PROIECT

ESCUITULU

Obiectivele specifice sunt infiintarea unui

si a unui punct de informare, cresterea
atractivitatii zonei, valorificarea potentialului touristic,

muzeu

promovarea traditiilor pescaresti ale zonei.

Oportunitatile investitiei sunt: cresterea

constanta a standardului de viata a populatiei,
informare continua asupra traditiilor locale pescaresti,

descoperirea patromoniului

si a

biodiversitatii,

Cu timpul gi pescuitul a evaluat aducOnd noi

inven[ii, cum ar fi
cOrligul, care la inceput se
confecfiona din lemn sau din os. Deja In epoca fierului,
c0rligul a avut un avOnt mare (ca performan[i,
diversitate), sigur ca

si

ugureze munca pescarului.

si fie folosite nu numai

gi
multe, avOnd o mici
mai
2-3
sau
cite unul dar cOte
distan!5 intre ele. inci din epoca antic6, daci pescuitul
Cirligele au inceput

era o necesitate (mod de a se hrini), acum a ajuns o

industrie

pescuitului sau pentru mulli

pasiune

(hobby).

Pentru prima dati undila a fost folositi Tn

Egipt, Grecia gi ltalia. Se presupune ci in Egipt se
folosea undita in anul 2000 i.e.n.

Dintotdeauna omul a fost culegator, vdnator si

pescar. Supravietuirea speciei umane 636b199 a fost

conditionata In epoca primitiva de abilitatea de a-si
asigura in permanenta hrana necesara. Pestele a fost
si este o componenta importanta Tn alimentatia omului.
Tehnica pescuitului a cunoscut progrese ,,pas cu pas"

de la pescuitul cu mOna ,la ostie, cirlig, capcane

(oboare) si plase. c.c.GluRASCU afirma in "lstoria
pescuitului si pisciculturii in Romania" ( pag. 40 ) "'ca
in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit
plasa."

ln China s-au gisit manuscrise din veacul lV i.e'n cu

descrierea unditei de bambus, cu ald de mitase,cu
c0rlig gi orcz (ca momealS). Pescuitul cu ajutorul
undi[ei, cQrligului gi a firului in Grecia a fost cunoscut
Tn

perioada lui Platon (veacul lV-lea i'e.n).

Deja Tn perioada lui Homer (veacul

se folosea firul din

Vlll

i.e.n)

pir de cal sau din in'

Primele documente privind cresterea pestelui

pe teritoriul Carpato - Danubiano-Pontic, in care se

inscrie Rominia, daleaza din sec. Xll si se refera la
existenta a numeroase "iazuri " si "rQmnice" si la pestii

care le populau. Primele mentiuni documentare privind

existenta acestor bazine daleaza din anul 1169 in

Transilvania, 1 247 in Muntenia si 1421 in Moldova, dar
prezenta in limbaj a unor cuvinte de origine romana si
slava referitoare la cultura pestelui presupune ca
inceputul pisciculturii se situeaza anterior epocii
romane si apoi, perioadei de migrare a popoarelor
slave.

Primele crescatorii de peste au fost "iazul ",

care deriva din slavul "1azu " (mic baraj ce acumuleaza

apa cu dublu scop: pastrarea pestilor _si actionarea

morilor, "ramnicul " care deriva din slavul "rabriic " (apa
cu peste ) si "helesteul provenind din maghiarul
,'halasto rr (lac cu peste
inceputul pisciculturii

"

sistematice

pe teritoriul

rominesc daleaza

in

Transilvania si Bucovina din a doua jumatate a

secolului XIX (Rusov 1933, Ziemiankovski 1947 ) prin
modernizarca crescatoriilor de la solontea oradea si
Cozmeni Cernauti in care se cultivau rasele de crap
Lausitz, Galitia si Aischgrund (Dumitriu 1940, 1946 )'
Productivitatea ciprinicola de atunci era de 300 kg/ha.

Prima carte de piscicultura "Gospodaria de

helestee si cresterea pestelui cu consideratiuni

speciale privind constructia helesteelor si cresterea

pestelui" fost scrisa in 1908 de catre Z. Trinks, seful
pepinierei piscicole Cozmeni.

A EIRAILEI

tre cele doua

ilei, in partea

vedere geomorforogic, unitatii',

catre Polonia pentru pestele din Braila.

Tot in secolul XlV, era cunoscut si pescuitul in

baltile din Frecatei, Bertesti, Gurguieti, Garla, etc.

Ustensilele folosite erau: hapca, ostiile, buretele,
cosuri oarbe, navoade, undite, carlige de os,
chiorpacul,tirita, cicul si barcile pescaresti.

ln vremea dominatiei otomane, pescuitul

in

Balta Brailei, s-a realizat sub supravegherea vamesilor

turci asa cum se mentioneaza intr-o scrisoare adresata
domnitorului Grigore Ghica, pentru a primi din Raiaua
Brailei (1826) "doua putini de icre negre".
ln 1896, legea pescuitului reactiveaza Braila
ca centru pescaresc iar domnitorul Alexandru Ghica
aproba "vanarea sloboda a pestelui pe Siret".
Pescuitul a inceput sa se dezvolte in mod
industrial la jumatatea secolului XX, o data cu pescaria
de la Maxineni, cea mai mare din tara 541 de ha.

punct de
, din pu
de campie - Barta

Brailei, ca subun'iiatJaCampibi nor.i", Jr]prrrrt,

in
sud-Estul Romaniei, in rnsuh'wrare a Braiiei (Barta
Brailei). comuna este situata in partea de Est
a
campiei Brailei, ra Vest de Muntii Macinului si podisur

Dobrogei.
Apere de suprafala din zond sunt reprezentate

de fluviul Dunarea (braful Macinului) tacui Blasova,

lacul Zaton si canatere amenajate pentru iriga[ii si

desecare.