Sunteți pe pagina 1din 1

Text argumentativ despre singurtate ca form de ntoarcere spre sine,

de redescoperire a sinelui
Singurtatea sau solitudinea este o stare emoional de izolare, cnd o anumit
persoan resimte lipsa relaionrii cu ceilali.
Este dificil de afirmat cu exactitate dac singurtatea este un avantaj sau un dezavantaj
al modernitii. Aa cum solitudinea este adesea apreciat ca timpul cnd se poate munci,
gndi sau odihni fr ntreruperi putnd solicitat cerut n vederea rezolvrii de chestiuni
private, tot aa, singurtatea poate deveni o stare de graie dar i un prilej de suferin . n
societile tradiionale oamenii convieuiau n cadrul unor familii, singurtatea fiind un
concept strin. Mai trziu, oamenii au fost forai de mprejurri s mpart o camer cu alte
persoane, de care erau sau nu apropiai prin legturi de snge, ei puteau doar s viseze la
singurtate.
n zilele noastre, ne simim din ce n ce mai claustrai, cu familii risipite n diferite
coluri ale lumii, singurtatea ne apare mai degrab ca un blestem, ca o decdere din rostul
nostru de oameni. Cu toate acestea, singurtatea i pstreaz calitatea de a ne pune n contact
cu lumea interioar, cu propriile gnduri deoarece ea are capacitatea de a deschide lumi n
interiorul sinelui.
Pe de o parte, cei care apreciaz singurtatea o vd ca pe o decuplare de la via a
cotidian. S fii singur nseamn s poi gndi limpede i liber demersurile tecute i viitoare.
Un exemplu n acest sens este ilustrat de oamenii de spirit, clugrii care obinuiau s
ias din lume atunci cnd intenionau s-l descopere pe Dumnezeu, cel din lume sau cel din ei
nii. Singurtatea are capacitatea de a te pune fa n fa cu tine nsui, cu propriile gnduri,
i ofer reale momente de introspecie. Un alt exemplu l constituie geniul eminescian care
este condamnat ntotdeauna la singurtate pentru c existena tumultuoas alung ideile i
conduce ctre o iremediabil mediocritate.
Pe de alt parte, singurtatea ar trebui s intervin mai ales n preajma marilor
momente i decizii din viaa noastr, n momente de bilan existenial, atunci cnd trebuie s
apreciezi urmrile aciunilor tale ori cnd i caui rostul. Cu siguran c poi asculta opiniile
altora sau poi urma exemplul lor, dar abia n intimitatea propriei fiine i poi decide calea.
n concluzie, fiina devine i se desvrete printre oamenii cu care interac ioneaz,
dar n singurtate ea se poate regsi pe sine.