Organe de simt ( pt.

Olimpiada de biologie)

Receptorii = celule sau organe specializate in culegerea, captarea diferitelor forme de energie:
limba si nasul percep energii chimice din diferite substante, pielea percepe energii termice, de
presiune, urechea percepe energii sonore (undele sonore) Vezi schema de la pg. 26
La nivelul receptorilor diferitele forme de energie din mediu sunt transformate in impulsuri
nervoase, prin care informatiile ajung la creier si aici devin senzatii constiente (de vaz, auz, gust
etc).
Globul ocular are un diametru de 2,4-2,5cm si 6 g. La cea mai mica atingere a corneei se
declanseaza automat reflexul de clipire si lacrimare. Coroida este de culoare visinie- 646f56g
neagra (fiind foarte vascularizata). Corpul ciliar (apartine tot tunicii mijlocii) secreta umoarea
apoasa, iar cea sticloasa e formata de unele celule ale retinei. Pupila se mareste prin contractiile
muschilor radiari ai irisului si se micsoreaza (constrictie) prin contractia muschilor circulari.
Celulele cu bastonas sunt spre periferia celulei si rare spre centrul ei. In pata galbena (macula
lutea) se afla ambele tipuri de celule, dar in centrul ei (fovea centralis 0,4mm) doar celule cu con.
La medicul oftalmolog studiul petelor oarba si galbena se numeste citirea fundului de ochi.
Celulele cu con au un pigment (colorant) sensibil la lumina = iodopsina, celulele cu bastonas
au rodopsina (sensibila la lumina slaba) sau purpur retinian. Ambii pigmenti au vitamina A. Ei se
descompun la lumina si stimuleaza celulele, care transforma energia luminoasa in impuls nervos.
Culorile reflectate de obiecte (un mar reflecta razele rosii, iarba pe cele verzi etc) sunt captate de
ochi si stimuleaza celulele fotosensibile (galbenul stimuleaza celulele verzi si rosii). Absenta
stimularii celulelor da senzatia de negru, stimularea egala a celulelor R, V, A da nuanta alba.
Cristalinul e sutinut printr-un ligament circular de corpul ciliar. (vezi desen)
Camera anterioara a globului ocular este intre cornee si iris, iar cea posterioara intre iris si
cristalin, ambele avand umoare apoasa. Intre cristalin si retina este umoare sticloasa (corp vitros)
e gelatinoasa, da forma sferica globului. In lacrimi se afla o substanta bactericida lizozim,
aflata si-n saliva.
Conjunctiva captuseste pleoapele la interior, dar si sclerotica, pana la cornee. Cei 6 muschi
externi drepti ai globului au un capat prins de sclerotica si altul pe orbita si executa miscari f
fine.
Urechea: canalul auditiv extern al urechii externe are o lungime de 2,5cm, iar canalele
semicirculare din urechea interna au un diametru de 1 mm. Cele doua vezicule ale vestibulului
membranos se numesc utricula - la baza canalelor si sacula, spre melc. Doar in vestibulul
membranos se afla otolite, in cele 3 canale semicirculare, desi tot cu rol in echilibru se afla doar
o substanta gelatinoasa sub forma de cupola.

Sunetul se propaga prin aer cu viteza de 331m/s, iar lumina cu 300.000km/s. Sunetele au
proprietati diferite:
a) amplitudinea = intensitatea (slabe sau tari, puternice) masurata in decibeli (dB)- 15 dB soapta,
60 dB vorbirea curenta, 140dB prag dureros (decolarea avionului cu reactie).
b) frecventa= inaltimea (inalte, subtiri sau joase, groase). Omul percepe sunete cu frecvente intre
16-20.000Hz (Hertz-i = vibratii pe secunda), dar cainii, liliecii, delfinii chiar de 38.000Hz =
ultrasunete. Stimularea excesiva a receptorilor din vestibul, in calatoriile cu masina, vaporul
determina raul de
calatorie (ameteli, stare de
voma, varsaturi,
transpiratie).
Limba: Mugurii gustativi
din cavitatea bucala sunt in
jur de 10.000 (faringe,
amigdale, cerul gurii), dar
predomina in papilele
gustative. Simtul gustului
are rol de aparare,
deoarece declanseaza
reflexul de voma la
simtirea unor substante
alterate sau toxice.
Nasul: Mucoasa olfactiva are doar 2-3/5 cm2 dupa unele surse, aflata pe un pliu nazal osos
= cornet nazal superior, de la baza, radacina nasului (vezi fig. de la pg 46). Celulele receptoare
olfactive sunt de natura nervoasa (neuroni transformati), axonii lor strabat lama ciuruita a osului
etmoid, dupa care sinapseaza cu alti neuroni in bulbul olfactiv (structura aflata langa creier).

Pielea: are o grosime de 2,5-4mm. Epiderma nu

are vase de sange. Dema are reliefuri conice
= papile dermice dispuse paralel (pe degete,
talpa, palma), observabile cu lupa sau ochiul
liber. Hipodermul vine in contact cu organele de
sub piele, muschii in special; are rol de protectie
contra loviturilor, izolant impotriva pierderii de
caldura prin tesutul adipos.
Receptorii din piele = receptori cutanati,
raspund la sensibilitatea tactila (pipait), termica
si dureroasa si sunt asezati la adancimi diferite
in piele.
a) receptorii tactili sunt pe tot
tegumentul, mai ales pe maini, degete, buze.
Simpla atingere a obiectelor determina senzatii
(tare/moale, aspru/pufos), iar atingerile
puternice determina senzatia de presiune. Cu
acest simt se recunoaste forma obiectului,
greutatea, consistenta.
b) r. termici observa caldura (temperaturi mai mari de 370C) sau rece (mai mici de 370 C).
c) r. durerosi: sunt foarte multi in epiderm. Durerea apare la stimuli mecanici (loviri,
taieri), orice stimul puternic (temperatura f mare, presiune f mare etc.). Durerea declanseaza
reflexul de aparare (retragerea reflexa a mainii la contactul cu obiect fierbinte). Vezi rolurile
pielii din manual.
Anexele pielii
Parul e raspandit pe toata pielea
(mai ales pe cap, axile, organe
genitale), nu pe talpi, palme.
Cresterea firului de par e de 2
mm/sapt. (la nivelul radacinii)
Glandele sudoripare produc
sudoarea, formata din apa, saruri,
uree, acid uric, toxine. Transpiratia
depinde de efort, temperatura,
consum de lichide, starea de
sanatate. Toate acestea se elimina si
prin urina.

Glandele sebacee devin f active la pubertate sub influenta hormonilor sexuali. Secretia lor
abundenta blocheaza porii si apar cosurile, punctele negre, iar daca se infecteaza apare boala
numita acnee.
In mod obisnuit secretiile pielii (sudoare, sebum) formeaza un strat protector= manta acida ce
omoara multi agenti patogeni (microorganisme ce determina boli), daca nu persista foarte mult
pe piele.