Sunteți pe pagina 1din 26

EPILEPSIILE

Epilepsia = boala cronica cerebrala cu variate etiologii, caracterizata de prezenta


unor crize epileptice recurente.
Criza epileptica = descarcare paroxistica anormala a neuronilor cerebrali din
focarul epileptogen, ce au o tendinta de depolarizare spontana recurenta si
propagare a descarcarilor spre diverse teritorii cerebrale, determinand
manifestari clinice motorii, senzitiv- senzoriale, psihice, vegetative si EEG.
Exista crize electrice, fara manifestare clinica si foarte rar crize clinice fara
manifestari electrice (EEG), cand focarul este profund.
Incidenta 0,3-0,5%. Prevalenta 5-10

ILAE OFFICIAL REPORT


Epilepsia, 55(4):475482, 2014

Epilepsia este o boala cerebrala definita de oricare din urmatoarele


conditii:
1. Cel puin 2 crize neprovocate (au reflexe) ce au avut loc la interval de
>24 ore ntre ele.
2. O criz neprovocat (sau reflex) i o probabilitate de recuren pe 10
ani a altor crize similare cu un risc egal cu al persoanelor ce au avut
deja dou crize neprovocate (risc recuren de peste 60%).
3. Diagnosticarea unui sindrom epileptic.
Epilepsia este considerat rezolvat pentru epilepsiile dependente de
vrst (epilepsii infantile, ale copilriei i adolescenei) care au depit
vrsta specific acelor crize, sau, pacienii care sunt de 10 ani fr crize din
care ultimii 5 fr medicaie antiepileptic.

EPILEPSIILE

1.
a.
b.
c.
2.
a.
b.
c.
d.
e.
3.

CLASIFICARE
Crize partiale
crize partiale simple (motorii, senzitive, senzoriale, autonomice)
crize partiale complexe
crize partiale secundar generalizate
Crize primar generalizate
crize tip absenta (petit mal)
crize tonico-clonice generalizate (GM)
crize tonice
crize atone
crize mioclonice
Crize neclasificabile (neonatale, spasme infantile).

EPILEPSIILE - ETIOPATOGENIE

IDIOPATICE 68,7%
CAUZE CUNOSCUTE 31,3%
boli cerebrovasculare 13,2% (post AVC, MAV, cavernoame, etc)
tulburari de dezvoltare 5,5% (displazii corticale, scleroza temporala meziala, etc)
traumatisme cerebrale 4,1%
tumori cerebrale (3,6%)
neuroinfectii 2,6% (meningite, encefalite)
boli degenerative 1,8%
toxice (alcool, etc)
metabolice
genetice

EPILEPSIILE - ETIOPATOGENIE

EPILEPSIILE - ETIOPATOGENIE

- focarul epileptogen = grup de neuroni anormali (canalopatii) cu depolarizare spontana, repetitiva, paroxistica
- arie de facilitare a descarcarilor din focarul epileptogen = aria / zona epileptogena
- alterarea circuitelor neuronale inhibitorii (disfunctie neuromediatori)
- disfunctie gliala de captare a potasiului si glutamatului
- propagarea la distanta facilitata a descarcarilor (caile de generalizare a crizelor prin tracturi intergirale
sau interemisferice- comisura anterioara, corp calos).

EPILEPSIILE evaluare clinico-paraclinica

ANAMNEZA
mai ales daca e vorba de un copil, adolescent, tanar, trebuie sa inceapa cu
perioada prenatala, natala, primii 2-3 ani de la nastere (boli ale mamei, traume la
nastere sau ulterior, meningoencefalite, boli ereditare, etc)
traumatisme craniocerebrale semnificative, meningo-encefalite, toxice, alcool,
AVC, patologie tumorala, etc
tipul, frecventa crizelor (1/3 <1criza/an; 1/3 ~ 1 criza luna; 1/3 >1 criza /luna, din
care 20% au >1 criza /saptamana); tratament ? (doze, schema, etc)
circumstantele de debut ale crizei (brutal, pierdere de constienta imediata sau
nu, miscari involuntare, vocalizari, devieri ale capului, modificari de vedere, gust,
miros, senzatii bizare viscerale, etc ce preced criza)
durata crizei, manifestari in timpul crizei (convulsii, mioclonii, automatisme, etc)
starea dupa criza (somn sau coma, durata, revenire imediata, confuzie, muscare
limba, relaxare sfincteriana, deficit motor postcritic tip Todd, etc).

EPILEPSIILE evaluare clinico-paraclinica

EXAMEN OBIECTIV
tegumente, mucoase (leziuni tipice ptr facomatoze scleroza tuberoasa Bourneville, Sturge
Weber, neurofibromatoza Recklinghausen, etc), echimoze traumatice, icter, tegumente
uremice, limba muscata, etc,
ex somatic (suferinta hepatica, traumatica, etc),
ex neurologic complet (semne postcritice sau cauzale AVC, tumora cerebrala, encefalita,
etc)
EXPLORARI PARACLINICE
uzuale hematologice, biochimice (hipo/hiperglicemii, afectare hepatica, renala,
hematologica)
dozarea nivelului seric al medicatiei antiepileptice, toxice, etc
electroencefalograma (EEG) , in dinamica, asociata la nevoie cu video-EEG, sau
polisomnografie sau inregistrare ambulatorie de lunga durata.Preoperator EEG cu
electrozi implantati la suprafata cortexului.
imageria cerebrala : CT cerebral, dar mai ales IRMN cerebral, inclusiv IRM functional, studii
mai laborioase in caz de indicatie chirurgicala (fRMN,SPECT inter/intracritic, PET),

EPILEPSIILE forme clinice, EEG

CRIZE EPILEPTICE PARTIALE SIMPLE


MOTORII (origine ariile 4,6,8; EEG prezinta descarcari de varfuri, CVU, unde lente
ascutite, polivarfuri, PVU, in derivatiile ce culeg din zonele fronto-rolandice).
crize partiale motorii strict localizate
epilepsia jacksoniana motorie
crizele adversive
crize epileptice afazice
arie motorie suplimentara
CRIZE PARTIALE VEGETATIVE (ariile fronto-orbitale, temporo-insulare, rar
diencefalice) : crize senzitive cu localizare faringo-laringee, toracala, abdominala, cu
tahicardie, tahipnee, tulburari vasomotorii, sudoripare, midriaza, sialoree, mictiuni
imperioase, etc.

EPILEPSIILE forme clinice, EEG

CRIZE EPILEPTICE PARTIALE SIMPLE cont.


senzitive : simple sau jacksoniene, au origine in ariile 3;1;2, EEG descarcari de
grafoelemente patologice culese de electrozii parietali. Parestezii, paroxistice focale,
corespunzatoare ariei implicate in homomunculusul senzitiv, posibil cu extensie
jacksoniana.
vizuale: focar occipital, in ariiile 17,18 EEG grafoelemente patologice intracritice
culese de electrozii occipitali. Paroxisme de fosfene, linii, globuri luminoase, colorate,
in hemicamp vizual sau global.
auditive : focar temporal, zgomote, sunete, tiuituri, de obicei in urechea opusa
focarului epileptogen din girii Heschl.
gustative, olfactive senzatii elementare de gust, miros , de obicei dezagreabil, apar
in leziuni operculare, respectiv temporale.

EPILEPSIILE forme clinice, EEG

CRIZE PARTIALE COMPLEXE (DE LOB TEMPORAL)


crize cu alterare exclusiva a constientei (30sec-2 minute, pacientul desi aparent constient este
obnubilat, detasat, incoerent in raspunsuri verbale, comportament dezorientat, sau inadecvat
momentului; EEG descarcari de grafoelemente patologice in derivatiile temporale)
crizele psihomotorii alterare calitativa a constientei asociata cu automatisme motorii : mici =
gestuale (inchidere/ dechidere nasturi, scuturare a hainelor, frecarea mainilor, plescait din buze,
etc) , verbale, mimice, gelastice ; sau mari = automatisme ambulatorii diurne sau nocturne,
circumcursive,etc.
crize psihosenzoriale crize iluzionale sau halucinatorii cu aspecte complexe vizuale
(distorsiuni, metamorfopsii, sindr Alice in wonderland, imagini panoramice, derulari tip
cinematograf suprarealist, etc); auditive (voci, muzica distorsionata, etc), gustative, olfactive.
crize cu simptomatologie cognitiva
cu tulburari de tip dismnezic/ paramnezic (stari de vis cu senzatie de tip dj vu, sau jamais vu,
senzatie de straniu, idee fixa parazita, manifesatri paroxistice afective (anxietate, panica, depresie
sau euforie, beatitudine)
crize de depersonalizare
crize partiale complexe asociate (uncinate) asocieri de manifestari psihosenzoriale (vizuale,
auditive, olfactive), cu tulburari dismenzice si psihomotorii. Apare in leziuni de uncus temporal.

EPILEPSIILE forme clinice, EEG

EPILEPSIILE PRIMAR GENERALIZATE


Absenta epileptica (epilepsia Petit Mal)
apare mai ales la copii intre 3-15 ani, caracterizata de suspendarea brusca a functiilor
psihice, constientei si memoriei pentru durata scurta de 5-15 secunde, fara cadere (de
obicei), cu debut si sfarsit brusc. Copilul ramane brusc imobil , isi intrerupe ativitatea,
nu vede, nu aude, nu vorbeste, apoi reia brusc activitatea dar cu amnezie totala a
perioadei lipsa. Poate avea midriaza, salivatie, sudoratie in exces, roseata sau
paloare, tahicardie usoara. In forme mioclonice are tresariri discrete ale capului si
membrelor cu o fecventa de 3Hz.
EEG descarcari bilaterale, simetrice, sincrone de complexe varf-unda (CVU) 3Hz.

EPILEPSIILE forme clinice, EEG


Epilepsia Grand Mal = cu crize tonico-clonice generalizate
CLINIC debutul este brusc, cu cateva tresariri, apoi cadere cu strigat sacadat produs de
expirul fortat cu glota inchisa prin contractie tonica a muschilor respiratori, contractura
generalizata, contractura fiind intial pe flexori la membrele superioare, masseteri
(trismus, muscare limba), flexie trunchi, apoi cu aspect de opistotonus, cu contractie a
extensorilor, dar flexie a degetelor si policelui, extensie a membrelor inferioare.
Pacientul este cianotic, congestiv. Aceasta faza = faza tonica, dureaza 10-20 secunde
Urmeaza faza clonica, in care apar scurte perioade de relaxare a musculaturii,
intretaiate de contractii spasmodice, cu posibila muscare de limba, secretie salivara
abundenta ce se prelinge la coltul gurii, respiratie sforaitoare sacadata, tahicardie,
hipertensiune, cianoza, hipersudoratie, incarcare bronsica, semnul Babinski bilateral.
Durata medie a fazei clonice 30-60-90 secunde. In faza de coma postcritica cloniile
se raresc ca frecventa, apoi se opresc, pacientul este comatos, cu midriaza,
tetraplegic, Babinski bilateral, eventuala incontinenta urinara sau ptr materii fecale.
Treptat respiratia se normalizeaza, incepe sa redevina constient, trecand printr-o
semnificativa faza de confuzie postcritica

EPILEPSIILE forme clinice, EEG

Epilepsia Grand Mal = cu crize tonico-clonice generalizate


Aspecte EEG
la debut cateva varfuri ce preced o brusca aplatizare de traseu, apoi descarcari de
varfuri de mare amplitudine = polivarfuri 10 Hz, bilateral, simetric, sincron, realizand
asa zisul ritm recrutant corespunzand fazei tonice.
faza clonica se caracterizeaza prin complexe polivarf-unda, bilateral, simetric, pe toate
derivatiile
faza de coma postcritica prezinta unde lente generalizate din spectrul subtheta si mai
ales delta, care cresc ca frecventa spre ritm theta si apoi alfa odata cu revenirea la
normal.

EPILEPSIILE - TRATAMENT

PRINCIPII
se trateaza doar cazurile cu diagnostic cert de epilepsie (crize confirmate, cel putin
doua-trei crize, DAR de la prima criza daca este secundara, EEG are crize electrice)
se cauta intotdeauna etiologia crizelor si se trateaza, uneori fiind suficient acest
tratament (exemplu hipoglicemiile, tumori, etc)
se prefera terapia monodrog de cate ori este posibil
politerapie doar la cazurile de esec ale monoterapiei, sau la pacienti cu crize diverse
ce nu raspund la un singur medicament
se alege un medicament de prima linie, cel mai eficient pentru tipul de crize al
pacientului, dar se iau in considerare si bolile asociate, toleranta, EA potentiale.
daca primul medicament a esuat, se incerca cu un al doilea, ulterior la nevoie maxim al
treilea (pe rand!!!), prin suprapunere, pana medicamentul nou introdus a intrat in
actiune
daca este eficient se continua terapia min 3-5 ani in functie de tipul de crize
dupa perioada de terapie se intrerupe lent, progresiv, in 3-6 luni, daca pacientul nu a
mai facut nici o criza iar EEG, ex clinice si imagistice sunt normale (nu are leziuni
cerebrale).

EPILEPSIILE - TRATAMENT

CRIZELE PARTIALE SIMPLE SI COMPLEXE


lamotrigina; levetiracetam, oxcarbazepina, carbamazepina, topiramat,
valproat, fenitoin, pregabalin, gabapentin, tiagabin.
CRIZELE GENERALIZATE
absenta (Petit mal) etosuximid; valproat
tonico-clonice (Grand mal) lamotrigina; valproat; fenitoin, carbamazepin;
oxcarbazepin; topiramat, levetiracetam.
mioclonice = valproat, levetiracetam
atone = valproat
CRIZE REZISTENTE LA MONOTERAPIE
GM rezistente = asociere valproat + levetiracetam sau valproat + lamotrigina
partiale rezistente : valproat + carbamazepina; topiramat + lamotrigine
Epilepsia rezistent definit de persistena nemodificat a frecvenei i
severitii crizelor, n pofida terapiei cu dou medicamente antiepiletice corect
alese pentru tipul de crize, administrate n doze i durat de timp adecvat.

PATRICK KWAN, MARTIN J. BRODIE, N Engl J Med 2000;342: 314-9.

Agent (Trade Name)

Formulations

Dosage

Principal Sites of Action

Targeted Seizure Type

Tablets: 200 mg
Chewable tablets: 100 mg
Suspension: 100 mg/5 ml
Extended-release tablets: 100, 200,
and 400 mg
Extended-release capsules: 200 and
300 mg

10-30 mg/kg/day in three or four


divided doses (regular tablets or
suspension) or two divided doses
(extended-release forms)

Sodium channels

Focal and secondary


GTC

Clonazepam
(Klonopin)

Tablets: 0.5, 1, and 2 mg

0.01-0.30 mg/kg/day in two or


three divided doses or h.s.

GABA receptors

All generalized focal


and secondary GTC

Diazepam for rectal


administration
(Diastat)

Rectal syringe: pediatric: 2.5, 5, and


10 mg; adult, 10, 15, and 20 mg

2-5 yr: 0.5 mg/kg


6-11 yr: 0.3 mg/kg
> 12 yr: 0.2 mg/kg

GABA receptors

Acute repetitive
seizures

Capsules: 250 mg
Suspension: 250 mg/5 ml

15-30 mg/kg/day in two or three


divided doses

T-type calcium channels

Absence

Felbamate
(Felbatol)

Tablets: 400 and 600 mg


Suspension: 600 mg/5 ml

15-45 mg/kg/day (or 1,200-3,600


mg/day) in two or three divided
doses

NMDA receptors
Sodium channels
GABA receptors

Focal and secondary


GTC
Lennox-Gastaut
syndrome

Fosphenytoin
(Cerebyx)

Injection: 50 mg/ml (phenytoin-equivalent)

10-20 mg/kg I.V. loading dose

Sodium channels

Status epilepticus

Gabapentin
(Neurontin)

Tablets: 600 and 800 mg


Capsules: 100, 300, and 400 mg
Suspension: 250 mg/5 ml

10-60 mg/kg/day

Increases GABA release

Focal and secondary GTC

Tablets: 25, 100, 150, 200 mg


Chewable tablets: 2, 5, and 25 mg

200-500 mg/day in two divided


doses
Slow titration required, especially
if taken with valproic acid or
valproate.

Sodium channels (modulating


EAA release)
Calcium channels

Focal and secondary GTC


Absence
Tonic/atonic
GTC
Myoclonic

Tablets: 250, 500, 750 mg

1,000-3,000 mg/day in two


divided doses

Potassium channels
Calcium channels

Focal and secondary


GTC

Injection: 2 or 4 mg/ml

0.05-0.1 mg/kg I.V. (total dose)

GABA receptors

Status epilepticus

Tablets: 150, 300, 600 mg


Suspension: 300 mg/5 ml

900-2,400 mg/day in two divided


doses

Sodium channels

Focal and secondary


GTC

Tablets: 8, 15, 16, 30, 32, 60, 65,


and 100 mg
Injection: 30, 60, 65, and 130
mg/ml Solution: 20 mg/5 ml

2-5 mg/kg q.d. or in two divided


doses

Chloride channels

Focal
Primary and secondary
GTC

Carbamazepine
(Tegretol,
Finlepsin
Tegretol-XR,
Carbatrol)

Ethosuximide
(Zarontin)

Lamotrigine
(Lamictal)*

Levetiracetam
(Keppra)
Lorazepam (Ativan)
Oxcarbazepine
(Trileptal)
Phenobarbital
(Solfoton, Luminal)

FENITOIN
(Dilantin, Phenytek)

Chewable tablets: 50 mg
Extended-release capsules: 30,
100 mg
Suspension: 125 mg/5 ml
Injection: 50 mg/ml

Maintenance: 3-7 mg/kg/day in


three divided doses; single dose
or two divided doses for extended-release
forms

Sodium channels
Calcium channels
NMDA receptors

Focal
Primary and secondary
GTC

Primidone
(Mysoline)

Tablets: 50 and 250 mg


Suspension: 250 mg/5 ml

500-1,500 mg/day in two or three


divided doses

Chloride channels
GABA uptake

Focal
Primary and secondary
GTC

Tiagabine (Gabitril)

Tablets: 2, 4, 12, 16, and 20 mg

32-56 mg/day in two to four divided


doses

Sodium channels
Potassium channels
Glutamate receptors
Carbonic anhydrase
inhibition

Partial
Focal and secondary GTC
Tonic/atonic GTC
Myoclonic

TOPIRAMAT
(Topamax)
Valproic acid/valproate
sodium
(Depakene/Depacon)

Tablets: 25, 100, 200 mg


Capsules: 15 and 25 mg
Capsules: 125, 250, and 500 mg
Extended-release capsules: 250
and 500 mg
Syrup: 250 mg/ml
Injection: 100 mg/ml

500-3,000 mg/day in two to four


divided doses

Sodium channels
Calcium channels

Focal and secondary GTC


Absence
Tonic/atonic GTC
Myoclonic

Vigabatrin (Sabril)

Tablets: 500 mg

2-4 g/day

GABA transaminase

Focal and secondary GTC


Infantile spasms
Lennox-Gastaut syndrome

Zonisamide
(Zonegran)

Capsules: 100 mg

200-600 mg/day in two divided


doses

Sodium channels
Calcium channels
Carbonic anhydrase
inhibition

Focal
Primary and secondary
GTC
Poor or none

Agranulo
Agent
citoza
+
Carbamazepin

Dermatita
Rash
+

Anemie
aplastica
+

Insuf
Hepatica Pancreatita
+

sindr StevenJohnson / alte


+ ataxie

boala serului

Clonazepam

Teratogenic
Neural tube defects,
facial anomalies, (D)
(D)

Ethosuximide

(C)

Felbamate

(C)

Gabapentin

(C)

Lamotrigine

(C)

Levetiracetam

(C)

Oxcarbazepin

(C)

Phenobarbital

Facial anomalies (D)

Phenytoin

+ ataxie

ies, low IQ, IUGR (D)

Primidone

anomalies, low IQ (D)

Tiagabine

(C)

Topiramate

(C)

Valproat

s, facial anomalies (D)

Zonisamide

(C)

STATUS-UL EPILEPTIC

Crize epileptice repetitive, subintrante, fara revenire a constientei sau functiilor


neurologice (in cazul statusului GM), sau durata a unei/unor crize de peste 10 minute
(5 minute).
Urgenta medicala majora, mortalitate 20-40% prin insuficienta respiratorie, acidoza
mixta, respiratorie si metabolica (acidoza lactica si piruvica, miocitoliza, insuficienta
renala acuta), coma cu leziuni cerebrale ireversibile, hipertermie, bronhopneumonie,
hiperpotasemie, stop cardiac/ aritmii maligne..
Cauze frecvente : encefalite, tumori cerebrale, etilism, traumatisme, intrerupere brusca
a medicatiei antiepileptice.
TRATAMENT :
trebuie inceput cat mai precoce, chiar in Salvare
internare in terapie intensiva neurologica, cu posibilitate de ventilatie asistata
se monitorizeaza EEG si EKG dupa CT/ RMN
precedat de ABC, G ; recoltare analize , inclusiv DAE,
incepe cu oxigen, corectie hipoglicemie, glucoza doar cu B1 100mg iv;
la pH <7 se administreaza THAM

STATUS-UL EPILEPTIC (2)

TREAPTA I de terapie primele 15 minute = benzodiazepine iv (Diazepam 0,20,4mg/kg iv ~ 10-20mg iv sau ir daca este ambulator, atentie la stop respirator!!;
Lorazepam 0,1mg/kg/iv; Midazolam 0,2mg/kg/iv).
TREAPTA II de terapie 15-30-45 minute = Fenitoin/ Fosfenitoin iv (doza initiala 1020mg/kg/iv, maxim 50mg /min, cu atentie la TA si AV EKG), in caz de esec poate
repeta inca max 5-10mg/kg/iv.
TREAPTA III de terapie dupa 45 minte = Fenobarbital iv (atentie!! doar solutie
apoasa de uz iv) 20mg/kg/iv, max 50mg/min, cu respiratie asistata!!! in caz de esec
mai repeta maxim 5-10mg/kg/iv.
TREAPTA IV anestezie generala cu midazolam, propofol, tiopental sau
pentobarbital. EEG supresia traseului si descarcarilor.
Au mai fost utilizate in treapata II de terapie forme de uz intravenos de valproat si
levetiracetam.
Atentie la status-ul epileptic subtil, cu disociatie electromecanica (monitorizare EEG,
sesizarea unor fine clonii oculare sau ale degetelor, lipsa de revenire a constientei in
pofida opririi crizelor.

Terapia chirurgicala in epilepsie

Actual 2040% din pacientii cu epilepsie sunt considerati refractari la terapia medicamentoasa
actuala. Mai putin de 50 % din acestia sunt candidati la chirurgie de rezectie, din care 30-60%
postoperator vor fi fara noi crize epileptice.
Neuroablatia presupune rezectia unei zone epileptogene cat mai selectiv, cu evitarea unor
regiuni elocvente corticale (cu functii semnificative- ex limbaj), dupa ce zona epileptogena a
fost precis identificata prin inregistrari EEG de suprafata si apoi de profunzile cu retele de
electrozi implantati cortical, cu reprezentari EEG tridimensionale suprapuse pe RMN 3D
alaturi de zonele corticale elocvente. Rezultatele clinice sunt totusi modeste mai ales in
rezectia unor focare neocorticale laterale emisferice fata de cele temporale mediale.
Termocoagularea de radiofrecventa prin electrozii EEG implantati pentru stereoEEG (3D),
rar utilizata, control dificil al ariei termocoagulate, benefiicii modeste.
Chirurgia ultrasonica ghidata prin rezonanta magnetica studii de faza I care aplica
energie focalizata de o sonda US cu 1024 elemente cu frecventa joasa si focalizata, ghidata
pe un cadru stereotactic de RMN 3T, care evalueaza in timp real si efectul de diatermie in
structura tinta. Risc de diatermie de vecinatate, inclusiv nervi cranieni. F putine cazuri,
eficienta incerta.
Ablatia cu laser 15W 980 nm dioda, ghidat IRM, pare precisa si sigura, recent aprobata
FDA in acest scop.
Radiochirurgia stereotactica cu gammaknife, cyberknife iardiere focala, precizie acceptabila,
dar cu latenta in raspuns, posibile leziuni de iradiere si malignizare secundara la distanta (rar).

Terapia chirurgicala in epilepsie

Nowell M, et al. J Neurol Neurosurg Psychiatry 2014;

Tehnici de neurostimulare in epilepsie

Se realizeaza fie prin stimularea unor populatii neuronale cu efect inhibitor al


neuronilor epileptogeni pe cale indirecta, prin nervi cranieni sau stimularea
directa prin electrozi implantati intracerebral.
Stimularea nervului vag prin electrozi implantati cervical, ar realiza
ameliorari paleative ale frecventei crizelor la pacienti ce nu pot fi candidati pentru
terapii de rezectie. Stimularea ar realiza dezactivarea nucleului tractului solitar
cu proiectii difuze penucleul dorsal al rapheului, locus coeruleus, hipotalamus,
talamus, amigdala si hipocamp.
Stimularea nervului trigemen prin electrozi plasati extracranian, neinvaziva,
aceleasi mecanisme de actiune. Stimularea este bilaterala, de inalta frecventa, a
redus cu pana la 50% frecventa crizelor, fiind sigura, neinvaziva, se pare
superioara stimularii vagale.
Deep brain stimulation DBS- (stimularea cerebrala profunda)-implantarea de
electrozi intracerebral si electrostimulare -similar cu terapia din b Parkinson, dar
localizati in structuri din talamus centromediansi anterior, cerebel, hipocamp, cu
scopul de a creste pragul epileptogen neuronal si de a impiedica propagarea
crizelor epileptice. Rezultate mult mai modeste fata de cele din terapia b
Parkinson. Habituare posibila, de unde variante de closed-loop stimulation
declansata doar de criza.