Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ro?ii. Succesorul sau este tancul T-44 care a fost produs aproape pna la sfr?itul
celui de-al Doilea Razboi Mondial, fiind urmat de seria T-54/55, care a fost fa
bricat pna n 1981.
Cuprins [ascunde]
1
Proiectare
2
Produc?ie
3
Variante
4
Utilizare
4.1
Al Doilea Razboi Mondial
4.2
Utilizare dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
4.3
Utilizare n Romnia
5
Note
6
Bibliografie
7
Legaturi externe
Proiectare[modificare | modificare sursa]
De la stnga la dreapta: tancul BT-7M, prototipul A-20, T-34 model 1940 ?i T-34 mo
del 1941
n 1939, majoritatea blindatelor din dotarea Armatei Ro?ii erau tancurile u?oare T
-26 ?i tancurile rapide din seria BT. T-26 era un tanc lent, menit sa ?ina pasul
cu infanteria ?i sa asigure sprijin acesteia. Tancurile BT erau tancuri u?oare
?i rapide, de cavalerie, menite sa atace ?i sa distruga alte tancuri. Cele doua
tancuri erau foarte u?or blindate, fiind gndite sa reziste la focul mitralierelor
. Prin urmare, erau foarte vulnerabile la atacurile pu?tilor antitanc ?i tunuril
or anticar de calibrul 37 mm. Ambele tancuri erau echipate cu motoare pe benzina
care luau foc u?or[2] ?i erau bazate pe proiecte din ?ari straine: T-26 avea la
baza carul de lupta britanic Vickers de 6 tone, iar seria BT se baza pe schi?el
e inginerului american Walter Christie.
n 1937, Armata Ro?ie l-a numit pe inginerul Mihail Ko?kin la conducerea unei echi
pe care trebuia sa vina cu planuri noi pentru succesorul tancului BT. Tancul urm
a sa fie produs la uzinele Kharkiv Komintern Locomotive Plant (KhPZ) din Harkov,
Ucraina. Primul prototip, denumit A-20, avea un blindaj gros de 20 mm, era echi
pat cu un tun anticar de calibrul 45 mm ?i un motor V-2 diesel. Prototipul era gn
dit sa poata rula la nevoie direct pe gale?i, fara ?enile.[3] Acest detaliu a ma
rit viteza maxima la 85 km/h, dar nu aducea nici un avantaj real n lupta. A-20 av
ea blindajul nclinat, fiindca testele anterioare dovedisera ca un blindaj nclinat
avea mai multe ?anse sa devieze un proiectil dect blindajul vertical.
Ko?kin l-a convins pe Iosif Stalin sa-l lase sa construiasca un alt prototip, un
tanc universal .[4] Acesta urma sa fie mult mai bine protejat ?i narmat dect prototi
pul anterior. Denumit A-32, noul proiect avea un blindaj frontal cu o grosime de
32 mm, un tun de calibrul 76,2 mm ?i era echipat cu acela?i model de motor dies
el, mult mai fiabil dect cele pe benzina. Ambele prototipuri au fost testate n pol
igonul de la Kubinka, unde modelul A-32 s-a dovedit a fi la fel de mobil ca pred
ecesorul sau A-20. O versiune ?i mai grea a prototipului A-32 a fost aprobata: b
lindajul era marit la 45 de mm, iar ?enilele urmau sa fie mai late. n urma acesto
r modificari, tancul a intrat pe linia de produc?ie sub numele de T-34. Ko?kin a
ales numeralul 34 pentru ca n 1934 a nceput sa puna la punct planurile pentru nou
l tanc universal. Tot atunci, armata sovietica a decretat marirea numarului de t
ancuri ?i l-a numit pe Sergo Ordzhonikidze responsabil de produc?ia tancurilor.[
5]
n ianuarie 1940, Ko?kin a terminat 2 prototipuri. n lunile aprilie ?i mai, acestea
au fost supuse unui test de anduran?a. Cteva modificari au fost aduse transmisie
i ca urmare a acestor teste. Succesul diviziilor Panzer n Fran?a ?i performan?a f
oarte slaba a tancurilor sovietice n timpul razboiului cu Finlanda au risipit ori
ce discu?ii legate de performan?a tancului ?i costul de produc?ie. n septembrie 1
940, T-34 a nlocuit complet produc?ia de tancuri T-26, BT ?i T-28 la uzina KhPZ.
Ko?kin a murit din cauza unei pneumonii n aceea?i luna. Alexander Morozov, proiec
tantul transmisiei T-34, a fost succesorul sau la conducerea proiectului.
T-34 avea o suspensie Christie dupa modelul tancurilor BT, un motor diesel puter
nic, un blindaj superior, ?enile late potrivite pentru condi?iile din Rusia ?i u
n tun de calibrul 76,2 mm. Germanii au denumit acest model T-34/76 din cauza cal
ibrului tunului. n 1944, o varianta mbunata?ita a fost proiectata. Aceasta avea o
turela mai mare ?i un tun de calibrul 85 mm. Modelul a fost numit T-34/85 n conse
cin?a.
Produc?ie[modificare | modificare sursa]
Tancuri T-34 construite la fabrica Uralma? n drum spre front.
T-34 a pus unele probleme industriei sovietice. Era cel mai greu tanc mediu prod
us pna atunci n Uniunea Sovietica ?i piesele necesare construc?iei tancului proven
eau de la mai multe uzine: motorul diesel V-2 era fabricat la Harkov, fabricile
Kirovsky (denumite anterior Putilov) produceau tunul ini?ial L-11, iar fabrica D
inamo din Moscova asigura echipamentul electric. Toate piesele erau asamblate in
i?ial la Harkov. La nceputul anului 1941, produc?ia a nceput ?i la fabrica de trac
toare din Stalingrad, apoi n iulie, la scurt timp dupa invazia germana, produc?ia
a fost demarata ?i la fabrica Krasnoye Sormovo din Gorky. Din cauza problemelor
de logistica ?i produc?ie, fabrica din Gorky a montat ini?ial motoarele de la t
ancurile BT pe T-34. Acestea erau pe benzina ?i luau foc relativ u?or. O transmi
sie ?i un ambreiaj inferior au fost folosite pna cnd fabrica a pus la punct defici
en?ele. Doar tancurile comandan?ilor erau dotate cu aparate radio. Restul tancur
ilor erau coordonate prin semnalizarea cu stegule?e speciale.
Tunul L-11 nu s-a dovedit a fi o alegere inspirata. Rapoartele de pe cmpul de lup
ta nu erau ncurajatoare. Fabrica din Gorky a venit cu o solu?ie: a fost proiectat
tunul F-34, avnd acela?i calibru. De?i nu a fost aprobat oficial, uzinele KhPZ ?
i cele din Gorky au montat tunul oricum. Aprobarea a venit mult mai trziu, dupa c
e noul tun a fost laudat de tanchi?tii ru?i.[6] Produc?ia a avut de suferit ini?
ial ?i din cauza presiunilor politice. Competi?ia dintre proiectele T-34 ?i tanc
urile grele KV-1 ?i-a adus aportul la numarul mic de tancuri T-34 disponibile la
nceputul razboiului. Din cauza vitezei armatei germane, fabricile de tancuri au
fost mutate dincolo de mun?ii Urali. Aceasta mi?care a ntarziat ?i mai mult produ
c?ia de tancuri. Din cauza acestor dificulta?i, au fost luate masuri urgente pen
tru simplificarea produc?iei. Dupa doi ani de zile, costul unui T-34 a scazut de
la ~270.000 de ruble, la 193.000, apoi la 135.000.[7] Noi tehnici de asamblare
au fost folosite. Tunul principal F-34 a fost simplificat: de la 861 de componen
te ct avea ini?ial, a ajuns la 614 componente.[8] Pna la sfr?itul anului 1942, timp
ul necesar produc?iei a fost njumata?it, de?i muncitorii experimenta?i fusesera t
rimi?i pe front. For?a de munca din uzine era alcatuita astfel: 50% femei, 15% b
aie?i ?i 15% batrni ?i invalizi. Numai 20% dintre cei mai experimenta?i muncitori
fusesera pastra?i n uzine. Calitatea construc?iei a avut de suferit, nsa nu ?i ef
icacitatea.[9]
Pna la sfr?itul anului 1945, peste 57.000 de tancuri T-34 fusesera construite: 34.
780 de tancuri T-34/76 ?i 22.559 de tancuri T-34/85. n 1946, 2701 de tancuri T-34
au fost construite. Produc?ia n masa a ncetat. Produc?ia sub licen?a a continuat n
Cehoslovacia (3185 tancuri) ?i Polonia (1380 tancuri). La sfr?itul anilor 1960,
tancurile T-34/85 au fost modernizate pentru export ?i pentru a fi ?inute n rezer
va strategica a Armatei Ro?ii. Ele au fost dotate cu transmisia tancului T-54/55
, o dovada a nivelului standardizarii din Uniunea Sovietica.
Numarul total de tancuri fabricate este estimat la 84.070 de exemplare. n plus, 1
3.170 de tunuri autopropulsate au fost construite pe ?asiul folosit de T-34.[10]
Variante[modificare | modificare sursa]
i erau tancuri defectate.[12] Lipsa unui filtru de aer eficient, a unei transmis
ii bune ?i a unui ambreiaj rezistent au facut ca n vara anului 1941 impactul tanc
urilor T-34 sa nu fie att de mare. Turela de 2 oameni era un dezavantaj notabil p
e cmpul de lupta, lipsa echipamentului radio ?i tactica gre?ita a dispersarii tan
curilor printre infanterie n loc de concentrarea lor n unita?i compacte a contribu
it la succesul ini?ial al armatei germane.
n iarna dintre anii 1941 ?i 1942, T-34 a continuat sa domine cmpul de lupta. ?enil
ele late au facut diferen?a, tancul sovietic fiind mult mai mobil dect cele germa
ne. Panzer III ?i Panzer IV se afundau n noroi fiindca aveau ?enilele mult mai ngu
ste ?i o suspensie inferioara.[13] Motorul diesel era mult mai puternic, mai rez
istent ?i consuma mai pu?in carburant dect motoarele Maybach pe benzina folosite
de germani. Acestea din urma trebuiau pornite din 15 n 15 minute pentru a le men?
ine func?ionale n condi?iile iernii din Rusia.
Coloana de tancuri T-34/85 pe Frontul de Rasarit.
ntre anii 1942 ?i 1943, Armata Ro?ie s-a concentrat pe refacerea pierderilor din
1941 ?i mbunata?irea tacticii. Produc?ia a crescut rapid, ajungnd la 1300 de tancu
ri T-34 pe luna, dar designul a ramas acela?i, n ciuda apari?iei unor tancuri ger
mane mai bune. Nevoia unui numar crescut de blindate a fost mai presanta dect mod
ernizarea tancului. Pierderile au ramas mari, din cauza tacticii ineficiente ?i
din cauza echiparii armatei germane cu arme capabile sa contracareze atacurile t
ancurilor T-34.
De?i ncepnd cu 1942 armata germana a folosit tunul de 7,5 cm PaK 40 pentru luptele
antitanc, T-34 nu a fost mbunata?it pna n 1943. Atunci au aparut pe cmpul de lupta
tancul mediu Panther ?i tancul greu Tiger I. T-34 a fost mbunata?it, fiind echipa
t cu un tun de 85 de mm capabil sa perforeze blindajul noilor tancuri germane.
n ultimii ani de razboi, tacticile tanchi?tilor sovietici erau nca inferioare tact
icii germane, nsa numarul tancurilor germane nu era suficient pentru a nclina bala
n?a. n 1944, T-34/85 era superior tancului german Panzer IV ?i vnatorilor de tancu
ri StuG III, dar nu era la fel de bine protejat ?i narmat ca tancul mediu Panther
. Tancurile de fabrica?ie germana erau superioare, nsa mult mai complexe, fiind d
ificil de ntre?inut ?i fabricat. Tactica sovieticilor de a produce T-34 n numar ma
re a nclinat balan?a razboiului.
La nceputul razboiului n 1941, procentajul tancurilor T-34 n Armata Ro?ie era de 4%
. La sfr?itul razboiului, 55% dintre tancurile sovietice erau T-34 sau bazate pe
acest model.
Utilizare dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial[modificare | modificare sursa]
?arile care au folosit tancul T-34 (n ro?u)
T-34/85 expus la Muzeul Militar Na?ional Regele Ferdinand (Bucure?ti)
T-34 a fost folosit de multe dintre statele sovietice. n Razboiul din Coreea, T-3
4 a fost folosit nca de la nceput, cnd 120 de tancuri echipate cu tunul de calibrul
85 mm au fost vrful de lance al invaziei nord-coreene. Alte tancuri au ajuns pe
front la scurt timp dupa acest eveniment. T-34/85 au avut confruntari cu tancuri
le u?oare M24 Chaffee, cu tancurile medii M4 Sherman ?i cu tancul greu M26 Persh
ing.
Armata finlandeza a folosit T-34 att n timpul razboiului (exemplare capturate), ct
?i dupa razboi pna la nceputul anilor 1960. Multe au fost mbunata?ite cu echipament
din Vest, precum sistemul optic.
T-34 a fost folosit ?i de catre ?arile Pactului de la Var?ovia. Tancul a fost fo
losit pentru reprimarea revoltelor din 1953 (RDG) ?i 1956 (Ungaria). A mai fost
?????
Suomi
Franais
Galego
?????
Hrvatski
Magyar
???????
Bahasa Indonesia
Italiano
???
???????
???????
???
????????
Ltzebuergesch
Lietuviu
Latvie u
??????
Bahasa Melayu
Nederlands
Norsk nynorsk
Norsk bokml
Occitan
Polski
Portugus
???????
Srpskohrvatski / ??????????????
Slovencina
Sloven cina
?????? / srpski
Svenska
???
Trke
???????/tatara
??????????
Ti?ng Vi?t
??
Modifica legaturile
Ultima modificare a paginii efectuata la 19 decembrie 2015, ora 19:01.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribu
ire n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Ter
menii de utiliz