Sunteți pe pagina 1din 1

Cele patru mari teme ce se regasesc in opera poetica diversifica in subteme si i

postaze. Poezia filozofica urmareste ca tema majora contradictia esentiala vazut


a in ipostaza filozof. Subtemele urmaresc: arta poetica (volumul Cuvinte potrivit
e 1928), confruntarea cu ideea de divin, poetul reusind sa impuna 3 tendinte in r
aportul eul liric-divinitate, supunerea fata de D-zeu si condamnarea acestuia, n
egarea (de ex. Psalmii arghezieni in nr de 16, unul singur, Psalmul de toamna abor
dand tema iubirii, publicati majoritatea in volumu Cuvinte potrivite ) si confrunta
rea cu ideea non-fiintei, a mortii, pe care poetul o vede in dubla ipostaza: moa
rtea ca un joc menit sa-i obisnuiasca pe copii cu ideea disparitiei parintilor (
de-a v-ati ascunselea) si moartea in sens radical, cea care duce la disparitia a
tot (duhovniceasca).
A doua mare tema este reprezentata de poezia sociala. Volumul reprezentativ in c
are se dezvolta tehnica estetica a uratului, o prima tendinta a temei este Flori
de mucigai (1931). Marile evenimente sociale se regasesc in volumul (1907 Peisage
), iar omul in evolutia sa este cantat in volumul Cantare omului .
Poezia Iubirii ocupa un loc aparte in volumul versuri de seara . APar aici tendinte
in abordarea temei: iubita-vazuta in ipostaza casnica de sotie, stapana a univer
sului exterior, dar nu si a inimii poetului, de exemplu mireasa si iubita dorita
, visata, dar refuzata in momentul implinirii acestuia (melancolia).
Un loc apare il ocupa tema jocului regasita in poezia ludica a boalei, faramei,
poezie destinata atat celor mici cat si adultilor ( buruieni , martisoare , cantec de a
dormit Mitzura ).