Sunteți pe pagina 1din 18

MOTTO :

CELE ZECE PORUNCI ADOPTATE DE O.M.S. PENTRU TOTI CEI


IMPLICATI IN CRESTEREA COPILULUI (PARINTI, BUNICI,
EDUCATORI, NURSE, U.N.I.C.E.F., U.N.E.S.C.O.) SUNT:

SA-TI IUBESTI COPILUL !

SA-TI PROTEJEZI COPILUL !


SA FII UN BUN EXEMPLU PENTRU COPILUL TAU !
SA TE JOCI CU COPILUL TAU !
SA LUCREZI CU COPILUL TAU !
SA LASI COPILUL SA DOBANDEASCA SINGUR
EXPERIENTE DE VIATA CHIAR DACA SUFERA!
SA-I ARATI COPILULUI POSIBILITATILE SI LIMITELE
LIBERTATII UMANE!
SA-L INVETI SA FIE ASCULTATOR !
SA ASTEPTI DE LA COPIL NUMAI APRECIERILE PE
CARE LE POATE DA
CONFORM GRADULUI DE MATURARE SI PROPRIEI
SALE EXPERIENTE !
SA-I OFERI COPILULUI TRAIRI CU VALOARE DE

ISTORIC
Problemele de alimentatie, crestere si ingrijire ale copiilor
sanatosi si bolnavi au preocupat oamenii din cele mai vechi
timpuri .
Pe baza unei largi retrospective putem afirma ca evolutia
popoarelor de-a lungul istoriei lor, a depins intr-o anumita masura
si de modul cum au privit si rezolvat problema copiilor si a
tineretului.
Preocuparile legate de dezvoltarea, alimentatia si ingrijirea
copiilor au existat din cele mai vechi timpuri la chinezi, indieni,
greci si romani.
De la Hippocrate (460 375 i.e.n.) au ramas date referitoare la
dezvoltarea si evolutia unor boli ale copilului: infectiile cordonului
ombilical, eruptia dentara, diareea, enurezia etc.
Autorul roman Soranus a ramas cunoscut pentru datele asupra
alimentatiei si ingrijirii noului-nascut si ale sugarului (alaptarea la
doica, ingrijirea plagii ombilicale, imbracamintea sugarului etc.).
In Grecia si Roma antica se acorda o deosebita atentie laturii
profilactice a medicinii primei varste, cu situarea pe prim plan a

ALIMENTATIA NATURALA hranirea sugarului


exclusiv cu lapte de mama in primele 5-6 luni de
viata prezinta multiple avantaje. Chiar daca va fi
alaptat o perioada mai scurta de timp, sistemul
imunitar al copilului va beneficia de laptele matern.
Mai sunt si alte avantaje ale alaptarii:
LAPTELE MATERN contine anticorpi care il
protejeaza pe copil de microbi si virusuri. Studii
recente arata ca acei copii care sunt hraniti in
primele 6 luni de viata exclusiv cu lapte matern sunt
mai putin expusi riscului de infectii ale urechii,
diaree, boli respiratorii si pot fi mai putin expusi
Copiii hraniti la
san sede
imbolnavesc
mai rar decat
ceilalti copii si
riscului
aparitie a obezitatii
in copilarie;
sunt mai rar consultati medical;
Sistemul imunitar al bebelusilor alaptati natural raspunde mai
bine imunizarilor pentru polio, tetanos, difteria, Haemophilus
influenzae, si la infectia cu virusul sincitial respirator, o infectie
respiratorie grava a copilului;
Laptele matern este forma cea mai completa de alimentatie a
copilului. El contine exact cantitatea de grasimi, glucide, apa si
proteine necesara pentru cresterea si dezvoltarea copilulului. Copilul
digera cel mai bine laptele matern decat orice alta formula de lapte.
Copiii alaptati natural cresc exact cat ar trebui; sunt mai supli si
cresterea in greutate este normala, fara excese; riscul de a deveni
supraponderali mai tarziu, in viata adulta, va fi mai mic.

Laptele de mama este unicul aliment pregatit in mod natural


pentru alimentatia noului-nascut si este recomandat ca aliment de
electie atunci cand acest lucru este posibil.
Compozitia laptelui prezinta oscilatii in raport cu stadiul lactatiei,
sub acest aspect diferentiindu-se trei tipuri de lapte: colostrul,
laptele de tranzitie si laptele matur.
Colostrul - un lichid galbui opalescent
si usor cremos - contine mai multe proteine,
vitamine liposolubile si minerale decat laptele
matur si este bogat in imunoglobuline care au
misiunea de a apara organismul nou-nascut de
posibile infectii si contaminari. Acest lapte, datorita
compozitiei sale, trebuie folosit pentru alimentatia
noului-nascut si nicidecum nu trebuie depreciat.
Laptele de tranzitie -este mai fluid si inlocuieste colostrul la 2-4
zile de la nastere. Contine
proportii mai ridicate de lipide, lactoza,
vitamine hidrosolubile si calorii decat colostrul, apropiindu-se ca si
compozitie de laptele matur. Se secreta doar intre zilele 3 si 7 de la
nastere.
Laptele matur - incepe sa fie secretat intre zilele 7 si 10 dupa
nastere si contine un procent ridicat de lipide. Lactatia se stabileste
complet dupa primele trei-sase saptamani, fiind importanta
alimentarea frecventa a sugarului, la fiecare trei sau patru ore.
Odata ce lactatia este bine stabilizata, timpul dintre mese se poate

AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE


laptele de mama, prin compozitia lui, este alimentul perfect
adaptat posibilitatilor digestive si nevoilor nutritionale ale
sugarului sanatos, pana la varsta de 6 luni, apoi alimentatia
se diversifica
confera protectie aniinfectioasa si antialergica
compozitia se adapteaza nevoilor organismului
consolideaza legatura afectiva mama-copil

incidenta scazuta a unor boli la adultii care au fost


alimentati natural in perioada de sugar
alimentatia naturala este mai putin obositoare pentru
mama, nefiind nevoie de timp pentru prepararea de alt lapte
protectie pentru mama impotriva cancerului de san si a
cancerului genital
laptele de mama il protejaza pe sugar de o multime de boli
(infectii ale plamanilor, intestinelor, urechilor ) in special in
primul an de viata
il apara de rahitism, anemie si reduce riscul imbolnavirii de
diabet si al aparitiei eczemelor

ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Este alimentatia care in primele 3-4 luni de viata nu
cuprinde deloc lapte matern ci orice alt fel de lapte. Exista o
mare diversitate de preperate si de posibilitati in alimentatia
artificiala insa trebuie subliniat ca niciuna nu are valoarea
laptelui de femeie. Primul aliment utilizat in alimentatia
artificiala a fost laptele de vaca, astazi foarte putin folosit ca
atare.
In situatia in care, din diverse considerente, nu se poate
asigura alimentatia cu lapte de mama, alimentatia artificiala
trebuie initiata din prima zi de viata, cel tarziu la 12 ore dupa
nastere.
Fara indoiala, alimentatia artificiala reprezinta o alternativa
adecvata la alimentatia la san pentru sugarul sanatos, dar ea
poate fi indicata de asemenea sugarilor cu anomalii
congenitale care interfera cu lactatia naturala sau copiilor
care au nevoie de o formula speciala datorita unei alergii sau
unei erori metabolice congenitale.

la 4 luni atat de lapte matern cat si de alt fel de lapte (a nu se


confunda cu diversificarea care inseamna introducerea si
altor produse alimentare pe langa lapte !).
Alimentatia mixta poate fi temporara , definitiva , sau
alternativa.
Alimentatia mixta temporara este indicata :
in primele zile daca secretia laptelui este insuficienta,
suprimandu-se deindata ce sugarul gaseste suficient lapte la
san;
cand o afectiune temporara a mamei impiedica alaptarea la
san (mastita).

Alimentatia mixta definitiva se instituie in caz de


hipogalactie si consta din completarea cantitatii de lapte
matern care lipseste din ratia sugarului, in practica dupa ce
sugarul a supt la ambii sani si i-a golit complet se
completeaza cantitatea de lapte lipsa stabilita prin proba
suptului .Laptele in completare se da cu lingurita, dupa supt.

Metoda alternativa este indicata cand mama nu este acasa;

SUGARULUI
Diversificarea este perioada in care se introduc treptat alte
alimente decat laptele. Acestea vor fi date cu lingurita.
Astazi nutritionistii recomanda ca diversificarea alimentatiei
la sugari sa nu se faca nici prea devreme, nici prea brusc.
Pana la6 luni micutul nu are nevoie decat de lapte pentru a
se dezvolta normal.
Incepand de la 6 luni insa, laptele nu
mai acopera in totalitate necesitatile lui nutritive. Asadar, la
un copil sanatos, diversificarea se incepe in jurul varstei de 67 luni si se continua, progresiv, pana copilul Implineste 18 24 luni.
Nu se incepe mai devreme deoarece pana la 6 luni,
aparatul digestiv al bebelusului este inca imatur si nu e
pregatit sa accepte alimente noi. De asemenea, nici reflexul
de masticatie nu este bine dezvoltat. Un alt motiv este ca
introducerea prematura a altor alimente favorizeaza aparitia
alergiilor. In plus, daca se renunta prea de timpuriu la o masa
cu lapte in favoarea altui aliment, exista riscul ca aportul de
calciu sa fie insuficient, ceea ce poate afecta mai tarziu
dezvoltarea oaselor si a dintilor micutului.

Diversificarea alimentaiei ncepe cu copilul n perfect

stare de sntate.
Introducerea alimentului nou se face progresiv, prin
testarea toleranei digestive.
Alimentul nou introdus va fi administrat cu linguria iar
apoi masa va fi completat cu laptele folosit(la sn sau lapte
praf).
Nu se introduc simultan dou alimente noi.
Dac la introducerea unui aliment nou apar semne de
intoleran (diaree, vrsturi), acel aliment va fi suprimat 1-2
sptmni, pn la refacerea digestiv dup care se va
ncerca reintroducerea lui cu pruden.
Nu trebuie insistat la introducerea unui aliment nou, dac
copilul l refuz. Exist riscul apariiei anorexiei psihogene la
sugar.
La vrsta corespunztoare va fi ncurajat
autoalimentarea, oferindu-i-se iniial un biscuite n mn, la
8-9 luni i se va da s in ceaca, iar la 11-12 luni linguria.
Pentru alimentele noi introduse nu se folosete zahr sau
sare.
Nu se d miere sub un an.
Lapte de vac se d numai dup 3 ani. Pentru copiii sub 3

Primul aliment introdus n


meniul sugarului , pe lng laptele
matern sau un nlocuitor al acestuia,
este piureul de fructe sau de legume.
Se poate ncepe fie cu legumele, fie cu
fructele, dar recomadarea specialitilor
este ca un copil durduliu, cu stare de
nutriie foarte bun s primeasc la
nceput piure de fructe, iar unul slabu
piure de legume, care are o mai mare
Ele nu au un foarte
mare aport
energetic, fiind sarace
valoare
energetic.
in proteine, lipide si cu un continut variabil de glucide, dar
sunt bogate in saruri minerale, calciu, fosfor, potasiu si
fier, in combinatii usor asimilabile in organism. Contin
cantitati importante de vitamina C, vitamine din complexul
B, vitamina E, vitamina A sub forma de provitamina
(caroten), celuloza si pectine.
Continutul de celuloza poate fi iritant pentru mucoasa
digestiva a sugarului, de aceea se dau la inceput sub
forma de sucuri, apoi sub forma de supa de zarzavat,
piureuri de fructe si zarzavaturi fin pasate.

Legumele
sunt alimente vegetale
hipocalorice, cu coninut mic de
proteine i lipide,sunt bogate n
fibre alimentare, sruri,
vitamine.
pot fi introduse n alimentaie
nc de la 4 luni.
Cele mai ntrebuinate
legume n alimentaia
sugarului sunt: morcovi,
cartofi, brocoli, ptrunjel,
elin, pstrnac, spanac,
dovlecei, roii, ardei grai,
ceap, fasole verde, frunze
de salata .

Fructele

dup 3-4 zile de la introducerea


piureului de legume, se va introduce
piureul de fructe (mr crud sau copt,
banan, suc de portocale, piersici,
caise, pere, pepene galben, chiar
mango, avocado)
piureul de fructe se d n intervalul
orar 9.00-10.00.
nu se vor da copilului sub 1 an kiwi,
zmeur, cpuni, mure, fragi, care au
aciune puternic alergizant.
masa de fructe se va
administra imediat dup ce a
fost preparat.
sucul de fructe este
contraindicat nainte de 4 luni
deoarece favorizeaz refluxul
gastro-esofagian i indigestie.
sucurile i piureurile de fructe
nu se nclzesc deoarece se
inactiveaz vitaminele.

Cele mai digestibile carnuri, pentru


sugar sunt vita, vitelul, pasarile (pui,
gaina), pestele slab, ficatul de vitel.
Nu este indicata sub nici o forma
carnea grasa, carnea provenita de la un
animal batran, carnea de miel, porc sau
vanat (va fi data dupa varsta de 3 ani ).
Carnea este importanta in alimentatia
bebelusului datorita aportului sau valoros
de proteine .
Aceasta se d sub form de carne
fiart i fin tocat cu cuitul sau mixat,
administrat n supa de zarzavat sau
de legume, de 3-4 ori pe
Ouale au opiureul
importanta
sptmn.
contributie calorica,
100calorii/
bucata si sunt foarte bogate in fier.
Contin substante nutritive usor
asimilabile. Se folosesc doar cele de
gaina, proaspete. Incepand cu luna a
sasea, se introduce progresiv in
alimentatie, doar galbenusul, fiert
tare, pasat in supe sau piureuri.

Cerealele
au valoare energetic mare, fiind

bogate n amidon i unele vitamine.


se introduc de la 6 luni, treptat
cte o linguri de cereale fr
gluten n lapte, i se crete la 3-4
lingurie o dat sau de dou ori pe zi.
cereale fr gluten: orez, porumb
(se poate da orez cu brnz de vaci)
sunt de preferat cerealele
mbogite cu fier i vitamine.
unii sugari au somnul mai linistit
dac primesc fainosul seara.
fina de gru, orz, secar
conine gluten, o protein
alergizant pentru mucoasa
intestinal a sugarului.
Introdus prea de timpuriu n
alimentaie, ea poate induce
apariia unui sindrom

Brnza de vaci
se d ncepnd cu vrsta de 5 luni
sub form de orez pasat cu brnz
de vaci, piure de legume cu brnz.
dup 8-9 luni se poate da
mmligu cu brnz de vaci.

Iaurtul

preparat n cas se poate da la


vrsta de 5 luni
se va evita iaurtul din comer

Untul

de la 8 luni i se poate da cu
adaos de biscuii .

ct o alun de la 8-9 luni mixat n piureul de legume.

Grasimile
Provin in primele 4-5 luni doar din lapte si sunt
suficiente.Din totalul hranei unui bebelus, 30-40 procente
inseamna grasimi. Dupa inceperea perioadei de
diversificare si pana la un an,cantitatea de grasimi din
portia de hrana zilnica, nu trebuie sa fie mai mare de 30g,
jumatate provenind din vegetale.

Organizatia Mondiala a
Sanatatii
recomanda
mentinerea alaptarii cat mai
mult posibil, chiar si peste
varsta de un an. Nu exista insa
un
termen
exact
pentru
aceasta. Daca copilul accepta
sanul si creste in greutate, iar
mama are timp si secretia
lactata exista, renuntarea la
alaptare trebuie amanata cat
mai
mult
cu
putinta.
Majoritatea sugarilor incep sa
prezinte semnele unei nevoi
mai reduse de a suge la san in
jurul varstei de 10-12 luni. Ei
se opresc din supt de cateva
ori in timpul mesei si vor sa se
joace. Aceasta este perioada
propice pentru intarcare.
Incurajat sa bea din biberon
sau
din
cana, copilul
va