Scalarea statistica generala si implicatiile ei practice

Procesul de observare nu se poate realiza fara masurarea statistica definita ca scalare si reunind prezenta variabilei,
etalonului de masura si a unor reguli precise de atribuire a valorilor numerice sau atributelor numerice (ordinea
prin numerale, clasificarile prin simboluri etc.). Etalonul de masura este o marime definita, cu care urmeaza a fi
comparate variantele ce descriu nivelul de dezvoltare a caracteristicii numerice studiate sau starea atributiva a unei
trasaturi. Asocierea variabilei unei caracteristici sau scalarea calitativa, in expresia sa clasica, este legata de
parcurgerea urmatoarelor etape: mi intai se identifica un camp maxim de amplitudine sau un spatiu de variatie
avand continutul unei multimi de valori ce, ulterior, vor fi asociate cu variantele caracteristicii, apoi sunt definite
regulile de asociere si simboluri pentru situatiile concrete ale variabilelor reale iar in final se trece la asocierea
practica, pentru caracteristica de tip calitativ studiata, fiecarui individ ii va corespunde o singura valoare din
campul maxim de amplitudine sau spatiul specific de variatie. In raport cu complexitatea operatiilor, tipologia
scalelor se rezuma in practica cercetarilor statistice la patru categorii: scala nominala(neparametrica), scala
ordinala(ierarhica), scala cardinala(de interval) si scala proportionala(de raport), primele doua caracterizand
variabile calitative iar ultimele doua pe cele cantitative.
I. Scala nominala(neparamtrica) reprezinta o simpla enumerare de variante atributive diverse, cu precadere stari si
permite doar clasificarea unitatilor studiate.Prelucrarea statistico-matematica pe aceasta scala este limitata la
frecvente absolute si relative, valori modale si coeficienti Gini-Stuck, coeficienti de contingenta. Simpla
enumerare a unor profesiuni umane este un exemplu elocvent in acest sens.
II. Scala ordinala(ierarhica) introduce relatia de ordine si prezinta ca logica esentiala: superioritatea/inferioritatea
fiecarei pozitii sau starii nou aparute in raport cu starea precedenta. La prelucrarea statistico-matematica a datelor,
pe langa operatiile specifice nivelului nominal, se adauga pozitionarea si determinarea medianei distributiei si a
restului cuantilelor, abeterii interquartilice, cuantificarea coeficientilor de corelatie a rangurilor.
III. Scala cardinala(de interval) permite efectuarea operatiilor elementare de adunare si scadere, alaturi de relatia
de ordine, precum si calculul distantelor dintre diferitele trepte, ranguri, nivele, esaloane. Tipologia operatiilor si
liniara sau patratica, coeficientii de corelatie, de regresie etc.
IV. Scala proportionala(de raport) permite si efectuarea de operatii de raportare, pornind de la pozitia naturala a
valorii zero. Statistica opereaza cu variabile care impun scalarea proportionala temporala(varsta,vechime,etc),
economica(venit,profit,etc), fizica(lungime, masa, volum,etc). Scala proportionala valorifica multiplicarea sau
demultiplicarea, apeland la intregul aparat statistico-matematic.
Trei criterii de clasificare domina diversitatea scalelor: complexitatea operatiilor si a relatiilor matematice ce se pot
realiza la nivelul fiecarei scale, specificitatea sociometrica a tehnicii de scalare( devenind deja celebre scalele de
tip Osgood, Adorno-Stapel, Linkert, Guttman, Thurstone, Bogardus, Guilford) precum si natura variabilei scalate(o
variabila numerica-pretul sau nenumarica- o atitudine).
In continuare sunt detaliate si exemplificate cateva din metodele de scalare calitativa.

1.

1. Diferentiala de tip semantic ( semantic diferential) a devenit in timp un ansamblu de scale ce masoara un
camp(spatiu) semantic standardizat riguros.Metoda originala a fost standardizata prin intermediul unei liste de
adjective bipolare pozitionate grafic pe o scala cu sapte trepte(I treapta devine polul negativ -3, a IV-a treapta
coincide cu polul de echilibru zero, iar a VII treapta este polul pozitiv adica +3). Apar doua etape de selectare
mai intai a cuvintelor (stimulilor) si apoi a adjectivelor polare adecvate. Charles E. Osgood este autorul acestei
metode, metoda utilizata pentru prima data in anul 1957 (SUA), avand ca domenii de cercetare scalarea aprecierii
consumatorilor. Metoda are ca avantaj reprezentarile, grafice moderne ale rezultatelor scalarii, foarte sugestive iar
ca dezavantaj metoda este mai putin relevanta static, necomparata sau neconfruntata.Exemplificare practica:
Pentru folosirea acestei metode se foloseste ca baza de esantionare lista certificatelor de garantie emise clientilor
unde se anexeaza urmatorul tabel:
Scor
scala

Va rugm sa ne spuneti la ce va ganditi cand vedeti scrisa denumirea noului produs Y, prin simpla marcare cu un x in casuta aleasaNumar
de dvs.(Aprecierea dvs referitoare la produsul Y)
clienti
1
2
3
4
5
6
7
*Bun
*Rau
*Mare
*Mic
*Placut
*Neplacut

e=?
**Tare
**Profund
**Usor

**Slab
**Superficial
**Greu

p=?
*** Rapid
***Silentios
***Activ

10

12

45

22

12

24

67

***Lent
***Nesilentios
***Pasiv

222

a=?
Scorul produsului Y= e+p+a=?

Scor scala=[(10x1)+(12x2)+(45x3)+(22x4)+(12x5)+(24x6)+(67x7)]:222=4,19
Scorul produsului Y=e+p+a
2.Diferentiala semantica in varianta Adorno-Stapel- aceasta scala este alcatuita dintr-un numar de zece trepte
sau grade de intensitate a aprecierilor, dintre care cinci valori pozitive si cinci negative. T.W. Adorno (emigrat
din Germania in SUA) utilizeaza aceasta metoda in 1961 iar J.Stapel in 1969 in Olanda avand ca domenii de
cercetare scalarea aprecierilor, aspiratiilor si dorintelor consumatorilor.Avantaje- prezinta mai multe trepte ce se
traduc prin dinamism accentuat ca si prin personalizari mult diferentiate ale respondentilor.Dezavantaje-ratia
scalei este inegala,in zona centrala ea ajungand la 2 pcte.,in timp ce in rest ea este de numai 1pct.
-5

-4

-3

-2

-1

Criteriul (variabila) de scalare

+1

+2

+3

+4

+5

3. Scala lui Likert - aceasta scala exprima gradual acordul sau dezacordul, printr-un numar de acum clasic de
numai cinci trepte, asa cum se constata in tabelul urmator:
Aprobare puternica 5

Aprobare

Acord total 2

Acord

Indecis 3

Dezaprobare 2

Dezaprobare puternica

Neutru

Dezacord -1

Dezacord total -2

Utilizata pentru prima data in anul 1932 de Rensis Likert, metoda are ca domenii de cercetare studiile de piata
sau cercetarile statistice privind imaginea de marca, eficienta promovarii, intensitatea intentiei de cumparare,
caracterul de lider intr-o piata, atitudinea cumparatorilor fata de noile produse sau servicii.Prezinta ca avantaje
simplitatea prin constructie si usurinta de a fi interpretate, permitand chiar testarea statistica iar ca dezavantaj
este convertirea scorului obtinut prin scala Likert intr-un scor standard si confruntat cu o valoare maxima sau
minima.

4. Scala cumulativa de tip Guttman este axata pe agregarea scorurilor pentru toate intrebarile dihotomice
(DA=1 NU=0). O astfel de scala este alcatuita din zece intrebari ale caror raspunsuri constau in DA sau NU.
Scala, al carui autor este Louis Guttman, a fost prima data utilizata in anul 1944 pentru realizarea studiilor sau
cercetarilor statistice privinde evaluarea atitudinilor si satisfactiilor celor intervievati. Faptul ca permite
identificarea respondentilor lipsiti de sinceritate si ca prezinta o aplicabilitate deosebit de rapida reprezinta
avantajul folosirii acesteia, insa dezavantajele sunt: spectrul domeniilor de aplicabilitate este ceva mai limitat,
esantioanelor de volum mediu si mare(100 respondenti) nu li se pot aplica scale Guttman.
5. Scala de interval tip Thurstone- aceasta scala masoara atitudini prezente, formulari lipsite de echivocitate,
personalizate tematic, accentuat individualizate si adresate corect segmentului tinta utilizand expresii verbale
plasate intr-un continuum atitudinal logic alcatuit din 7-11 clase si contine 14 sau 22 enunturi la care se adauga
intrebari cu rol de segmentare a respondentilor si de verificare a sinceritatii lor. Louis Thurstone este autorul ei
iar in anul 1929 a fost utilizata prima data.Este folosita in cercetari statistice referitoare la atitudini,
intentii,preferinte. Are ca avantaje utilizarea unui numar mare de judecatori iar ca dezavantaj nu permite
evaluarea intensitatii atitudinilor la scoruri pritare si nu exclude subiectivismul.
6. Scala de tip Bogardus anticipeaza in mod sintetic si coerent incercarile contemporane de evaluare a unui
concept atat de extins cum este cel al coeziunii sociale mai ales incluziunea si excluziunea specifica noului
concept statistic si social.Scala poate viza varianta cu sapte trepte ce permite determinarea rapida a celor trei
indici specifici: al distantei de piata sau culturale(scorul IDC cuprins intre 0-6), al contactelor de piata sau
culturale( scorul ICC ordonat descrescator 6-0) si al calitatii contractelor de piata sau culturale (scorul ICCC
cuprins intre lim max 21 si min 0).Utilizata in anul 1925 de Emory Bogardus in studii de piata si cercetari
statistice privind intentii, atitudini, etc. Ca avantaj scala permite o identificare a intensitatii atitudinii sociale fata
de produse si servicii, insa, aproximarea si egalitatea relativa a intervalelor sunt considerate principalele
deficiente ale scalei.
7.Scalele statistice bazate pe comparatii si exprimate prin indicatori relativi:
7.1. Scala Thurstone-Guilford- are ce obiect combinarile a nelemente luate cate doua(p=2) ,adica

. Scala este utilizata in anul 1954 de J.P. Guilford,

avand ca domenii de cercetare studiile sau cercetarile statistice al caror principal obiectiv este determinarea atitudinilor
favorabile sau a intensitatii preferintelor pntru diferite marci sau produse. Avantajul il constituie promptitudinea si
simplitatea iar dezavantajul este relativizarea distantei reale si a preciziei scalarii in ierarhia finala alaturi de numarul
destul de limitat al obiectelor masurate prin scala.

7.2. Scala axata pe ordonarea rangurilor sau ierarhizarea statistica prin metoda rangurilor si a distantei relative in
aceasta scala utilizarea unor numere de ordine initiale sau ranguri, precum si a unor scoruri finale ierarhizatoare sunt
considerate ca etape esentiale.Rangul acordat si ocupat de fiecare marca, produs, serviciu se interpreteaza ca indicativ
esential al scalarii.Daca ierarhizarea este in linii mari aceasi, departajarea interioara devine mai precisa in cazul metodei
distantei relative.Metoda este folosita in anul 1911 de M.G. Kendall iar in anul 1927 de C.E. Spearman avand ca domenii
de cercetare pentru Kendall cercetarile statistice iar Spearman va extinde aplicarea ei si in domeniile sociometriei si
psihometrie,iau astazi scala nu mai are restrictii.Simplitatea si adaptabilitatea, usurinta aplicarii ei in cazurile variabilelor
calitative sunt cateva din avantajele cele mai des citate.Insa ca dezavantaj prezinta un grad de relativizare a ordonarii si
omogenizarea excesiva a unor opinii, atitudini,preferintre eterogene.

7.3 Scala cu suma constanta repartizata procentual intre variabilele cercetarii sau pe toate treptele scalei( varianta
Fishbein-Rosenberg)- se repartizeaza 100% intre variabile sau treptele scalei( se pot aloca crescator, descrescator sau
aleator).In final se determina procente medii la nivel de variabila, a caror suma este tot 100%.Fara a putea identifica un
autor si localiza un timp al aparitiei acestei scale,particularizari ale prezentarilor statistice ale specificitatii mediilor in
cazul procentelor apar in lucrarile de la jumatatea secolului trecut.Ca domenii de cercetare nu are restrictii in lumea
economica.Prezinta ca avantaje calculul rapid cat si solutia de comparare ulterioara a rezultatelor, transformand scala in
cea mai eficienta solutie generala a scalei de raport.Ca dezavantaje nu permite detalieri procentuale, ci exprimari generale
nenuantate.