T-34

De la Wikipedia, enciclopedia libera

T-34
Char T-34.jpg
T-34/85 la Muse des Blinds din Saumur, Fran?a.
Tip
Tanc mediu
Loc de origine Uniunea Sovietica Uniunea Sovietica
Istoric opera?ional
n uz 1940-prezent
Folosit de
Uniunea Sovietica ?i alte 39 de ?ari
Razboaie
Al Doilea Razboi Mondial, Razboiul din Coreea, Revolu?ia ungara
din 1956, Orientul Mijlociu, conflictele din Africa, Razboiul din Vietnam, Razbo
iul Bosniac, Razboiul Croat de Independen?a
Istoric produc?ie
Proiectant
Birourile Morozov
An proiectare 1937 1940
An produc?ie
1940 1958
Buca?i construite
~84.070
Date generale (T-34 Model 1941)
Greutate
26,5 tone
Lungime 6,68 m
La?ime 3 m
nal?ime
2,45 m
Echipaj 4, ulterior 5
Blindaj 15-63 mm
Armament
principal
tun 76,2 mm F-34
(pentru T-34/76)
?i tun 85 mm ZiS-S-53
(pentru T-34/85)
Armament
secundar
2 mitraliere DT 7,62 mm
Motor 500 CP (368 kW) diesel,
12 cilindri, model V-2
Putere specifica
17,5 CP/t
Suspensie
Christie
Autonomie
400 km
Viteza maxima 53 km/h
Modifica text Consulta?i documenta?ia formatului
T-34 a fost un tanc mediu fabricat n Uniunea Sovietica din 1940 pna n 1958. Prima d
ata a fost produs la uzina KhPZ din Harkov, R. S. S. Ucraineana. A fost principa
lul tanc de lupta al Armatei Ro?ii n timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A
ramas n istorie ca fiind al doilea tanc ca produc?ie din istorie, dupa succesorul
sau din seria T-54/55. A fost exportat masiv, aflndu-se nca n inventarul unor arma
te din lume.
T-34 a fost dezvoltat din seria de tancuri rapide BT ?i trebuia sa le nlocuiasca
pe acestea ?i pe tancul u?or T-26 pe cmpul de lupta.[1] Cnd a fost introdus prima
data n dotarea armatei, era cel mai echilibrat tanc din punct de vedere al armame
ntului, mobilita?ii, blindajului ?i fiabilita?ii. Cu toate acestea, eficacitatea
sa n primele lupte era redusa din cauza numarului relativ mic de tancuri disponi
bile, ergonomiei, lipsei acute de echipament radio ?i tacticii gre?ite. Turela f
usese proiectata pentru 2 persoane, iar comandantul tancului se ocupa ?i de arma
ment.
Designul ?i construc?ia tancului au suferit numeroase modificari n timpul razboiu
lui pentru a permite cre?terea eficacita?ii ?i a produc?iei. La nceputul anului 1
944, modelul T-34/85 a fost introdus n dotarea trupelor de pe front. Avnd o turela
mbunata?ita (pentru 3 persoane) ?i un tun de calibrul 85 mm, T-34 a nlocuit multe
dintre tancurile u?oare ?i grele, devenind principalul tanc de lupta al Armatei

Ro?ii. Succesorul sau este tancul T-44 care a fost produs aproape pna la sfr?itul
celui de-al Doilea Razboi Mondial, fiind urmat de seria T-54/55, care a fost fa
bricat pna n 1981.
Cuprins [ascunde]
1
Proiectare
2
Produc?ie
3
Variante
4
Utilizare
4.1
Al Doilea Razboi Mondial
4.2
Utilizare dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
4.3
Utilizare n Romnia
5
Note
6
Bibliografie
7
Legaturi externe
Proiectare[modificare | modificare sursa]
De la stnga la dreapta: tancul BT-7M, prototipul A-20, T-34 model 1940 ?i T-34 mo
del 1941
n 1939, majoritatea blindatelor din dotarea Armatei Ro?ii erau tancurile u?oare T
-26 ?i tancurile rapide din seria BT. T-26 era un tanc lent, menit sa ?ina pasul
cu infanteria ?i sa asigure sprijin acesteia. Tancurile BT erau tancuri u?oare
?i rapide, de cavalerie, menite sa atace ?i sa distruga alte tancuri. Cele doua
tancuri erau foarte u?or blindate, fiind gndite sa reziste la focul mitralierelor
. Prin urmare, erau foarte vulnerabile la atacurile pu?tilor antitanc ?i tunuril
or anticar de calibrul 37 mm. Ambele tancuri erau echipate cu motoare pe benzina
care luau foc u?or[2] ?i erau bazate pe proiecte din ?ari straine: T-26 avea la
baza carul de lupta britanic Vickers de 6 tone, iar seria BT se baza pe schi?el
e inginerului american Walter Christie.
n 1937, Armata Ro?ie l-a numit pe inginerul Mihail Ko?kin la conducerea unei echi
pe care trebuia sa vina cu planuri noi pentru succesorul tancului BT. Tancul urm
a sa fie produs la uzinele Kharkiv Komintern Locomotive Plant (KhPZ) din Harkov,
Ucraina. Primul prototip, denumit A-20, avea un blindaj gros de 20 mm, era echi
pat cu un tun anticar de calibrul 45 mm ?i un motor V-2 diesel. Prototipul era gn
dit sa poata rula la nevoie direct pe gale?i, fara ?enile.[3] Acest detaliu a ma
rit viteza maxima la 85 km/h, dar nu aducea nici un avantaj real n lupta. A-20 av
ea blindajul nclinat, fiindca testele anterioare dovedisera ca un blindaj nclinat
avea mai multe ?anse sa devieze un proiectil dect blindajul vertical.
Ko?kin l-a convins pe Iosif Stalin sa-l lase sa construiasca un alt prototip, un
tanc universal .[4] Acesta urma sa fie mult mai bine protejat ?i narmat dect prototi
pul anterior. Denumit A-32, noul proiect avea un blindaj frontal cu o grosime de
32 mm, un tun de calibrul 76,2 mm ?i era echipat cu acela?i model de motor dies
el, mult mai fiabil dect cele pe benzina. Ambele prototipuri au fost testate n pol
igonul de la Kubinka, unde modelul A-32 s-a dovedit a fi la fel de mobil ca pred
ecesorul sau A-20. O versiune ?i mai grea a prototipului A-32 a fost aprobata: b
lindajul era marit la 45 de mm, iar ?enilele urmau sa fie mai late. n urma acesto
r modificari, tancul a intrat pe linia de produc?ie sub numele de T-34. Ko?kin a
ales numeralul 34 pentru ca n 1934 a nceput sa puna la punct planurile pentru nou
l tanc universal. Tot atunci, armata sovietica a decretat marirea numarului de t
ancuri ?i l-a numit pe Sergo Ordzhonikidze responsabil de produc?ia tancurilor.[
5]
n ianuarie 1940, Ko?kin a terminat 2 prototipuri. n lunile aprilie ?i mai, acestea
au fost supuse unui test de anduran?a. Cteva modificari au fost aduse transmisie
i ca urmare a acestor teste. Succesul diviziilor Panzer n Fran?a ?i performan?a f
oarte slaba a tancurilor sovietice n timpul razboiului cu Finlanda au risipit ori
ce discu?ii legate de performan?a tancului ?i costul de produc?ie. n septembrie 1
940, T-34 a nlocuit complet produc?ia de tancuri T-26, BT ?i T-28 la uzina KhPZ.

Ko?kin a murit din cauza unei pneumonii n aceea?i luna. Alexander Morozov, proiec
tantul transmisiei T-34, a fost succesorul sau la conducerea proiectului.
T-34 avea o suspensie Christie dupa modelul tancurilor BT, un motor diesel puter
nic, un blindaj superior, ?enile late potrivite pentru condi?iile din Rusia ?i u
n tun de calibrul 76,2 mm. Germanii au denumit acest model T-34/76 din cauza cal
ibrului tunului. n 1944, o varianta mbunata?ita a fost proiectata. Aceasta avea o
turela mai mare ?i un tun de calibrul 85 mm. Modelul a fost numit T-34/85 n conse
cin?a.
Produc?ie[modificare | modificare sursa]
Tancuri T-34 construite la fabrica Uralma? n drum spre front.
T-34 a pus unele probleme industriei sovietice. Era cel mai greu tanc mediu prod
us pna atunci n Uniunea Sovietica ?i piesele necesare construc?iei tancului proven
eau de la mai multe uzine: motorul diesel V-2 era fabricat la Harkov, fabricile
Kirovsky (denumite anterior Putilov) produceau tunul ini?ial L-11, iar fabrica D
inamo din Moscova asigura echipamentul electric. Toate piesele erau asamblate in
i?ial la Harkov. La nceputul anului 1941, produc?ia a nceput ?i la fabrica de trac
toare din Stalingrad, apoi n iulie, la scurt timp dupa invazia germana, produc?ia
a fost demarata ?i la fabrica Krasnoye Sormovo din Gorky. Din cauza problemelor
de logistica ?i produc?ie, fabrica din Gorky a montat ini?ial motoarele de la t
ancurile BT pe T-34. Acestea erau pe benzina ?i luau foc relativ u?or. O transmi
sie ?i un ambreiaj inferior au fost folosite pna cnd fabrica a pus la punct defici
en?ele. Doar tancurile comandan?ilor erau dotate cu aparate radio. Restul tancur
ilor erau coordonate prin semnalizarea cu stegule?e speciale.
Tunul L-11 nu s-a dovedit a fi o alegere inspirata. Rapoartele de pe cmpul de lup
ta nu erau ncurajatoare. Fabrica din Gorky a venit cu o solu?ie: a fost proiectat
tunul F-34, avnd acela?i calibru. De?i nu a fost aprobat oficial, uzinele KhPZ ?
i cele din Gorky au montat tunul oricum. Aprobarea a venit mult mai trziu, dupa c
e noul tun a fost laudat de tanchi?tii ru?i.[6] Produc?ia a avut de suferit ini?
ial ?i din cauza presiunilor politice. Competi?ia dintre proiectele T-34 ?i tanc
urile grele KV-1 ?i-a adus aportul la numarul mic de tancuri T-34 disponibile la
nceputul razboiului. Din cauza vitezei armatei germane, fabricile de tancuri au
fost mutate dincolo de mun?ii Urali. Aceasta mi?care a ntarziat ?i mai mult produ
c?ia de tancuri. Din cauza acestor dificulta?i, au fost luate masuri urgente pen
tru simplificarea produc?iei. Dupa doi ani de zile, costul unui T-34 a scazut de
la ~270.000 de ruble, la 193.000, apoi la 135.000.[7] Noi tehnici de asamblare
au fost folosite. Tunul principal F-34 a fost simplificat: de la 861 de componen
te ct avea ini?ial, a ajuns la 614 componente.[8] Pna la sfr?itul anului 1942, timp
ul necesar produc?iei a fost njumata?it, de?i muncitorii experimenta?i fusesera t
rimi?i pe front. For?a de munca din uzine era alcatuita astfel: 50% femei, 15% b
aie?i ?i 15% batrni ?i invalizi. Numai 20% dintre cei mai experimenta?i muncitori
fusesera pastra?i n uzine. Calitatea construc?iei a avut de suferit, nsa nu ?i ef
icacitatea.[9]
Pna la sfr?itul anului 1945, peste 57.000 de tancuri T-34 fusesera construite: 34.
780 de tancuri T-34/76 ?i 22.559 de tancuri T-34/85. n 1946, 2701 de tancuri T-34
au fost construite. Produc?ia n masa a ncetat. Produc?ia sub licen?a a continuat n
Cehoslovacia (3185 tancuri) ?i Polonia (1380 tancuri). La sfr?itul anilor 1960,
tancurile T-34/85 au fost modernizate pentru export ?i pentru a fi ?inute n rezer
va strategica a Armatei Ro?ii. Ele au fost dotate cu transmisia tancului T-54/55
, o dovada a nivelului standardizarii din Uniunea Sovietica.
Numarul total de tancuri fabricate este estimat la 84.070 de exemplare. n plus, 1
3.170 de tunuri autopropulsate au fost construite pe ?asiul folosit de T-34.[10]
Variante[modificare | modificare sursa]

T-34 model 1941

T-34 model 1943
Din cauza numarului imens de exemplare construite ?i fiindca erau produse n multe
fabrici, modelele de T-34 sunt greu de identificat.
Tancul T-34 (sau T-34/76 cum erau denumite de germani) a fost modelul ini?ial:
Model 1940 (T-34/76A)
Modelul ini?ial cu tun L-11 de calibrul 76,2 mm ?i turela
pentru 2 oameni
Model 1941 (T-34/76B) Principalul model de produc?ie cu blindaj marit ?i tunul s
uperior F-34
Model 1942 (T-34/76C) Multe modificari minore
Model 1943 (T-34/76D, E, si F) O noua turela hexagonala, denumita Mickey Mouse de
catre germani din cauza aspectului turelei cnd trapele superioare erau deschise.
T-34/57
Mai pu?in de 324 T-34 au fost dotate n 1941 ?i 1943-1944 cu tunul anticar
M1943 ZiS-4 sau ZIS-4M cu energie cinetica mare la gura ?evii, de calibrul 57 m
m, pentru a fi folosite ca vnatori de tancuri. Cteva vehicule au participat la Bat
alia pentru Moscova.
Tancul T-34-85 (T-34/85) a fost o modificare majora, cu o turela mai mare pentru
3 persoane ?i un tun de calibrul 85 mm.
Model 1943 Produs n numar mic ntre lunile februarie ?i martie 1944 cu tunul D-5T d
e calibrul 85 mm
Model 1944 Principalul model de produc?ie, dotat cu tunul ZiS-S-53 de calibrul 8
5 mm; echipamentul radio a fost mutat n turela, iar sistemul de ochire a fost mbun
ata?it.
n 1944, planurile pentru un model T-34 mai avansat au fost reluate. Acestea s-au
concretizat sub forma tancului T-44. Acest model avea o turela bazata pe cea a m
odelului T-34/85, dar cu o suspensie noua ?i un motor montat transversal. Avea u
n profil mai mic dect T-34/85 ?i era mai simplu de fabricat. ntre 150 ?i 200 de ta
ncuri T-44 au fost construite pna la sfr?itul razboiului. Cteva au fost transformat
e n T-54, dupa schimbarea transmisiei, turelei ?i tunului.
Alte variante:
OT-34 si OT-34-85 - Tancuri dotate cu aruncatoare de flacari n locul mitralierei
din carcasa blindata.
PT-1 - Tancuri folosite pentru deminare (Protivominniy Tral).
Tunuri autopropulsate - ?asiul lui T-34 a stat la baza autotunurilor SU-122, SU100 ?i SU-85.
Vehicule specializate - Cteva T-34 au fost folosite de catre pontonieri ?i la rec
uperarea tancurilor defecte.
Utilizare[modificare | modificare sursa]
Al Doilea Razboi Mondial[modificare | modificare sursa]
Un T-34 distrus n apropierea Marii Negre (iunie 1942)
Efectul psihologic al apari?iei tancurilor T-34 pe cmpul de lupta din vara anului
1941 a fost imens. Armata germana se a?tepta sa nfrunte un inamic inferior,[11] n
sa T-34 era superior tancurilor germane ?i aproape invulnerabil n condi?ii normal
e de lupta. Singurele arme eficiente mpotriva noului tanc sovietic erau tunul ant
iaerian de calibrul 88 mm, avia?ia ?i folosirea obuzierelor de la distan?a mica.
Infanteria germana era dotata cu tunul anticar PaK de calibrul 3,7 cm. Acesta a
fost denumit ulterior ciocanitorul de u?i de catre infanteri?tii germani fiindca
era complet ineficient mpotriva tancului T-34. Pna la apari?ia n numar mare a tunur
ilor anticar de 5 cm PaK 38 ?i celui de 7,5 cm PaK 40, infanteria germana nu a a
vut mijloacele de a raspunde unui atac al tancurilor T-34.
Totu?i, numarul mic ?i problemele tehnice au redus eficacitatea tancului sovieti
c. Practic, n vara anului 1941, jumatate dintre pierderile consemnate de sovietic

i erau tancuri defectate.[12] Lipsa unui filtru de aer eficient, a unei transmis
ii bune ?i a unui ambreiaj rezistent au facut ca n vara anului 1941 impactul tanc
urilor T-34 sa nu fie att de mare. Turela de 2 oameni era un dezavantaj notabil p
e cmpul de lupta, lipsa echipamentului radio ?i tactica gre?ita a dispersarii tan
curilor printre infanterie n loc de concentrarea lor n unita?i compacte a contribu
it la succesul ini?ial al armatei germane.
n iarna dintre anii 1941 ?i 1942, T-34 a continuat sa domine cmpul de lupta. ?enil
ele late au facut diferen?a, tancul sovietic fiind mult mai mobil dect cele germa
ne. Panzer III ?i Panzer IV se afundau n noroi fiindca aveau ?enilele mult mai ngu
ste ?i o suspensie inferioara.[13] Motorul diesel era mult mai puternic, mai rez
istent ?i consuma mai pu?in carburant dect motoarele Maybach pe benzina folosite
de germani. Acestea din urma trebuiau pornite din 15 n 15 minute pentru a le men?
ine func?ionale n condi?iile iernii din Rusia.
Coloana de tancuri T-34/85 pe Frontul de Rasarit.
ntre anii 1942 ?i 1943, Armata Ro?ie s-a concentrat pe refacerea pierderilor din
1941 ?i mbunata?irea tacticii. Produc?ia a crescut rapid, ajungnd la 1300 de tancu
ri T-34 pe luna, dar designul a ramas acela?i, n ciuda apari?iei unor tancuri ger
mane mai bune. Nevoia unui numar crescut de blindate a fost mai presanta dect mod
ernizarea tancului. Pierderile au ramas mari, din cauza tacticii ineficiente ?i
din cauza echiparii armatei germane cu arme capabile sa contracareze atacurile t
ancurilor T-34.
De?i ncepnd cu 1942 armata germana a folosit tunul de 7,5 cm PaK 40 pentru luptele
antitanc, T-34 nu a fost mbunata?it pna n 1943. Atunci au aparut pe cmpul de lupta
tancul mediu Panther ?i tancul greu Tiger I. T-34 a fost mbunata?it, fiind echipa
t cu un tun de 85 de mm capabil sa perforeze blindajul noilor tancuri germane.
n ultimii ani de razboi, tacticile tanchi?tilor sovietici erau nca inferioare tact
icii germane, nsa numarul tancurilor germane nu era suficient pentru a nclina bala
n?a. n 1944, T-34/85 era superior tancului german Panzer IV ?i vnatorilor de tancu
ri StuG III, dar nu era la fel de bine protejat ?i narmat ca tancul mediu Panther
. Tancurile de fabrica?ie germana erau superioare, nsa mult mai complexe, fiind d
ificil de ntre?inut ?i fabricat. Tactica sovieticilor de a produce T-34 n numar ma
re a nclinat balan?a razboiului.
La nceputul razboiului n 1941, procentajul tancurilor T-34 n Armata Ro?ie era de 4%
. La sfr?itul razboiului, 55% dintre tancurile sovietice erau T-34 sau bazate pe
acest model.
Utilizare dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial[modificare | modificare sursa]
?arile care au folosit tancul T-34 (n ro?u)
T-34/85 expus la Muzeul Militar Na?ional Regele Ferdinand (Bucure?ti)
T-34 a fost folosit de multe dintre statele sovietice. n Razboiul din Coreea, T-3
4 a fost folosit nca de la nceput, cnd 120 de tancuri echipate cu tunul de calibrul
85 mm au fost vrful de lance al invaziei nord-coreene. Alte tancuri au ajuns pe
front la scurt timp dupa acest eveniment. T-34/85 au avut confruntari cu tancuri
le u?oare M24 Chaffee, cu tancurile medii M4 Sherman ?i cu tancul greu M26 Persh
ing.
Armata finlandeza a folosit T-34 att n timpul razboiului (exemplare capturate), ct
?i dupa razboi pna la nceputul anilor 1960. Multe au fost mbunata?ite cu echipament
din Vest, precum sistemul optic.
T-34 a fost folosit ?i de catre ?arile Pactului de la Var?ovia. Tancul a fost fo
losit pentru reprimarea revoltelor din 1953 (RDG) ?i 1956 (Ungaria). A mai fost

folosit n razboaiele din Orientul Mijlociu, n Razboiul din Vietnam ?i n Razboiul di

n Bosnia. Tancurile T-34/85 au fost folosite n diverse ac?iuni ?i conflicte din f
osta Iugoslavie. Armata irakiana avea tancuri de acest tip n timpul razboiului di
n 1990. Statele africane au folosit T-34 n diverse conflicte, iar Cuba a trimis ?
i ea tancuri din acest model n Africa. n 1974, tancurile de fabrica?ie sovietica a
u fost folosite n conflictele din Cipru.
China a produs o copie a tancului T-34 pentru o scurta perioada. Aceste tancuri
au fost denumite Model 58. Cnd Modelul 59 (bazat pe T-54A) a fost disponibil, pro
duc?ia a ncetat. Cteva au fost transformate n vehicule utilizate de pompieri.
Utilizare n Romnia[modificare | modificare sursa]
n timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, trupele romne au capturat un numar mic
de tancuri T-34,[14] nsa acestea nu au fost folosite dect pentru o scurta perioad
a din cauza lipsei pieselor de schimb. Majoritatea tancurilor capturate au fost
trimise n Romnia pentru teste ?i instruc?ie. Planurile Statului Major de a fabrica
o copie a tancului n Romnia nu s-au concretizat din cauza industriei autohtone em
brionare. Toate tancurile de fabrica?ie sovietica au fost confiscate de Armata R
o?ie dupa 23 august 1944.
T-34/85 expus la Arsenal Park, Ora?tie.
n 1949, Armata Romna a nlocuit tancurile Panzer IV (denumit T-4 n Romnia) ?i Panther
(denumit T-5 Pantera) din dotare cu tancuri T-34 fabricate n URSS, Polonia ?i Ceh
oslovacia.[15] Toate tancurile de fabrica?ie germana au fost scoase din uz ?i ca
sate pna n 1954. La nceputul anilor 1960 au fost importate ?i tractoare de evacuare
SPK-5 construite pe ?asiul tancului T-34.[16] Dupa anul 1961, tancurile T-34 au
fost revitalizate ?i modernizate.[17] Majoritatea pieselor de schimb au nceput s
a fie fabricate n ?ara (demaroare electrice, generatoare, acumulatoare, discuri d
e ambreiaj, pinioane pentru cutia de viteze, patine, bol?uri, gale?i etc.).[18][
19] Tancurile au fost etan?ate pentru a traversa cursuri de apa cu o adncime de m
axim 5 metri, au fost montate girodirec?ionale, cutii de viteze cu 5 trepte ?i p
rencalzitoare pentru pornirea motorului pe timp de iarna, filtre suplimentare la
motor pentru a prelungi durata de exploatare a acestuia ?i au fost nlocuite sta?i
ile radio sovietice 9 RS cu sta?ii moderne RM-31-T (de fabrica?ie cehoslovaca).[
20] ntre 1960 ?i 1965, tancurile T-34 au fost adaptate pentru a folosi la nevoie
aparate de vedere pe timp de noapte cu raze infraro?ii.[18] Tractoarele pe ?asiu
de T-34 au fost echipate cu scripe?i ?i palane pentru scoaterea tancurilor avar
iate.[18]
La mijlocul anilor 1980 a fost propusa o modernizare a tancurilor T-34/85 cu urm
atoarele componente: telemetru laser, stabilizator n doua planuri pentru tun, mit
raliera antiaeriana de cal. 12,7 mm D?K, proiector n infraro?u Luna, man?on termi
c pentru ?eava tunului, ?or?uri laterale anticumulative din covor de cauciuc, gr
enade fumigene, lama de buldozer op?ionala, motorul tancului T-55, ?enile modern
izate (cu articula?ie metal-cauciuc), gale?ii tancului T-55 ?i amortizoare moder
ne. mbunata?irile nu au fost implementate, de?i un prototip a fost construit. Ult
erior, unele tancuri au fost transformate n utilaje pentru agricultura n cadrul pr
ogramului SOL, ca urmare a unui referendum privind reducerea efectivelor for?elo
r armate.
n 1990, Romnia avea n dotare 1060 de tancuri T-34.[21] Acestea au fost retrase din
uz n 1994 (de?i Steven Zaloga afirma ca n anul 1996 erau nca n dotarea armatei[22]).
Note[modificare | modificare sursa]
^ Zaloga & Grandsen 1984, p. 66, 111
^ Zaloga & Grandsen 1984, p.111
^ Zheltov 1999, p. 13
^ Zaloga 1984, p. 114
^ Zaloga 1994, p. 6

^ Zaloga & Grandsen 1984, p.130

^ Zaloga & Grandsen 1984,p.131
^ Zaloga & Grandsen 1984, p. 131
^ Zaloga & Grandsen 1983, p.17
^ Zaloga & Kinnear 1996, p. 18
^ Zaloga & Grandsen 1984, p. 127
^ Zaloga & Grandsen 1984, p.127
^ Perrett 1999
^ Axworthy, p. 219, 221
^ Scafe? (2005), p. 40
^ Vasiliu, p. 158
^ Dr. Petre Opri? (12 mai 2009). Nicolae Ceau?escu ?i programele industriei de ap
arare . Accesat la 12 ianuarie 2012.
^ a b c Vasiliu, p. 160
^ Col. dr. Gheorghe Tudor, For?a de ?oc. Schi?a istorica a trupelor de tancuri d
in armata romna., Editura Militara, Bucure?ti, 1982, p. 207
^ Vasiliu, p. 159
^ S.Zaloga (1996), p. 34
^ S.Zaloga 1996, p. 34
Bibliografie[modificare | modificare sursa]
en Cristian Craciunoiu; Mark W. A. Axworthy; Cornel Scafe? (1995). Third Axis Fo
urth Ally: Romanian Armed Forces in the European War, 1941-1945. London: Arms &
Armour. pp. 368. ISBN 1-85409-267-7
en Perrett, Bryan and Jim Laurier (1999). Panzerkampfwagen IV Medium Tank, 1936 45
(New Vanguard 28). Oxford: Osprey Publishing. ISBN 1-85532-843-7
ro Scafe?, Cornel I; Scafe?, Ioan I; ?erbanescu, Horia Vl (2005). Trupele Blinda
te din Armata Romna 1919-1947. Bucure?ti: Editura Oscar Print. ISBN 973-668-084-3
en Zaloga, Steven, James Grandsen (1983). T-34 in Action, Carrollton, Texas: Squ
adron/Signal. ISBN 0-89747-112-1
en Zaloga, Steven J., James Grandsen (1984). Soviet Tanks and Combat Vehicles of
World War Two, London: Arms and Armour Press. ISBN 0-85368-606-8
en Zaloga, Steven J., Jim Kinnear (1996). T-34-85 Medium Tank 1944 94, Oxford: Osp
rey Publishing. ISBN 1-85532-535-7
ru Zheltov, I., M. Pavlov, I. Pavlov (1999). Tanki BT. chast 3. Kolyosno-gusenych
ny tank BT-7 ( BT Tanks, part 3: BT-7 wheeled/tracked tank ), in Armada no. 17, Mosco
w.
ro dr. ing. col.(r) Vasiliu, Chiriac ?.a. - Motorizarea ?i mecanizarea armatei R
omne, Editura Transport. Rutier, Bucure?ti, 2000, ISBN 973-98146-8-9
Legaturi externe[modificare | modificare sursa]
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de T-34
Tancul T-34/76
Tancul T-34/85
Tancul T-34/57
T-34: tancul care a c?tigat al Doilea Razboi Mondial, 16 martie 2012, Descopera
[ascunde]
v d
m
Vehiculele blindate ale Armatei Romne dupa al Doilea Razboi Mondial
Tancuri
T-4 T-5
T-34 T-55
T-72 TR-77
TR-85
Ma?ina de lupta a infanteriei
MLI-84
Transportoare blindate
BTR-40 BTR-50
BTR-60 BTR-152
MT-LB
MLVM
TAB-71 TAB-77
B33 Zimbru Piranha II
Autoblindate
AB BA-64
BRDM-1
BRDM-2 TABC-79
ABI
AM7
HMMWV
URO VAMTAC
Wolf VM 90P
Max
Tunuri autopropulsate
Hummel TAs T3
TAs T4 SU-76
SU-100
ISU-152
2S1 Gvozdika
Aruncat. de proiectile reactive
R-2 BM-21
APR-21 APRA 40
LAROM

Arme antiaeriene autopropulsate

ZSU-57-2
9K33 Osa
2K12 Kub CA-95
Gepard
Sisteme balistice sol-sol
R-11 (SS-1 Scud-A) 2K6 Luna (FROG-3)
9K52 Luna-M (FROG-7)
R-17 (SS-1 Scud-B)
Prototipuri
TAB-63 TR-125
PMA-50 APR Aurora
RN-94
ATROM
Saur 1 Saur 2
Proiecte propuse
TAA Md.85
TR 2000
Saur 3 Saur 4
Vezi ?i
Echipamentul Armatei Romne
Informa?ii bibliotecare
GND: 4239348-6 modificare
Categorie: Tancuri
Meniu de navigare
Nu sunte?i autentificatDiscu?iiContribu?iiCreare contAutentificareArticolDiscu?i
eLecturaModificareModificare sursaIstoric
Cautare
Salt
Pagina principala
Portaluri tematice
Cafenea
Articol aleatoriu
Participare
Schimbari recente
Proiectul saptamnii
Ajutor
Portalul comunita?ii
Dona?ii
Tiparire/exportare
Creare carte
Descarca PDF
Versiune de tiparit
n alte proiecte
Wikimedia Commons
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificari corelate
Trimite fi?ier
Pagini speciale
Navigare n istoric
Informa?ii despre pagina
Element Wikidata
Citeaza acest articol
n alte limbi
Afrikaans
???????
??????????
?????????? (???????????)?
?????????
Bosanski
Catal
Ce tina
Dansk
Deutsch
????????
English
Esperanto
Espaol
Eesti

?????
Suomi
Franais
Galego
?????
Hrvatski
Magyar
???????
Bahasa Indonesia
Italiano
???
???????
???????
???
????????
Ltzebuergesch
Lietuviu
Latvie u
??????
Bahasa Melayu
Nederlands
Norsk nynorsk
Norsk bokml
Occitan
Polski
Portugus
???????
Srpskohrvatski / ??????????????
Slovencina
Sloven cina
?????? / srpski
Svenska
???
Trke
???????/tatara
??????????
Ti?ng Vi?t
??
Modifica legaturile
Ultima modificare a paginii efectuata la 19 decembrie 2015, ora 19:01.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribu
ire n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Ter
menii de utiliz