Sunteți pe pagina 1din 2

Babbie cap 1

Babbie vorbeste despre cum cunoastem. Majoritate lucrurilor pe care le cunoastem sunt in
baza unor conventii si credinte. Este imposibil sa cunoastem tot prin intermediul experientei.
Cand ceea ce cunoastem prin experienta se contrazice cu cunoasterea generala, avem
incredere in cea din urma.
Stiinta se ocupa cu verificarea conventiilor, dar nu numai. O afirmatie stiintifica trebuie sa fie
sustinuta logic si empiric. Astfel, metodologia este stiinta de a descoperi.
Investigatia umana obisnuita prin determinarea evenimentelor viitoare de cele prezente
(probabilitati), relatii de cauza-efect. Exista o deosebire intre predictie si intelegere. Poti face
predictii fara a intelege. Oamenii fac predictii prin intermediul observarii si descoperirii.
O mare parte din cunoasterea noastra provine din cunoastere comuna, iar ea are 2 surse:
traditia si autoritatea. Prin lucrurile cunoscute prin intermediul traditiei, avem avantajul ca nu
mai trebuie sa pornim de la 0, sa testam totul. In acelasi timp, poate fi un dezavantaj cand
cautam intelesuri noi unor termeni care au fost deja acceptati in traditie cu un anumit sens.
Autoritatea invatam lucruri noi prin descoperirile facute de altii, dar credibilitatea lor
depinde si de cine le-a descoperit (autoritatea acestuia). Si autoritatea are aceleasi avantaje si
dezavantaje ca traditia.
Erori de investigatie si solutii:

Observatiile imprecise - cele cotidiene sunt inconstiente, putem gresi. Cele stiintifice

sunt constiente
Suprageneralizarea pe baza unor observatii limitate. Poate compromite intreaga

cercetare. Trebuie dedicat mai mult timp sau reluata cercetarea.


Observatia selectiva - luam in calcul doar acele cazuri care ne sunt favorabile pentru a

ne demonstra ipoteza.
Rationamentele ilogice expresia exceptia confirma regula e ilogica, e o scuza;
eroarea jucatorului de noroc ca dupa bine vine rau;

Exista 3 perspective asupra realitatii: premoderne, moderne si postmoderne. Cea premoderna


stramosii vedeau lucrurile asa cum erau, nu le puneau la indoiala, nu se gandeau prea mult
daca e asa sau nu. E fie A, fie B. Cea moderna diversitatea de opinii este legitima, este si A

si B. Cea postmoderna tot ce e real sunt imginile pe care le percepem prin propriile
perspective. Nu e nimic acolo. Nu exista un obiect in sine, ci doar mai multe imagini ale sale
din mai multe puncte de vedere. Aceasta este o problema pentru stiinta pentru ca opiniile,
experientele individuale influenteaza demersul stiintific.
Fundamentele stiintelor sociale 3 aspecte majore ale investigatiei stiintifice teoria,
colectarea datelor si analiza lor. Teoria se ocupa de aspectele logice, analizeaza ce este, nu
ceea ce ar trebui sa fie, desi in trecut s-a facut confuzia asta. Nu poate stabili daca a e mai bun
ca b, pur si simplu le masoara in functie de anumite criterii si pe baza unor definitii
prestabilite. Una din cele mai mari probleme ale cercetarii stiintifice este stabilirea unor
criterii comune de succs sau esec.
Regularitatile sociale cercetarea stiintifica urmareste identificarea lor. Apar 3 obiectii la
adresa lor:
1. Unele sunt evidente uneori insa studiile contrazic evidentele
2. Uneori regularitatea nu e in intregime regulata sunt exceptii. Contrar regularitatii,
unii muncitori castiga mai mult decat unii profesori. Dar asta nu inseamna ca
regularitatea nu e adevarata.
3. Oamenii implicati in regularitati poti modifica acest lucru nu reprezinta o provocare
serioasa la adresa stiintelor sociale.
Regularitatie sociale vizeaza grupurile, nu nivelul individual.

S-ar putea să vă placă și