In acest capitol autorul ne prezinta cateva intamplari legate de conflictele de interes si cum anume acestea ne

pot influenta comportamentul in tot felul de situatii, atat personale cat si profesioanle.
Dentist
In primul expemlu este relatata o poveste a unui dentist care si-a achizitionat un aparat de ultima generatie
CAD-CAM care este folosit pentru personalizarea unor repartii dentare (coroane / punti).
Dentistul dorea sa isi trateze pacinetii cat mai bine, intentiile lui fiind bune, dar in acelasi timp dorea sa isi
amortizeze cheltuiala si sa foloseasca cat mai mult jucaria lui cea noua, asa ca le recomanda tot mai des
pacientilor sai sa isi infrumuseteze zambetul cu ajutorul acestui aparat.
Printre clientii sai s-a numarat si o tanara studenta la Drep care obisnuita fiind sa tina cont de sfatul
dentistului s-a ales cu o coroana dentara cu toate ca nu era obligatorie.
Dentistul omitand sa ii spuna acest lucru.
In urma interventiei dintele s-a cariat si a murit, urmand ca studenta sa faca multiple operatii dureroase si
foarte costisitoare.
Dupa ce a aboslvit facultatea aceasta s-a documentat si a aflat ca defapt nu a avut nevoie de aceea coroana si
l-a dat in judecata pe dentist si a castigat.
Tatuaj
In al doilea exemplu autorul povesteste un conflict de interese in care pacientul era chiar el.
Acesta a suferit un accident la 20 si ceva de ani in urma caruia ramasese ars pe jumatate din fara si venise la
spital pentru un control de rutina, iar pe hol se intalneste cu seful sectiei de arsi care ii prezinta un nou
tratament pentru problema lui.
Doctorul ii propune sa se tatueze cu puncte mici si negre care sa semene cu firele de barba proaspat taiate pe
partea unde nu ii mai crestea parul pentrua avea fata cat mai simetrica.
Pacientul s-a aratat interesat de aceasta interventie, iar doctorul l-a rugat sa se intoarca ziua urmatoarea ras
pe fata la lungimea dorita pentru a benefica de tratament.
Dupa ce acesta ajunge acasa, realizeaza ca va fi nevoit o viata intreaga sa se rada in acelasi fel, iar acest
lucru l-a facut sa se razgandeasca.
A doua zi se intoarce si ii spune doctorului ca nu este interesat de aceasta interventie, iar acesta reactioneaza
foarte urat, fiind foarte agresiv si necioplit, desi nu era stilul lui obijnuit, el fiind un medic foarte bun, iar de
asemenea nu era nici prima data cand autorul ii refuza un tratament.
Incercand sa afle raspunsuri pentru reactia doctorului s-a dus la adjunctul lui care i-a marturisit ca facuse
acest tratament pe doi pacienti si ca mai avea nevoie de al treilea pentru a putea publica un articol stiintific
intr-o revista de prestigiu.
Acest lucuru l-a ajutat sa inteleaga mai bine conflictul de interese cu care se confrunta.
Studiu
Un studiu privind impactul asupra favorurilor noastre facut de cercetatorii de la Baylor Collage of Medicine,
a dorit sa cerceteze daca un favor ar putea sa influenteze preferintele estetice.

Pentru acest lucuru participantii au fost impoartiti in doua grupe, una fiind sponsorizata de galeria de arta
numita Lupul singuratic, iar cealalta grupa sponsorizata de galeria numita Luna a treia.
Participantii au primt sume diferite de bani cuprinse intre 30 300$ pentru a evalua operele de arta care
faceau parte din galeriile respective, cu mentiunea ca indiferent de raspunsuri ei vor primii banii.
Tablourile aveau in coltul din dreapta sus logo-ul galeriei din care faceau parte, adica puteau vedea daca
apartine galeriei care i-a sponsoriat sau nu.
In prima faza a experimentului au fost rugati sa stea nemiscati intr-un scaner de rezonanta magnetica pentru
a le putea fi verifica activitatea cerebrala din centrii de placere in timp ce vizionau cele 60 de picturi, apoi au
fost rugati sa le evalueze pe o scala de gradatii de la imi displace imi place.
In urma rezultatelor s-a constatat binenteles faptul ca participantii au preferat tablourile care faceau parte din
galeria care i-a sponsorizat, iar atunci cand au fost intrebati daca au fost influentati in vrun fel atunci cand au
vazut logo-ul galeriilor, acestia au raspuns: nici vorba, absolut deloc.
Aceasta afirmatie fiind in contradictoriu cu rezultatele scanerului care arata faptul ca acestia au favorizat clar
galeria care i-a sponsorizat si ca acest lucru crestea o data cu castigurile.
Scanerul a aratat faptul ca amplitudinea activitatii cerebrale in centrii de placere era mai scazuta atunci cand
plata a fost de 30$, mai intensa cand a fost de 100$ si a atins cote maxime la 300$.
Concluzie
In concluzia studiului aflam ca favorurile financiare influenteaza preferintele artistice si ca prin natrura
noastra ne dorim sa returnam favorurile celor care ne-au ajutat, iar acest lucru creste o data cu suma sau
darul primit.
Un lucru interesant pe care l au observat cercetatorii a fost acela ca in ciuda faptului ca participantii stiau ca
vor primii banii indiferant de raspunsuri, acestia s-au simtit indatorati si au dorit la randul sau sa le intoarca
favorul sponsorilor.