Sunteți pe pagina 1din 1

Elveia

Elveia (n german Schweiz[a] vats; n francez Suisse sis();

n italian Svizzera tzvitsra; n retoroman Svizra vitsrsau vits), denumit


complet Confederaia Elveian (n latin Confoederatio Helvetica, de unde i abrevierea CH), este
orepublic federal format din 26 de cantoane autonome, cu capitala federal la Berna. ara se
situeaz n partea de vest a Europei Centrale,[b] unde se nvecineaz cu Germania la nord,
cu Frana la vest, cu Italia la sud, i cu Austria i Liechtenstein la est.
Elveia nu are ieire la mare i este mprit ntre Munii Alpi, Platoul Elveian i Munii Jura,
ntinzndu-se pe o suprafa de 41.285 km. Dei Alpii ocup cea mai mare parte a teritoriului,
populaia elveian de aproximativ 8 milioane de persoane este concentrat mai ales n zona
Platoului, unde se afl marile orae. ntre aceste orae se numr oraele globale i centrele
economice Zrich i Geneva.
Confederaia Elveian are o lung istorie de neutralitate armat nu a mai fost n stare de
rzboi din 1815 i a aderat laNaiunile Unite abia n 2002. Ea urmrete, ns, o politic extern
activ i este frecvent implicat n procesele de pace din toat lumea. [2] Elveia este i locul unde s-a
nscut Crucea Roie i este sediul mai multor organizaii internaionale, inclusiv al doilea birou al
ONU din lume ca mrime. La nivel european, este membru fondator al Asociaiei Europene a
Liberului Schimb i face parte din Spaiul Schengen dei nu este membr a Uniunii Europene, i
nici a Spaiului Economic European.
Elveia este una dintre cele mai bogate ri din lume dup PIB pe cap de locuitor, i are cea
mai mare bogie pe cap de persoan adult (n termeni de bunuri financiare i nefinanciare) din
toate rile lumii.[3][4] Zrich i Geneva au fost clasate pe locurile doi, respectiv opt n clasamentul
calitii vieii.[5] ara este pe locul al 19-lea n lume ca PNB i pe locul treizeci i ase dup paritatea
puterii de cumprare. Este al douzecilea cel mai mare exportator i al optsprezecelea cel mai mare
importator de bunuri.
Elveia cuprinde trei mari regiuni lingvistice i culturale: german, francez, i italian, la care
se mai adaug vile vorbitoare deretoroman. De aceea, elveienii, dei predominant germanofoni,
nu formeaz o naiune n sensul unei identiti etnice i culturale. Sentimentul de apartenen la o
ar comun se bazeaz pe un fundal istoric, pe valori comune (federalismul idemocraia direct)
[6]

i pe simbolistica alpin.[7] nfiinarea Confederaiei Elveiene este datat prin tradiie la 1 august

1291, cnd se srbtorete i ziua naional.