Sunteți pe pagina 1din 22

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert

Analiza comparativa a doua arii protejate


Parcul Natural Portile de Fier Parcul National Djerdap

Coordonator stiintific ,
studenti,
Prof. univ. dr. Madalina Tala
Stancu Alina
Radu Madalina

Bucuresti
2016

Obiective de biodiversitate

Cracul Crucii pajiste cu importanta


peisagistica. Este o zona cu rol de protectie
pentru mai multe specii floristice printre care si
mierlua

Punct de belvedre Velicki Strbac punctul de


belvedere poate fi atins urmand poteca de
drumetie peste Ploce.

Obiective etno-culturale si istorice

Cetatea Ladislau

A fost contruita pe malul stang al Dunarii.


Cetatea, cu rol strategic, era destinata controlului
traficului fluvial pe Dunare.

Cetatea Golubac

Cetatea pereche a Ladislaului de pe malul sarbesc


este cetatea Golubac care este cea mai bine
pastrata cetate din Clisura Dunarii.

Parcul Natural Portile de Fier


Date generale

Localizare: Parcul Natural Portile de Fier este situat in partea de sud-vest a Romaniei pe malul stang al Dunarii,
intre localitatile Bazias si Gura Vaii. In perimetrul sau intra si prelungirile sudice ale Muntilor Banatului
(Locvei si Almajului) si Muntilor Mehedinti, precum si o parte din podisul Mehedinti si fasia de lac ce apartine
teritoriului national.
Parcul Natural Portile de Fier ocupa o suprafa de 115.655 ha, conform legii 5/2000, ocupnd parial teritorii
aparinnd judeelor Cara-Severin i Mehedini n partea sudic a Munilor Locvei i Almjului i n sud-vestul
Podiului Mehedini.
Parcul Natural Porile de Fier corespunde categoriei V IUCN: "Peisaj protejat: arie protejat administrat n
principal pentru conservarea peisajului i recreere".
Pe teritoriul Parcului National Portile de Fier sunt 102 structuri de cazare care constau in hoteluri, moteluri,
pensiuni, vile, case, cabane, case de vacanta . Localitatile cu cele mai multe structuri de cazare sunt situate in
partea de est a parcului, in Dumbova ,Eselnita, Orsova si Drobeta Turnu-Severin. Conform raportului de
activitate al Prcului National Portile de Fier, in 2012 aproximativ 40.000 de turisti au vizitat parcul.
Tot in anul 2012, aproape 110.000 de turisti au vizitat judetul Caras-Severin si Mehedinti. Daca in cazul
judetului Caras-Severin , exista o crestere a numarului de turisti, cu aproximativ 3.000, in comaparatie cu anul
2011, in judetul Mehedinti a existat o usoara scadere cu 1.200 de turisti, raportat la acelasi an.

Parcul National Djerdap


Date generale
Localizare: Parcul National Djerdap este situat in partea de nord-est a Serbiei la granita cu Romania, si cuprinde
o fasie ingusta ce se intinde de la orasul medieval Golubac pana aproape de Kladovo. Parcul a devenit cunoscut
la nivel international atat datorita valorilor naturale remarcabile cat si pentru istoria magnifica a regiunii in care
se afla, care l-a impus printre cele mai importante muzee naturale si arheologice din Europa.
Legea pentru Protectia Naturii in Serbia specifica tipurile de arii protejate, conform categoriilor IUCN:
Categoria I arii protejate de importanta internationala, nationala sau exceptionala
Categoria II arii protejate de importanta regionala
Categoria III arii protejate de importanta locala
In Parcul National Djerdap se poate ajunge pe cale rutiera pe soseaua principala Belgrad Pozarevac Golubac
care trece de-a lungul Dunarii, la Kladovo.
Pe teritoriul celor trei localitati care sunt in Parcul National Djerdap sunt inregistrate aproximativ 1.300 de
locuri de cazare. Exista patru hoteluri cu un total de 1.000 locuri de cazare .
In structurile private de cazare sunt in total 300 locuri. Cele mai multe dintre ele sunt clasificate de trei
stele(120) si cu o stea sunt clasificate 46 de locuri de cazare. Se poate presupune ca motivul pentru care exista
un numar asa de mic de locuri de cazare de calitate, este slaba promovare a turismului.

Parcul National Portile de Fier

Parcul National Djerdap

Atractii si puncte tari ale zonelor


Principalele atractii ale Parcului National Portile de Fier sunt natura valoroasa si peisajul spectaculos. Exista in parc 18 rezervatii
naturale, au fost desemnate trei situri Natura 2000 si Portile de Fier este desemnat ca sit Ramsar.
- Balta Nera , rezervatie naturala mixta (arie speciala de protectie avifaunistica)
- Insula Calinovat, arie de protectie speciala avifaunistica
- Valea Mare, rezervatie naturala botanica (ce protejeaza specii de plante rare si peisaje calcaroase deosebite)
- Cazanele Mari si Cazanele Mici, rezervatie naturala mixta (ce conserva specii de plante, elemente faunistice rare si un peisaj carstic)
- Ostrovul Moldova Veche, arie de protectie speciala avifaunistica
- Locul fosilifer Bahna, rezervatie naturala paleontologica (sit cu o bogata fauna fosila de nevertebrate marine Sarmatiene)
- Cracul Crucii, rezervatie naturala botanica (pajisti cu o importanta peisagistica si elemente vegetale endemice)
- Dealul Varanic, rezervatie naturala mixta
De asemenea exista multe atractii istorice, arheologice si culturale cum ar fi:
- Manastirea Vodita (construita 1370-1372 la aprox. 500 m distanta de Dunare)
- Manastirea Sf. Ana (ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Seicaru, asezata in apropierea Mun. Orsova, pe Dealul Mosului)
- Catedrala romano-catolica din Orsova (construita 1972-1976, in imediata vecinatate a Pietii 1800)
- Pestera Haiducilor ( in aceasta Pestera au fost descoperite urme de cultura mezolitica )
Puncte tari:
- Flora si fauna bogata, cu specii unice. Peisaje spectaculoase formate de o geologie diversa.
- Rezervatii naturale, situri Natura 2000, sit Ramsar. Administratia lucreaza la un studiu pentru intocxmirea metodologiei de
identificare, caracterizare si clasificare a peisajelor in cele doua parcuri.
- Existenta Centrelor de informare si Documentare in Moldova Noua, Berzeasca, Orsova, Drobeta Turnu Severin, a punctului de
informare din Dubova, a Centrului Local pentru Informare si Promovare Turistica din Svinta
- Atractivitate turistica ridicata datorita diversitatii etnice, a numarului mare de monumente arheologice, istorice, culturale
- Exisat multe legende locale si o identitate culturala
- Se organizeaza diferite evenimente, manifestatii si festivaluri locale
- Exista Centrul pentru cresterea in captivitate a testoasei Herman in Eselnita
- Exista o ruta de biciclete in Moldova Veche si Moldova Noua
- Exista un numar de produse locale specifice doar acestei zone
- O poteca tematica cu tema morilor de apa. Sunt realizate alte 4 poteci tematice in localitatile Moldova Noua, Svinta, Dubova,
Orsova.

Balta Nera

Manastirea Sf Ana

Pestera Haiducilor

Dealul Varanic

Ostrovul Moldova Veche

Manastirea Vodita

Insula Calinovat

Cazanele Mari si Cazanele Mici

Valea Mare

Flora

Orchis papilionacea - orchidee - ca


toate orchideele, si aceasta specie are
arealul de distributie limitat, iar prin
frumusete si raritate este una din
speciile de Orchis cele mai apreciate
din flora noastra.

Poza specie

Statutul speciei: Lista roie a Parcului


Natural Porile de Fier
Cartea Rosie a plantelor vasculare din
Ro: LR
Starea de conservare a populaiei:
neevaluata
Poza habitat

Fauna
Riparia riparia - lstuni de mal - este cea
mai mic specie de rndunici. Ele ating o
lungime de 13 cm, au o coad puin
bifurcat i un cioc lung n comparaie cu
corpul. Partea superioar a corpului este
brun, cu un guler de aceeai culoare pe
piept, partea inferioar este de culoare alb.
Lstunii sunt psri glgioase care triesc
n colonii care au cuibul spat n malul
nisipos sau argilos al apelor curgtoare sau
stttoare. Psrile se scald sau beau ap
n timpul zborului, fiind zburtoare
excelente, mulumit formei aerodinamice
a corpului. Lstunul prinde insectele
zburnd cu ciocul deschis deasupra
oglindei apei cu o vitez de pn la 50
km/h.
Masculul, dar i femela, sap cu ciocul o
galerie mic n malul abrupt, care va servi
ca i cuib. Femela i masculul clocesc ca. 4
- 6 ou o dat sau de dou ori pe an. Puii
vor ecloziona la ca. 14 -16 zile i vor prsi
cuibul la 18 - 23 zile, dormind in stuf.

Poza specie

Poza habitat

Una dintre cele mai importante atractii in Parcul National Djerdap sunt potecile de drumetie. Pe teritoriul

parcului national sunt noua poteci de drumetie marcate. Acestea sunt:


Veliki si Mali Strbac
Pestera Gradasnica
Buronov ponor
Lacul Balta Alu Sontu-Glavica
Ciganski potok
Cheile River
Bosman-Sokolovac (peisaj spectaculos, amenajare cu balcon de belvedere si se poate ajunge pe poteca
marcata Bosman-Greben)
Kovilovo-Acoperisul lumii (amenajare cu balcon de belvedere)
Pe teritoriul parcului sunt protejate un numar mare de valori culturale si istorice, impreuna cu imprejurimile lor.
Unele dintre aceste bunuri au fost declarate pentru valorile de importanta deosebita si se afla sub protectia
specialam a autoritatilor de stat. Acestea sunt:
Golubacki grand (ruine evul mediu; cea mai bine pastrata cetate din zona Clisura Dunarii)
Lepenski Vir (muzeu care contine copii ale sculpturilor semnificative din situl arheologic cu acelasi nume)
Tabula Traiana (monument antic, insciptie romana, parte a drumului roman prin Portile de Fier)
Castrum Diana (monument antic, castrum roman, fortificatie romana in aer liber)
Puncte tari:
Existenta potentialului natural- munti salbatici, Dunarea, rauri de munte, flora si fauna bogata
Existenta potentialului cultural- situri arheologice importante si o mostenire bogata a Imperiului Roman
Cultura vlahilor- ca una dintre multele traditii local inca existente
Parcul National Djerdap este integrat intr-o regiune bine identificata de-a lungul Dunarii
Existenta potentialului de a dezvolta mai multe rute cicloturistice ca ramificare de la EuroVelo6 inspre
regiunea din interiorul parcului
Trei agentii de dezvoltare sunt active in Regiunea Operationala de Dezvoltare Sud Est
Exista organizatii turistice in toate municipalitatile

Bosman-Sokolovac

Kovilovo

Pestera Gradasnica

Castrum Diana

Lacul Balta Alu Sontu-Glavica

Tabula Traiana

Ciganski Potok

Lepenski Vir

Veliki si Mali Strbac

Ffloa

Orchis purpurea - orchidee - ca


toate orchideele, si aceasta specie are
arealul de distributie limitat, iar prin
frumusete si raritate esteuna din
speciile de Orchis cele mai apreciate
din flora
Hedera helix iedera - specie
endemica pentru Parcul National
Djerdap. Foarte rara, are prorietati
vezicante asemanatoarea cu ale
cantaridei, producand iritarea
tegumentelor, leziuni inflamatorii sau
ulcerative.

Fauna
Lutrinae - vidra - poate fi surprinsa in
intimitate deoarece duce o viata
ascunsa, pe care si-o apara gratie
minunatelor sale simturi

Conform legii, vidra poate fi vinata


numai in cadrul unui sezon cuprins
intre 1 octombrie si 31 martie. isi
pastreaza statornic potecile de la malul
apei, datorita carui fapt poate fi prinsa
cu usurinta in capcane. Blana sa este
deosebit de valoroasa pentru desimea,
regularitatea, elasticitatea si luciul
parului, fiind apreciata dintotdeauna ca
atare pentru confectionarea articolelor
de imbracaminte. Se mai numeste
lutru.

Valorificare turistica
Practicarea turismului in zona Cazanelor Dunarii si Orsovei, in arealul actual al Parcului Natural Portile de Fier a inceput inca
din primul sfert ala sec. al XIX lea, prin drumetii si admiterea unor locuri pitoresti sau cu valoare istorica.
In perioada postbelica datorita restrictiilor din zona de frontiera cu fosta Federatie Iugoslavia, turismul in zona a cunsocut un
accentuat regres, interesul pentru dezvoltarea turistica fiind practic inexistent, acest dezinteres a condus la lipsa unei
infrastructuri , de aceea este necesar ca acentul sa fie pus in ceea ce priveste spatiile de cazare, de asigurare a mesei, facilitati
de recreere.
Formele de turism care pot fi practicate in Parcul National Portile de Fier sunt:
- Turism de drumetie montana
- Croaziere pe Dunare
- Turism nautic international
- Pescuit sportiv
- Turism culinar
- Ciclism de tura si mountain-bike
- Turism cultural
Srbtorile Porilor de Fier
Pojejena Msuratul oilor - 6 mai
Balul Mriorului (Ilovia, 28 februarie)
Balul Turcilor (Belobreca, Svinia, 27 februarie, Sichevia, 2 martie)
Balul Izmenelor (Ilovia, 28 februarie)
Fii Satului (Ilovia, ultima duminic din luna iulie
Festivalul Smochinelor (Svinia)
Festivalul Satelor Dunrene (Svinia, 1-2 mai)
Festivalul Sportului (Svinia, 1-2 mai)
Festivalul Muzical al Minoritilor (Svinia, august)
Ziua colii din Liubcova (Liubcova, septembrie)
Festivalul minoritilor (Bigr)
Concurs de teatru de ppui pentru copii (Belobreca);

Valorificarea turistica

Vizitatorii vin in Parcul National Djerdap prin trei intrari principale si prin doua intrari secundare. Niciuna
dintre aceste intrari nu are un birou de primire sau un punct de control a intrarii in parc, asa ca vizitatorii pot
obtine informatii despre acest parc doar de la centrele de informare care apartin de organizatiile de turism locale
din Golubac, fapt ce defavorizeaza parcul.
Forme de turism practicate:
Cicloturism
Observarea pasarilor
Turismul de pescuit
Turismul de vanatoare
Evenimente locale (evenimente turistice legate de vanatoare Vanatorii intalnesc lupii, Festivalul
Folcloric din Golubac sau Zlatna bucka Djerdapa din Tekija reprezinta doar o parte din evenimentele
turistice, sportive si de divertisment care aduc in zona un numar mare de vizitatori si participanti)

Recomandari pentru Romania


-

Posibilitatea de a acesa fondurile ale UE

ONG-uri cu experienta, care sunt cunoscute, dedicate si care au experti de calitate, lucreaza in zona, inclusiv in domeniul
ecoturismului

Legislatia romaneasca referitoare la ecoturism si sistemele de certificare pentru programe, servicii si destinatii in ecoturism sunt
printre cele mai bune din Europa

Existenta tratatelor, conventiilor, parteneriatelor si proiectelor internationale care promoveaza si sprijina ecoturismul si turismul
responsabil( Transdanube, Carpathain Convention, Danube Parks, Danube Competence, European Green Belt Initiative)

n Parcul Natural Porile de Fier, agricultura este de subzisten, asigurnd numai un minim necesar de produse alimentare.
De asemenea, productivitatea n general sczut a terenurilor determin apariia unor situaii de gestiune
necorespunztoare a acestora.

Procesele geomorfologice sunt influenate de activitile antropice i, la rndul lor, contribuie la degradarea habitatelor
plantelor i animalelor din Parcul Natural Porile de Fier, dar i la scderea productivitii terenurilor agricole.

Interzicerea, prin colaborarea cu Consiliile Locale, a activitilor haotice de cretere a animalelor pe terenurile afectate de
procese geomorfologice actuale de intensitate ridicat (alunecri de teren, eroziune, prbuiri) reprezint un prim pas n
limitarea extinderii suprafeelor degradate.

Delimitarea terenurilor destinate activitilor de cretere a animalelor trebuie realizat de Consiliul Local al fiecrei
localiti, aceste spaii urmnd s fie evideniate ca atare n planurile urbanistice generale ale localitilor.

Administraia Parcului Natural Porile de Fier va interveni n procesul de delimitare a acestor terenuri pentru ca acestea s nu
afecteze biodiversitatea sau valorile peisagistice.

Recomandari pentru Romania


- n Parcul Natural Porile de Fier este interzis punatul, amplasarea de stne, locuri de trlire i de trecere la punat/adpat
fr aprobarea Administraiei Parcului Natural Porile de Fier.
- Este, de asemenea, foarte important eliminarea metodelor necorespunztoare de ntreinere a culturilor (arturi perpendiculare
pe curbele de nivel, chimizare excesiv etc.) i promovarea de tehnologii agricole ecologice care nu aduc prejudicii mediului
natural i care se caracterizeaz printr-o productivitate superioar fa de cea nregistrat n prezent n exploataiile agricole,
msur care va fi promovat de ctre Administraia Parcului Natural Porile de Fier n colaborare cu Consiliile Locale.
- Folosirea raional a ngrmintelor i altor substane chimice are drept scop prevenirea transferului diferiilor compui
chimici periculoi la nivelul ecosistemelor, n special a celor acvatice.
- Pentru aceasta se impune instruirea persoanelor care le utilizeaz, activitate de competena autoritilor locale.
- Pdurile, prin funciile de protecie i socio-economice pe care le ndeplinesc, constituie, indiferent de forma de
proprietate, o avuie de interes naional de care trebuie s beneficieze ntreaga societate. n acest scop este necesar
asigurarea gestionrii durabile a pdurilor, prin stabilirea de msuri eficiente de administrare, ngrijire, exploatare
raional i regenerare.
- Braconajul poate rsturna orice planificare privind evoluia, sporirea, ocrotirea i valorificarea efectivelor.
Combaterea braconajului trebuie s fie o sarcin prioritar i permanent nu numai a acelora care se ocup de
gospodarirea vnatului, ci i a ntregii societi. Administraia Parcului Natural Porile de Fier va participa mpreuna
cu administratorii fondurilor de vntoare la aciunile de combatere a braconajului.

Bibliografie

1.
2.
3.
4.
5.

http://www.portiledefier.ro
http://www.bioregio-carpathians.eu/
http://www.cazaneledunarii.com.ro/parc-national-portile-de-fier.html
http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=407
http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/

S-ar putea să vă placă și