Sunteți pe pagina 1din 8

INTRODUCERE

De-a lungul secolelor, medicina s-a preocupat continuu de problemele de sanatate ale
copilului, conturandu-se bazele unei noi discipline, numita pediatrie. Aceasta a avut o
dezvoltare progresiva, imbogaindu-se cu noi i noi date i devenind o tiina de sine
statatoare.
Acest manual se adreseaza elevilor de coli sanitare i constituie un instrument prin
care
acetia pot lua cunotin de cerintele privind ingrijirile copilului sanatos i bolnav.
Prin parcurgerea acestui curs, studenii vor dobandi competente in ingrijirea copilului
sanatos i bolnav.
Scopuri i obiective
Dupa studierea manualului, elevii vor fi capabili:
- sa supravegheze activ creterea i dezvoltarea unui copil;
- sa analizeze semnele i simptomele afeciunilor copiilor;
- sa identifice problemele pacientului-copil;
- sa stabileasca diagnosticul de ingrijiri;
- sa aplice interventiile;
- s evalueze rezultatele.
PARTEA I
SUPRAVEGHEREA ACTIVA A CRETERII 1 DEZVOLTARII COPILULUI
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN PUERICULTURA
In cursul evolutiei ei, medicina s-a preocupat de problemele de sanatate ale copilului,
in raport cu posibilitajile pe care le-a avut, ca practica i apoi ca tiinfa. In timp, s-a desprins
din randul ei o noua ramura i anume medicina infantil. Aceasta cuprinde doua ramuri:
- puericultura, care se ocupa de copilul sanatos;
- pediatria, care se ocup de copilul bolnav.
Puericultura este ramura profilactica a medicinei infantile, care studiaza creterea i
dezvoltarea copilului, stabilind i ngrijirile ce trebuie acordate acestuia.
Etimologic, termenul de puericultura provine din limba latina, unde puer mseamna
copil i cultura = a crea. Acest termen a fost folosit pentru prima data de medicul obstetrician
francez Carron.
Puericultura are ca obiectiv general studiul, analiza i asigurarea creterii i dezvoltarii
normale a copilului.
Dintre scopurile puericulturii amintim:
- ocrotirea copilului din perioada antenatala pana la varsta de adult;
- aplicarea masurilor de ingrijire privind dezvoltarea sa somatica, psihica si afectiva;
- aplicarea masurilor educativ-instructive;
- creterea capacitii reactive a copilului;
- apararea impotriva imbolnavirilor.
n practica medical, puericultura nu poate fi separata de pediatrie decat n scop didactic,
pentru uurarea procesului educativ-instructiv.
Pstrarea sanataii copilului ii obliga pe toi cei care se ocupa de el sa-i insueasca cat mai
multe cunotinte care privesc:
- caracteristicile i posibilitajile de apreciere a copilului sanatos;
- factorii care influeneaza creterea i dezvoltarea armonioasa a copilului;
- mijloacele i metodele prin care se realizeaza aceste deziderat

CAPITOLUL 2
CRETEREA 1DEZVOLTAREA
2.1. Notiuni despre cretere i dezvoltare
Creterea reprezinta procesul normal de marire a dimensiunilor corporate, de adaos de
noua substana tisulara, realizat prin multiplicarea celulara i creterea volumului celulei.
Prin cretere, organismul ii crete masa.
Dezvoltarea este un proces normal prin care organele, sistemele, precum i funciile
acestora se maturizeaza.
Factorii care determina creterea sunt impartial in:
Factori exogeni
Factori ce actioneaza n viata intrauterina:
- alimentaia mamei;
- bolile gravidei;
- condiiile de viaa.
Factori ce actioneaza dupa natere:
- macroclimatul sau climatul geografic;
- microclimatul sau climatul din spajiile inchise;
- alimentatia;
- cultura fizica;
- regimul educativ.
Factori endogeni
Factorii genetici.
Factorii hormonali.
Secreiile altor celule i esuturi.
Factori patologici
Factori ce acioneaza in viaa intrauterin:
- infecii acute sau cronice grave i prelungite;
- intoxicaii cronice (toxice profesionale, tutun, alcool etc.);
- iradiere cu raze X a mamei in timpul sarcinii.
Factori ce acioneaza dupa natere:
- tulburari acute sau cronice de nutriie;
- neuro-endocrinopatii infantile;
- unele malformati congenitale de cord;
- boli cardiace cronice (nanism mitral);
- afeciuni ale sistemului osos (nanism rahitic, nanism acondroplazic, nanism
pottic, lipodistrofie);
- afeciuni cronice digestive (mucoviscidoza, diareea prin intoleranta,
steatoreea, sindroamele de malabsortie);
- afeciuni metabolice (diabetul zaharat, glicogenozele).
Legile generale care guvemeaza cretereai dezvoltarea sunt:
a) ritmul de cretere scade odata cu inaintarea in varsta;
b) ritmul de cretere accelerat in primul i al doilea an de via scade ulterior, se
accentueaza prepubertar i scade din nou la stabilirea maturitii sexuale;
c) creterea i dezvoltarea nu se fac simultan in aceleai proporii in intreg organismul,
diferite segmente cresc inegal;
d) variable de cretere oscileaza in cadrul unor limite fiziologice, fiind condiionate pe de o
parte de substratul ereditar, iar pe de alta parte de influena factorilor de mediu.

2.2. Creterea staturala


a) Talia la natere (T) in medie este:
- la fete: 48-50 cm;
- baie|i: 49/52 cm.
Talia la nou-nascut are urmatoarele caracteristici:
- capul este relativ mare, reprezentand din talie.
- viscerocraniul este mai mic decat neurocraniul, gatul este scurt.
- abdomenul este mare.
- membrele inferioare sunt scurte i aproximativ egale cu cele superioare.
b) Talia in primul an de viaa crete astfel:
in prima luna - 4 cm;
in a Il-a luna - 3 cm;
in a III-a luna - 3 cm;
in a IV-a luna - 2 cm.
din a V-a luna - cate 1 cm/luna.
Deci, in primul an de viaa, talia crete cu 20 cm. Masurarea taliei sugarului se face lunar
cu ajutorul unui dispozitiv numit pediometru. Pentru a fi executata corect, ea trebuie efectuata
de doua persoane.
c) Talia copilului anteprecolar (1-3 ani)
- in perioada 1-3 ani, creterea are un ritm intens atat in greutate, cat i in talie.
Daca la varsta de un an talia este de 74 de cm, la 3 ani se apropie de 94 cm.
In al doilea an de viaa, copilul crete cu 11,5 cm, iar in al trei- lea an cu 8,5 cm. intre
1 i 2 ani, copilul crete cu aproximativ 1 cm/lun, la 2 ani T = 80-82 cm.
Peste varsta de 2 ani, talia se calculeaza cu formula lui Geldrich: T = 5xV + 80 (V =
varsta in ani)
d) Talia copilului precolar (3 pana la 6-7 ani)
In aceast perioada, creterea este mai lenta: in inaltime se crete cu 6-8 cm.
De la 3 la 4 ani, copilul va mai crete cu 7 cm, de la 4 la 5 ani cu 6,5 cm, iar de la 5 la 6
ani cu 6 cm.
In general, talia de la natere se dubleaza la varsta de 4-5 ani i se va tripla la 14-15
ani. Masurarea copiilor cu varsta peste 2 ani se face anual cu taliometrul, care reprezinta o tija
marcata.
e) Talia copilului colar (de la 6-7 ani la pubertate) Creterea este mai lenta in aceasta
perioada, exceptand perioada pubertara: talia crete cu 6 cm/an.
T = 5xV + 80 (V = varsta in ani).
f) Talia copilului la pubertate T = 5xV + 80 (V = varsta in ani)
2.3.
Creterea ponderala
Greutatea la natere (Gn)
Din punctul de vedere al Gn, nou-nascuii se impart in:
- nou-nascut normoponderal: greutatea normala la natere este in medie:
- fete: 2 800-3 000 g;
- bieti: 3000-3250 g;
- nou-nscutul subponderal: cu Gn cuprinsa intre 2 800 i 2500 g;
- nou-nascutul macrosom: este nascutul cu o greutate la natere > 4 000 g.

Greutatea in primul an de viaa:


In primul an de viata, sugarul crete astfel:
- intre 0 i 4 luni, sugarul crete cu 750 g/luna;
- intre 4 i 8 luni, sugarul crete cu 500 g/luna;
-intre 8 i 12 luni, sugarul crete cu 250 g/luna.
- la 4 luni sugarul ii dubleaza greutatea de la natere;
- la 8 luni va avea 8 000 g, iar la 12 luni va avea 9 000 g. Greutatea se masoara
prin cantarire, care se efectueaza in acelai moment al zilei, dimineaa pe nemancate.
Greutatea copilului anteprecolar (1-3 ani)
Creterea in greutate este mai lenta.
In al doilea an de viaa, ritmul de cretere va fi de 250-300 g/ luna, 2,5-3 kg/an.
Dupa varsta de 2 ani, creterea in greutate va fi in medie de 2,5 kg/an.
Astfel, la 2 ani va avea aproximativ 12 kg, iar la 3 ani 15 kg.
Greutatea copilului precolar (intre 3 i 6-7 ani)
In aceasta perioada creterea este mai lenta: in greutate copilul crete 2 kg/an.
Greutatea copilului colar (intre 6-7 ani i pubertate) Creterea este lenta,
exceptand perioada pubertara: creterea in greutate se face cu 3,5 kg/an.
Greutatea copilului la pubertate
In aceasta perioada creterea in greutate este accelerata.
2.4. Dezvoltarea psihomotorie
Creierul este bine format la varsta de 1 an, dar funcionarea lui depinde de felul in care
este solicitat. Factorii care stimuleaz funcionarea optima a creierului sunt:
organizarea corecta a timpului;
respectarea orelor de somn, de masa, de baie, de joaca;
asigurarea unei ambiane placute;
asigurarea igienei mediului i personala;
respectarea ritualului meselor;
formarea deprinderilor;
aeroterapia.
Etapele dezvoltarii psihomotorii sunt:
Varsta
Caracteristici
0-1 luna
- perioadele de veghe sunt foarte scurte: se trezete numai la orele de
alimentaie, dar adoarme in timpul suptului
- activitatea SNC este reflexa: reflex de sugere, reflex de deglutijie, reflex de
strnut
- micarile membrelor sunt de mica amplitudine,
involuntare, necoordonate, far scop
- prezinta poziie in flexie ca in viaa intrauterina
- muchii cefei sunt hipotoni, capul fiind batant
- analizatorii tactil, olfactiv, gustativ i receptorii vestibulari sunt complet
dezvoltai la natere; vzul i auzul sunt prezente de la natere dar imperfecte;
- nou-nascutul reacioneaz la lumin prin clipire; in primele zile dup
natere prezinta fotofobie
- semnaleaz disconfortul prin plans
- la 3 saptamani de viaa apar micarile coordonate i sinergice ale globilor
oculari

- la 4 saptamani fixeaza obiectele


- la zgomote putemice reacioneaza prin plans prezinta reflexe arhaice

1-2 luni

perioadele de veghe sunt mai lungi: ramane treaz in timpul mesei


- culcat pe burta, ridic pentru puin timp capul, iar catre sfaritul lunii ridica
i umerii
- urmarete cu privirea obiectele care se mica in campul lui vizual
- privete fix o lumin puternica
- emite vocale aspirate
La 2 luni
- la sfaritul lunii se linitete cand aude o voce cunoscuta sau muzica
2-3 luni
- urmarete bine cu privirea i intoarce capul dupa obiecte
- intinde mainile ctre obiecte colorate sau sonore
- privete la adultul care vorbete
- zambetul apare ca un raspuns emotional
- gangurete
- recunoate obiecte i persoane (exemplu: biberonul, persoanele care l
ingrijesc)
- intoarce capul la zgomote
La 3 luni
- ine bine capul i il ridica
- are perioade lungi de veghe
- se joac cu mainile
- micrile sunt mai precise
In rezumat, primele 3 luni de viaa reprezinta perioada de intrare in funciune i
perfecionare a analizorilor.
3-4 luni
- apuca obiectele cu mana i le ine
- susinut de sub axile, in pozie verticala, se sprijina pentru puin timp in
picioare, intarind articulaiile genunchilor
4-5 luni
- apuc bine obiectele i le duce la gura
- apucat de maini i tras uor se ridica in poziie ezanda
La 5 luni
- fixeaza obiectele din faa sa
- micrile devin mai ample, iar cand este desfat se intinde zambete
spontan, involuntar, incontient
- sta in ezut sprijinit de perne
- surade in faa oglinzii
5-6 luni
- se intoarce de pe abdomen pe spate
- manipuleaza bine obiectele
La 6 luni
- ine in fiecare mana cate un obiect
- ia singur obiectele, deci apreciaz distanele
- st in ezut nesprijinit
- se tarte pe coate i genunchi
- articuleaza silabe izolate
In rezumat, perioada de la 3 la 6 luni de viaa se caracterizeaza prin elaborarea micarilor
coordonate complexe: apucare, intoarcere, tarare.
6-7 luni
- st in ezut bine nesprijinit
- se ridica singur in ezut
- cauta o jucrie pierduta
- repeta stereotip o silaba (exemplu: ma, ma, ma, sau ba, ba, ba)
7-8 luni
- susinut de sub axile, face pai
- se ridica in picioare ajutat
- se menine in picioare inandu-se cu mainile de bara patului
- apuca bine obiecte cu primele 3 degete
- manifesta interes pentru jucarii (plange daca i se iau)
- se joac cu jucariile
- incepe sa inteleaga limbajul
8-9 luni
- se ridica singur in picioare inandu-se de marginea patului

face pai laterali


se tarate pe palme i genunchi
urmarete i imita micarile adultului (exemple: face pa-pa, bate din
palme)
- inelege interzicerea
- inelege denumirea unor obiecte, deci leaga percepia vizuala de denumire
- repeta silabe, imitand pe adult
9-10 luni
- merge inut de ambele maini
- se perfectioneaza micarile mainilor (pune un cub intr-o ceaca, ii scoate
ciorapii)
- inelege denumirea unor obiecte sau pari ale corpului i le arata la cerere
- pronuna 1-2 cuvinte bisilabice
10-11 luni
- sta in picioare fra sprijin
- merge inut de o singura mana
- ridica i las jos obiectele
- repeta cuvinte simple
- pronuna 1-2 cuvinte cu sens: mama, papa, tata
11-12 luni
- face cativa pai nesprijinit
- pronuna 3-4 cuvinte cu sens
La 1 an
- merge singur
- executa ordine simple
- bea singur din cana
- incepe sa manance singur cu linguria alimente solide
- limbajul este alcatuit din 5-10 cuvinte
In rezumat, perioada de la 6 la 12 luni de via se caracterizeaza prin perfecionarea
motilitaii, formarea mersului i a limbajului.
Intre 1 an i - se perfectioneaza controlul sfincterelor
1 an i 6 luni - urca i coboara scarile in patru labe
- colaboreaza la imbracat i dezbracat
- arata cu degetul ceea ce dorete
- suprapune 2-3 cuburi
- mazgalete cu creionul pe hartie
La 1 an si 6 - formeaza propozitii simple
luni
- cunoate culorile, un numar mare de obiecte i aciuni
- compara marimile
- se cere la olita
- intoarce filele unei cari i se uita la poze
- merge bine, alearga
- impinge cu piciorul o minge
- incepe sa manance singur supa, sa se spele pe maini, sa joace jocuri cu
reguli
La 2 ani
- urca i coboara scarile
- executa micari complexe: incheie nasturi, pune un cordon, danseaza
- face actiuni cu scop determinat: cladete cu cuburi, hranete papua, o
imbraca
- cere olita chiar pentru miciune
- incepe sa formeze fraze
- se denumete pe sine prin nume
- numete pe alti copii cunoscui
- vocabularul are 250-300 cuvinte
- incepe sa puna intrebari
- apar manifestari de jena
- mananca singur
- incepe sa se dezbrace singur
-

La 3 ani

vocabularul are 500-600 cuvinte


vorbete clar, corect, formeaza fraze lungi, povestete, recita poezii scurte
primete i executa mici insarcinari
spune buna ziua, multumete
joaca jocuri colective
De la 3 ani la
domina dorina de a cunoate: pune intrebari din ce in ce mai numeroase
7 ani
au o capacitate crescuta de a imita
se evideniaza inclinaiile personale
limbajul se dezvolta intens; apare limbajul intelectual
vocabularul are 3500 cuvinte
gandirea se dezvolta, devine mai analitica
apare capacitatea de generalizare i abstractizare, se concretizeaza noiunile
apar forme elementare de logica
apare contiinta de sine
memoria este imprecisa, nesistematic, cu tendin la nascociri i minciuni
neintenionate
- imaginaia se dezvolta
- se poate exprima grafic prin desen
- se dezvolta sentimente morale: ruine, mulumire
De la 7 ani, - limbajul este bogat, cu peste 3500 cuvinte
la pubertate
- se realizeaza deprinderea cititului i a scrisului
- memoria reine i reda cu fidelitate i in mod constient numeroase date
- gandirea se dezvolta spre rationamente cu coninut abstract; apare gandirea
creatoare
copilul face comparaii
- se orienteaza in timp i spaiu
- se dezvolta intuitia
- se dezvolta voina
- se dezvolta atentia, mai ales cea voluntara
- se dezvolta personalitatea
La
- factorii endocrini ce intervin in aceasta perioada influenteaza i dezvoltarea
pubertate
psihica i intelectual
- unele trasaturi se estompeaza, altele se accentueaza
- trece pe un plan mai in faa contiinta de sex i interesul pentru sexul opus
- apar preocupari de sine
- se nate dorinta de exteriorizare a unei maturitai devansate prin toate
formele (inuta, limbaj)
- cunoaterea, observatia, memoria i gandirea devin logice
- se dezvolta in continuare imaginaia i limbajul
La
- dezvoltarea intelectual reflecta interesele tanarului
adolescen
- gandirea devine dialectic
- personalitatea este bine dezvoltat
- se maturizeaz social
-

2.5. Dentiia
a) Dentiia temporara sau de lapte
Ritmul i ordinea apariiei:
intre 6 i 8 luni, apar incisivii mediani inferiori;
intre 8 i 10 luni, apar incisivii mediani superiori;
intre 10 i 12 luni, apar incisivii laterali superiori i apoi
cei inferiori;
intre 1 an i 1,6 ani, apar primii molari mici sau premolarii: superiori i inferiori;
intre 1,6 i 2 ani, apar caninii;

intre 2 ani i 2,6-3 ani, apar molarii mici secunzi sau premolarii 2.

La varsta de un an, copilul are 8 incisivi, la 3 ani are 20 dini. Erupia dentara este
precedata de salivatie crescuta i prurit gingival, uneori uoar indispoziie i dureri la nivelul
gingiilor. Accidentele in cursul eruptiei dentare pot fi:
erupie dentara dificila, cu bombarea mucoasei gingivale,
agitaie;
insomnie;
inapetena;
scurte accesiuni febrile;
infecfii locale: pericoronarita exsudativa sau purulenta; intarzieri ale eruptiei dentare.
Accidentele apar in rahitism, distrofie i hipoparatiroidism.
b) Dentitia permanent:
la 6 ani, apar primii molari mari in spatele ultimilor premolari;
intre 7 i 12 ani, dintii temporari se schim in ordinea apariiei lor;
intre 11 i 13 ani, apar molarii mari secunzi, iar dup pubertate ultimii molari mari.
Dentiia permanenta are 32 dini.
2.6. Indici de apreciere a creterii i maturatie
a) Aprecierea creterii somatice se face prin:
masurarea taliei;
masurarea greutaii;
masurarea perimetrului cranian;
masurarea perimetrului toracic;
masurarea perimetrului mijlociu al braului;
masurarea inalimii capului.
b) Aprecierea maturatiei
Maturatia este mai dificil de apreciat. Se apreciaza prin:
masurarea valorilor serice ale unor enzime, electrolii sau ali compui biologici;
radiografii osoase pentru aprecierea maturarii osoase.
c) Aprecierea dezvoltarii psihomotorii prin:
examene clinice generale cu intocmirea de grafice speciale;
calcularea coeficientului de dezvoltare;
calcularea coeficientului de inteligenta (IQ).