7
şi Combaterea Spălării
Banilor

12
 Oficiul Registrului Naţional 51 73,1
al Informaţiilor Secrete de
Stat
Consiliul Naţional pentru 51 25,6
Combaterea Discriminării

Agenţia Naţională de Presă 59 104,3

Rompress
Institutul Cultural Român 59 109,5
Societatea Naţională de 59 859,2
Radiodifuziune
Societatea Română de 59 583,5
Televiziune
Consiliul Superior al 51 176,7
Magistraturii 57 110,2
Autoritatea Electorală 51 73,2
Permanentă
69 12.261,7
Ministerul Finanţelor Publice 72 2.914,9
– Acţiuni generale 85 1.800,0
88 34.801,7
95 269,9
TOTAL 387.955,2

Bugetul de stat îndeplineşte, ca şi finanţele publice, doua funcţii, şi anume: funcţia de

repartiţie şi funcţia de control.
Funcţia de repartiţie se realizează prin participarea bugetului de stat la distribuirea
primara a produsului naţional brut, creat de către regiile autonome şi societăţilor comerciale cu
capital de stat. De la aceste unităţi bugetul de stat încasează în preocesul distribuirii primareŞ
impozitul pe profit, impozitul pe circulaţia mărfurilor, taxa asupra terenurilor proprietate de stat,
contribuţia pentru formarea fondului de ajutor social etc. Pe de altă parte şi în acelaşi timp de la
bugetul de stat se finaţează anumite acţiuni economice, sociale si cultural ale agenţilor economici
cu capital de stat.
Bugetul de stat participă insă ţi la redistribuirea unei părţi din produsul naţional brut, în
măsura în care încasează impozite directe, indirect, tae, contribuţii etc. de la unităţile şi
organizaţiile cooperatiste, de la agenţii economici cu capitaş privat şi de categoriile de populaţie.
De asemenea, în procesul redistribuirii produsului naţional brut de la bugetul de stat se
finanţeaza învăţământul, cultura, arta, sănătatea, asistenţa social, alocaţia de stat pentru copii,
apărarea naţionaşă, poliţia, jandarmeria etc.
Bugetul de stat participă într-o anumită măsură şi la repartiţia pe plan internaţional a unei
părţi din produsul naţional brut prin încasarea diferenţelor favorabile sau acoperirea celor

13
nefavorabile din operaţiunile de import-export; de asemenea, pe calea împrumuturilor externe
primite sau acordate de România.
Funcţia de control a bugetului de stat se exercită în toate etapele şi pe toată durata
realizării procesului bugetar. Astfel, controlul se exercită în procesul elaborării, dezbaterii,
aprobării, cu deosebire în timpul încasării veniturilor şi efectuării cheltuielilor, ca şi în timpul
încheierii exerciţiului bugetar.
În procesul încasării veniturilor se exercită controlul asupra determinării corecte a
fiecărui venit bugetar, încasarea completă şi la timp a impozitelor, taxelor etc.
Controlul este şi mai riguros în domeniul cheltuielilor bugetare, când se urmăreşte
legalitatea, destinaţiile, oportunitatea şi eficienţa cu care se cheltuie banul public.
Controlul bugetar se exercită sub următoarele forme principaleŞ preventive, operativ-
curent, posterior etc.

Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole,

subcapitole, titluri, articole sau alineate, după caz. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au
destinaţie precisă şi limitată. Numărul de salariaţi aprobat nu poate fi depăşit. În bugetul de stat
sunt cuprinse şi Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie care
pe parcursul unui an poate fi majorat din Fondul de rezervă. Nici o cheltuială bugetară nu poate
fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Evaluarea veniturilor şi cheltuielilor se face prin 3
metode clasice : metoda autonomă, metoda majorării (diminuării) şi cea a evaluării directe. Prin
metoda autonomă la întocmirea bugetului se iau drept bază veniturile şi cheltuielile ultimului
buget a cărui execuţie a fost încheiată şi se efectuează evaluări forfetare. Metoda majorării
(diminuării) se bazează pe rezultatele exerciţiului bugetar din ultimii 5 ani consecutivi
determinându-se ritmul anual de creştere (descreştere) a veniturilor şi cheltuielilor. Metoda
evaluării directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie
de cheltuieli.

Elaborarea proiectului de stat - reprezintă prima etapă a procesului bugetar la nivelul

acestui buget, care constă în formularea propunerilor privind veniturile şi cheltuielile bugetare de
către ordonatorii de credite, comunicarea acestora Ministerului Finanţelor Publice la nivelul
căruia are loc centralizarea într-un document numit proiect al legii bugetului de stat;
- este documentul elaborat de către Guvern şi Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor
bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum şi a proiectelor bugetelor
locale.
Elaborarea proiectului de buget se bazează pe:

14
- prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali din anul bugetar pentru care se întocmeşte
bugetul şi ale celor pentru urmatorii trei ani;
- politici fiscale şi bugetare;
- prevederile memorandumurilor de finanţare, de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale
cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
- politicile şi strategiile sectoriale, priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget,
prezentate de ordonatorii principali de credite;
- propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
- programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni
de ansamblu, programe ce sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program;
- propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri
consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;
- posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.
Aceşti indicatori sunt elaboraţi de organele abilitate, pâna la data de 31 martie a anului
curent, urmând a fi actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului bugetar.
Procesul elaborarii proiectului de buget se desfăşoară pe baza unui calendar ce stabileşte
termenele limita pentru fiecare subetapa a acestuia.

Calendarul bugetar

Proiectele legii bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de Guvern prin Ministerul
Finanţelor Publice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul
bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi pentru următorii 3 ani, a politicilor fiscale
şi bugetare, a prevederilor amendamentelor de finanţare şi de înţelegere, a posibilităţilor de
finanţare a deficitului bugetar. Acestea trebuie elaborate până la 31 martie al anului curent.
Ministerul Finanţelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite până la 1 iunie o
scrisoare-cadru prin care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite
proiectele de bugete, metodologiile de elaborare a acestora şi limitele de cheltuieli aprobate de
Guvern. Ei au obligaţia transmiterii propunerilor la Ministerul Finanţelor Publice până la 15 iulie
şi care trebuie definitivate până la 1 august, urmând ca Ministerul Finanţelor Publice să le
înainteze Guvernului până la 30 septembrie. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un
raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul şi
proiecţia în următorii 3 ani. După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de
buget, acesta le prezintă Parlamentului spre adoptare până la 15 octombrie.

Raportul privind situaţia macroeconomică este un document care însoţeşte proiectul legii
bugetului de stat. Acest raport cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextual
cărora au fost elaborate proiectele de buget, precum şi strategia Guvernului în domeniul
investiţiilor publice. Raportul exprimă politica fiscal-bugetară a Guvernului, precum şi alte
informaţii revelante în domeniu.

15
 Raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul 2005 şi proiecţia acesteia pe anul
2006-2008 este structurat pe patru capitol:

- evoluţii macroeconomice, monetare, fiscale şi bugetare în anul 2004

- evoluţii macroeconomice, monetare şi valutare în anul 2005

- politica fiscal ţi bugetară în anul 2005

- perspective macroeconomice, monetare, fiscal şi bugetare in perioada 2006-2008

Indicatorii macroeconomici analizaţi au fost următorii:

- produsul intern brut

- cererea internă şi externă

- consumul individual efectiv al administraţiei publice

- variaţia stocurilor

- formarea brută de capital fix

- evoluţia preţurilor de consum şi deflatorul PIB

- nivelul importurilor şi exporturilor

- deficitul comercial FOB-FOB

- deficitul contului curent

- gradul de ocupare a populaţiei, numărul şomerilor şi numărul salariaţilor

- rata investiţiilor

- valoarea adăugată brută

Politica fiscal are în vedere:

- nivelul impozitelor
- nivelul contribuţiilor

16
 - structura bugetului general consolidate

- reforma administraţiei publice

Politica bugetară are în vedere:

- politici sociale
- costurile datoriei publice

- structura cheltuielilor

Conform dispoziţiilor art. 65 din Constituţie, bugetul de stat şi bugetul asigurărilor

sociale de stat se aprobă de către Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună. Potrivit
procedurii parlamentare comisiile permanente ale fiecărei Camere examinează proiectul legii şi
Raportul Guvernului, le avizează şi apoi întocmesc un raport comun asupra proiectului de lege,
împreună cu toate amendamentele tuturor comisiilor şi se transmit plenului. După dezbaterea
generală urmează dezbaterea pe articole şi aprobarea legii prin vot de ansamblu, deschis sau
secret, după care proiectul legii bugetului de stat devine lege ordinară.

Pentru a produce efecte juridice legea bugetară adoptată de Plenul celor două Camere ale
Parlamentului trebuie supusă promulgării de către seful statului conform art. 77 din Constituţie şi
totodată se dispune şi publicarea în Monitorul Oficial. Preşedintele poate emite decretul de
promulgare sau poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii după care în termen
de 10 zile este obligat să o promulge. În cazul încălcării prevederilor Constituţiei, Preşedintele
poate cere Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea acestora şi dacă se declară
constituţionalitatea legii ea trebuie promulgată de Preşedinte în cel mult 10 zile şi intră în vigoare
la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial sau la o dată prevăzută în textul ei. Conform Legii
nr. 500/2002 legea bugetară are caracter temporar. Dacă legea bugetului de stat şi cea a bugetului
asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului
bugetar, se aplică, în continuare, bugetele anului precedent până la adoptarea noilor bugete. În

17
această ipoteză bugetele exerciţiului bugetar expirat ultraactivează, în sensul că deşi şi-au încetat
valabilitatea, ele se aplică în continuare până la adoptarea noilor bugete.

Instituţiile care au competenţă legală în execuţia bugetului de stat sunt : Guvernul care
exercită conducerea generală a execuţiei bugetelor centrale, Ministerul Finanţelor Publice care
asigură echilibrul bugetar şi aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de credite care
dispun sau aprobă orice acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public.

Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de

stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, ordonatori secundari
de credite (conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică), care aprobă efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale, ordonatori terţiari de
credite (conducători din instituţiile publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor
principali sau secundari de credite) şi care utilizează creditele bugetare repartizate pentru
realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre şi pe ordonatori de credite.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului financiar şi pot fi folosite, la
cererea ordonatorilor principali de credite, după deschiderea sau alimentarea cu fonduri de către
Ministerul Finanţelor Publice.

Modificarea destinaţiei creditelor bugetare. Prin legea bugetară se aprobă creditele bugetare
pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi economică a
acestora. Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru
finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Tipuri de modificare a destinaţiei
iniţiale a creditelor bugetare : virările de credite între subdiviziunile clasificaţiei bugetare,
transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea şi anularea creditelor bugetare.

Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, taxele şi orice alte venituri stabilite prin
lege. Execuţia bugetară are aceeaşi durată ca şi exerciţiul financiar.

Execuţia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinaţii, în limita
cărora se pot angaja, ordonanta şi efectua plăţi reprezintă creditele bugetare (drepturi băneşti ale

18
beneficiarilor bugetului public, nerambursabile şi nu sunt purtătoare de dobândă). Respectarea
execuţiei cheltuielilor bugetare este obligatorie, schimbarea nelegală a acestora constituie
infracţiune de deturnare de fonduri. Procedura execuţiei cheltuielilor bugetare începe cu
deschiderea creditelor bugetare, urmată de repartizarea acestora în baza “dispoziţiei bugetare”.

Controlul execuţiei bugetului de stat se realizează prin control politic efectuat de Parlament
sau la cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de specialitate
exercitat de către autorităţile puterii executive (Corpul de control al primului-ministru, Ministerul
Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat şi Garda Financiară),
controlul specializat (Curtea de Conturi a României).

Rectificarea bugetului de stat

Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de
rectificare. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale
iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar.

Legile de rectificare a legilor bugetare anuale trebuie elaborate cel mai târziu până la
data de 30 noiembrie. Această limită este impusă de strânsa legătură care există între bugetul de
stat şi bugetele locale. De regulă, rectificare bugetului de stat atrage modificarea sumelor şi
cotelor defalcate destinate bugetelor locale. Astfel, legea recomandă ca bugetele locale să fie
rectificate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de
stat.

Sinteza bugetului de stat pe anul 2005 aşa cum a fost modificată cu ocazia primei
rectificări (prin OUG 66/2005):

-mld. ROL

Capitol Titlu/Art. Denumire indicator Program actualizat Influenţe Program

rectificat

001 VENITURI - TOTAL 357.377 1.220 358.597

002 I.Venituri curente 356.157 1.762 357.919

19
003 A.Venituri fiscal 336.118 1.588 337.706

004 A1.Impozite directe 75.273 13.766 89.039

1300 A2.Impozite indirect 260.845 -12.178 248.667

1900 B.Venituri neficale 20.039 174 20.213

3000 II.Venituri din capital 1.133 -530 602

4000 VII.Donaţii şi sponsorizări 12 12

4200 VIII.Încasări din 75 -12 63

rambursarea împrumuturilor
acordate

5001 CHELTUIELI – BUGET 387.965 -9.743 378.222

DE STAT

01 Cheltuieli curente 323.381 -1.612 321.769

02 -cheltuieli cu personal 61.672 3.029 64.701

20 Cheltuieli materiale si 49.190 3.483 49.673

servicii

34 -subvenţii 27.145 -464 26.681

36 -prime 1.800 1.800

38 -transferuri 151.343 -7.824 143.519

49 -dobânzi 34.752 -4.116 30.636

60 -rezerve 479 4.280 4.759

70 Cheltuieli de capital 28.498 -903 27.595

79 Împrumuturi acordate 129 -92 37

20
 84 Rambursări de credite, plăţi 35.957 -7.135 28.822
de dobânzi şi comisioane la
credite
LEGISLAŢIE
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

Legea numărul 216 din 26 aprilie 2001

- art 1.stabileşte eşte volumul veniturilor şi a structurii acestora pe surse şi al cheltuielilor,
pe destinaţii pentru bugetul de stat şi bugetele fondurilor speciale pentru anul 2001, regimul
acestora precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul de execuţie a
acestora.
- art 2. bugetul de stat autorizează fluxurile financiare publice de formare a veniturilor şi
de repartizare a acestora pe destinaţii şi ordinatori principali de credite în conformitate cu
obiectivele de dezvoltare economico-socială a ţării şi alte politici financiare specifice anului
2001
-atr 3.(1) estimarea veniturilor bugetare pentru anul 2001 a fost realizată pe baza
proiecţiei indicatorilor macroeconomici
(2) sinteza bugetului de stat pe anul 2001, detaliată, la venituri, pe capitole şi
subcapitole, iar la cheltuieli pe părţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole precum şi
alineate.
(4) bugetul de stat pe anul 2001 se stabileşte la venituri în sumă de 153.092,4 mld
lei, iar la cheltuieli în sumă de 194.398,2 mld lei cu un deficit de 41.305,8 mld lei.

Structura veniturilor pe anul 2001

mld.lei
Venituri- TOTAL 153.092,4
din care:
Venituri curente 151.740,4
din acestea:
a) venituri fiscale 144.668,9
- impozite directe 44.294,0
din care:
-impozitul pe profit 25.367,0
-impozitul pe venit 32.130,0
-cote şi sume defalcate din impozitul pe venit (se scad) -26.284,0
- impozite indirecte 100.374,9
din care:
-taxa pe valoare adăugată 49.856,2
-taxa pe valoare adăugată încasată 71.517,0
-sume defalcate din taxa pe valoare adăugată (se scad) -21.660,8
-accize 31.562,0
-taxe vamale 10.409,0
b) venituri nefiscale 7.071,5

21
 Venituri din capital 146,0
Donaţii şi sponsorizări 20,0
Încasări din rambursarea împrumuturilor 1.186,0

Regimul şi destinaţia cheltuielilor prevăzute în bugetul de sat pe 2001

mld.lei
Cheltuieli-TOTAL 194.398,2
din care:
1.Cheltuieli curente 166.832,1
din acestea:
a)cheltuieli de personal 28.494,8
b)cheltuieli materiale şi servicii 17.707,5
c)subvenţii 8.930,1
d)prime acordate producătorilor agricoli 701,0
e)transferuri 58.473,3
f)dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli 50.617,1
g)rezerve 1.908,3
2. Cheltuieli de capital 11.430,5
3. Împrumutiri acordate 262,5
4.Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite 15.873.1
din acestea:
a) rambursări de credite externe 10.632,2
b) plăţi de dobânzi şi comisioane la credite externe 5.240,9
Bugetul de stat pe anul 2001 este egal cu total venituri 153.092,4 – cheltuieli 194.398,2 =
deficit bugetar de 41.305,8 mld lei.

22
1. “Buget şi trezorerie publică”, Tatiana Moşteanu, Editura DU Style, 2000
2. “Buget şi trezorerie publică. Studii de caz comentate”, Tatiana Moşteanu, Editura
Universitară, 2005
3. “Finanţe generale”, Vol I., Gh. D. Bistriceanu, 1992
4. “Buget şi trezorerie publică”, Tatiana Moşteanu, Mariana Vuţă, Emilia Câmpeanu,
Gyorgy Attila, Delia Vasilescu, Bianca Savelciuc, Editura Universitară, 2004
5. www.referat.ro

23