Sunteți pe pagina 1din 33

MAYA NICULESCU

PRIZONIERI PRINTRE GIGANTI



Coleciia uPovesfiri $tiinjifico-fantastice" 56

UN SAVANT FRANCEZ IN JUNGLA BRAZIUANA; CARNETUV DE ~NSEMNARI AL UNUI MURIBUND; UN CIMJTJR ANTEDILUVSAN INREGrUNEA IZVOARELOR AMAZONULUI; ClTEVA ORE PEPLAJA DfN RIO; POVESTEA CHOR 0 SUrA.

DE PREOl'ESE ALE SOARELUI; LA BAZA TEMPLULUI Sf AFU UN MONSHW URIAS

fo.~netele junglei se auzeau din ce in ce mal vag, In rastimpurt se dlstingea pasul greoi al IJnui om. Apoi Ilntstea devent complete,

Luna i~i salta lrnensul glo.b roslatlc peste rarnutile tnaljllur pan ferro, copaci mlireti ell scoarta negricioasa '~i Iemnul tare ca metalul. Quatibosi cu lemn violet, lntesatl cu fructe asemenea un or v,aze,i~j adal;lo.steau hnljile trandafirii sub coroana in forma de umbrela a unul barrig-udos ur:a~. Piidurea intesatli de Ilane, cadll~i, ferig; ~i nUmf."roass plante parazite vlu colorate in galben, rosu ~iillb tlipilta un aspect feerie if! lumina diJllla II lunei,

Ornul care i~i uprise pasul pentru a. nu tulbura mlracolul no.ptli troplcale era unul dintre marii savanti al lumli, paleontologul francez Delorme, Ispitit de numeroase urrne de animale din secundar $1 terttar glLsite de alti cercetatorl pe acest continent, protesorul il;'i petrecuse ultimii zece alii in America de Sud, jar cercetarile sale il hil:userli cunoscut acaderniilnr de ~tiin'til din tntreaga lume.

De asta data, insa, Delorme venlse sa-st ia ramas bun pentru totdeauna de la jungla in Care petrecuse nenumaratl ani. In duda uneretli sale sutletestl, organlsmul i se resimtea de pe urrna elimel nesanatoase, Pulsul i1 batea neregulat, ~i medici! nu-l putuser1i. vindeca de Irlgurtle contractate ill tlnereje.

De curind cedase rugaminlilor filcel sale ~i dispo:djillnilo.r medicale de a lnccta expeditiile in jUrl,gla.

Cu ctteva zile tn urma, ultima sa exptorare luase sllrslt. To.atii ziua Irrrpachetase materiale aHituri de lndlgenl. 0 data cu Iil:sarea seri], activltatea din tablkli Sf! stlnsese. Delorme se strntea oboslt, d:lr nu puteadormi. Se gindea cu groaza laviata calma sl teguiatii pie care 0. va duee de acl lnalnte 1.i ·de zi. I~i aprinse luteaua $i ruf~j suparat hlestemind rnaladiile rrupestl, cind un Iosnet suspect ii atrase atentia. fara sa beii zgomot. tntoarse cu ' repeziciune capul in directia fo~netuLui $; in,dattiizbucni ill ris. Ursulejul san. Barnbo, daruil de un prieten dill Borneo, inoia gif!ind prlflvegetatia abon-

denta, _

Ce-l fiicuse pe Bambo s(i,-~j caute stapinulla ora aceasta nveiic sa afle Delorme chtar iiin 2"ura credjnciesului siiuboy. care aleq::11c

3

Cit. 11 [lneau plctoarete in urma ursuletulu], M!.cut boy, care, printre allele, avea datnria sa lngrijeasc{t de Bambo, plecase Ia fiu Srl uduca apa. lJeadatu buclucasu] animal se abatu din drum, ~1. alergtnd dupii el, balatul tilidll peste un am pravillit in ierburi. Aluncialerguin cautarea profesurului. Bo,)'ul 5pU5~ pe nerasurlate til. omu] era mort sau trebuia sa moara, apol se chirel la pam!nl inc1c~tindu-~i mina pe feti~ul agatat la gil. Profesorul it ridid!. CLI Mltll:!ete ~i II !:fi.mise sa a.duca cit;":! jndigen; ~j 0 targa. CrolndlJ-fi ["11 grtu drum prln pl!.duTea virgina, Delorme se indrepta catre omul ratltcit in jllllgLii. Convolul parea bizar, Inalnte rnergea un indian itlSIt :ri deesehlr de puternic pllrtind (I faclii. EI c1i.uta drumul prin ,'.egeta~ia abundenta ell Instlncful SigUT al lndlenllcr din marlle selvas. Tn urma protesorulul, doi negri purtau 0 targa uioara. Pe margtnea acestut convol alerga mlcu] boy. insojit de Barnho, care ba rarninen in urmi[, ba 0 lua inainte, incarcind mersul oamenilor.

Ciml ajunsera aproape de rlu, luna intra dcndatli in nori, Padurea parea de smoala, I\lo.rmaituf nerves al lui. Bambo arafil di. ursulejul glisis~ urrna omnlul. Prolescrul ceru Melia ~i se apled, aSIiIpra stratnulul, Constats ell uimire ca necuncscntnl era european. Nu rnurise, pleptul lui tresarea slab sub lrnpulsul rcsptratlel. Sliibiclunea extrema, pdrul ~i barb a crescuts in vnie it dlideau 0 infi1isare jaln;crL. Taieturile insi.ngerate de pe umerii goi dovedeau cii inlimpul Ieslnulul Iusese atacat de varnplrl, acel soi de Iilieci ee atlng in America rde Sud pina la saptezecl ~i cine] de centimetr1 ~i nil se sfiesc sii slJga singele oamenHor fi al allimalelor adormile.

Delorme ajutiiindienilor sa aseze ornut pe targa~l porni alaturt de el Inspre hlbMa. Medieu] expedifiel astepta in cortul profesondu.i.Vilzil'ld bolnavnl, dadu sceptic din cap. Starea siinimifii acestuia era deosebit de ingrijoratoare. Foarnea sl oboseala piirean a ti invins LLh trup odlnicara vinjos. fiicll 0 transfuz!e sl, eu ml]loaeele rudimcntarc pe care le avea fa dfspozitle, dlldu neeencscntului primele Ingrijiri lnalnte de a-I putea transporta la spital.

Asupra slrlHnului Sf: gasi un carnet, Profesorul it deschlse ell mitni tremurtnde - "Pedro Alberti" - .,insemniri etnografice ... 5, nniernhrie" ... eiti el ell greutate pe prima paglntl .. Litera era ~tearsli de urnezeala, anul nu se putea desctlra,

Delorme prlvi uimit bnlnavul, care abla resplra, Decl acest om, cafe parea trecut de 60 de ani, aceasta epava era etnograful Pedro Alherti, eel mal tiDar m~mllru al exped;tj~j itallene de acum 5 am. ernul care fa.cas\' a!ita \llIV3 ~i care apoi [usasa crezut mort~i dilt uitllrii ...

Prafesoml i~t amllItt:iI u{r;c 'HJl~'1!.mtele. &peditia ital!al1a fitlase, Pieralud caii ~,j 0 parte d;n oarneni in urrna unei lunte cu indigenii, membrlj ei decisesed sa Sf! lntoardi. Pedro Alberti se npusese ; ef i1.lltarise sa. raminii singuT in jungrii. Spera sa Se apropie de indien! ~i sa triHascii. in mljlocul lor un tlmp mal indelunga1. 11· nurul etnngra! visa sa aduca:;.tilntei II contri9utie. pretioasa studiil1d in arnanunt vlata $1 oblceiurlle 11nOr populatli ce 'I1U hrasera inca contact xu lurnea dvilizati\.

Pe atunci Alberti avea 25 de ani, dar parca rnult mal tlnar, FIllQgrdia. lui ,lpanrsc in toate ziarele. "cum putea sa aibii eel mult treizeci,

Prtn ce incercar,i lngrozitoue trecuse acest om, CUn! de Fru~iSe! sa ajunga pinii aiel ?

Nimclli nu putt! sli aile. Inllinte de a-~i 'fi revenlt, exploratorul ru 1ranspuda! In spital ,ell till avion special.

Prnfesnrul i~i trecu clteva zile cttind insl!lnoarile lui Alberti.

Itallanut petree use multi!. vrerne in mljlocnl unui trib de indleni necuneseut din reglunea lzvearetnr Amazonulul, Locul exact unde se ,IUS aces! trlb IIU reie~ea din manuscrts. Delorme rjirnaae surprtns de inlit~rnniUatea matcrlalulul adunat de Albel·,i.

Cu un 5&0.1 in urrna, lewis ~\or'gan, eel mai bun cunosclitor at indlenllor din Arnerlca, dupii ce tralse un numtir de ani in mijlocul lriburiLor Ireeheze, ajllitsese Ia conclnzla cft inaintea gilltei patrlarbale, Cl1rl(1scute ,Ia greci ~1 remanl, a e;listat glnta ma1.riarhal.'i. DOl, la data dnd a. trait Morgan, ginta matriarhalii !;C destramase la lrnchezt, ell toate ;1.I:C5tea, lei ,3 izblllit s-o rCl:lllJostitoiedin datele eX15- tente, ptecum !ii din povestirile lndlenllor,

Urmind cu lndrli:znealii exernplul acestui mare pion.er al ~tiiniel elnog,a{jce, Pedro Alberti descopertse in puegrinarile safe triburi inapotate, necunoscute inca. ~l date!e notate de cl erau lmportante nu numal pentru etnograite, ci ~, pentru intreaga lsterie a cornunet prlrnltive,

Printre aceste tnsemnar], protesorul mal gasi un lucru care 1I 1I111plu de mlrare. A1Rturi de interesantcle date privind credinte ~i obiceiurt [ndienc, el descoperl citeva pajiini in care. exploratorul tolostse un scris bizar. La 0 mal atenta cercetare, ulrnlrea prufesorutut nu mal CUl1()SCu marginl. Era scrlsul foJosH in ins1:Tiplii de vechll lor:uitori ai Insure; Pastilor,

Aceasta insula, cu vulcanil et stin~j, ce parea a ri vestiglul unui continent disparut de mitioane de aul, uhnlse luruea ~tiintiiidi prin cele trel rind uri de statul monurnentale atlate pe partea lnteri(lara a craterulul vutcanulul Rono-Roraku, CUeva inscrtpttl pe pllici marl de platrji atestau existenta trecula a unel limbi scrlse, Ce cautn ;tceasta lnsemnare tntr-un earner ee se reterea ta un trfb In fnza sal. baHci~i? Av~au care dreptate geolog!i care susjlneau eil odi:lioadi J nsula Pastllor U1cea corp eornun cu contlnentul sud.amerlcan P

PmfesoTlll i$,i copje aceste paginj impreuna cuaJte eltel'a insemnar], apot tmpacheta ell grija manusertsul ~l it expedie Academiel de stiinje din Italia, El Jnsoti acest manuseris de 0 scrlsnare in care ;1 rata pe S[ urt cum i-a pa rvenlt,

"Cinste tlnaruln! pionler al !,itiintei, care apartlne tarii dumnea\'oasttfi··. Cu aceste cuvinte I;l'i incheiase profesorul Delorme scrisoarea,

]111o~s din 1abara, profesorul statu zile 1ntregi in apartarnentul san dintr-un hole! din Rio. Referatirl asupra ultlmelor S3[e cercetarl Inainta greu. Delorme i~j petrecea cea mal mare parte a zilei phmbindu-se in lunglll camerei ~i numal arareorl intltzia la rnasa de lueru.

- Drag-a ratti, Ii spuse Intr-o zi flies sa, .0 tinirli ziarista, n·a~ ti crezui ell. dadi un paleontolug glisel;ite UI1 om in carne ~i ease in Id:.ul unei fosile faptul acesta il pnate tulbura Intr-atlt.

- Slut till vlsator blitrtn, spuse protesorul lniorclndrr-se sa-~I caute pipa pentru a-s] ascunde un ztmbet pe care Iata lui il eunostea [carte hine Si care de nblcei 1i provcca temeri.

5

6

- Tata, stiu Ileum. Visezi .sa tact ceva nemalpornenit. Mi s e pare ca iI invidiezr pc Alberti ...

- Regret eli am tacut fetei rnele irnpresia unu] lnvld.cs batrin. se Tncrunta profeserul. Dar vezi to, Yvonne, eroul nostru, in nU1l1;1i, citiva ani, a adus $tljntel direja i s-a dedirat mai rnult declt am adDs eu paleontologiei in 30 de ani de munca neobcstta, tn sa injelegi mal bine, as putell SH"ti spun ca dlntr-un anumlt punct de vedere in ~tiintii [ucrurils se petrecca ~i in sport; rind un campion oarecare tnscrie un nou record rnnndlal, 0 serle intr<'!agii de atlett Se luptii sa dl'pa~easdt aceasta ultima Hmitii. Sii sara mai mult sau sa alerge mai repede, A~a am prlvit eu tntotdeauna descoperlrlle tniportante ale cotegllor 'mei - ca c provocare la eompe1i!ie.

- Preslmt eli al pus Ia cale vraun plan mult prea perlcutos. se ingtijora Yvonne, care i~i diidu searna ea hotarirea protesorulut de a inceta explorarile SI! destramase de-a blnelea.

- ~tiu eil slnt prea batTlll pentru asa ceva, dar nu voi avea lm},

ste pina nu voi merge acolo, declara inJ;:induTat Delnrrne. \.

- La [zvuarale Amazonutut ?

- Da.

- Nil te inteleg" tata, In. detinitiv, un broutozaur de-al durnltale

purea f08Me bine sa mnara intr-o reginne mai putln perlculoasa.

- Se pare totusl, afirma cu gravitate protesorul. eft acea zona necercetata illca este mull mai bogata in asemenea Tosfle declf to1 ceea ce am gasH no; pilla acurn, Mil lirndesc [a o <lllumitil pagillii dill insemnarile lui Alberti.

Delorme lua 0 foaie de pe bireu ~i, citl far. !

"Imliellii aveau lUI culr deosebtt pentru un sol de aSl;'minte de dimensiunl toarte marl,

Tntrudt lc-au gasi!' in straturrle de. creta. unenrl Ia adincimi marl, ei ronsldera acesre osemtnre ell prnvenlnd de la nffte zcitati urlase, care ar locul in lnteriorul piimtntulul."

Delorme se tncrunta,

- i\ici, explicil el, urmau clteva rlndurl din care nu am pu1ut descilra decH clteva cuvlnte : ,.Pe~t~ra Lnnznnului.i, ituvlu subteran ... " Probabil eli a mai gasit asernenea fosile Intr-a pestera sau eli ell' erau aduse la suprafatil de apele unui fluvlu,

"Ba~tina~ii - scrle el mal deparfe - explicli cutrernurele de pamint. destul de frecvente, reglunea tiind vulcanlca. prln mlscarlle subterane ale acestor zeiHit;. Atunct le aduc jc:r1fe $i daruri. La 0 cer. cetare mai atentli. concludea Alberti. mi-am dat seama eli. este yorba rle tosilele unor anlmala care prin marimea lor clleobi~nuitli n-au eRa! in fauna actuala a pamintului."

Iti dai searna P se tnsutletl Delorme. Arbertj a descoperit un

chnitir antedlluvlau. Acest tapt este Cit se poate devetosimll dacE .. ----'

ne gindim la trecutul geulogic. al terenului. In timpul mezozoir ului.

estut Amazoniet a ramas Hiler de mare. Af1ia la Inceputu] cretaclcunrf

s-a tntins incet 0 mare de Ill. sud spre nord peste Amazonia lnferi-

!lad ... In tertia. avem din nou pamint solid. dar supratetele Intlnse de

apa ramase au dar nastere unul curerrt nuternle care II precedat Ilu-

viul Amazon_ Acest curentl'ra insa dirijat invers, de la est sore y!!cst.·

Numai ridicarea Cordilleriler, lit sfir~itul terttarulul, ~i inliltarea

terenului i-au rzrdreptat ape]e catre Oc'eal1ul Pacific. . CII urrnare - a

acestor fapte geolog'ke. in sudul Amazonniul. irnre afluentll lapajos.

Xinga Araquiaia, Tocatlns pi.na la Rio de San Francisco, existli 'i'n-

tlnse tcrenurj mezozelce, Asemenea iOTl1lalii se atla $1 In regtunea rlulu] Purus, De la acest punct pina la versantul estlc al Anzllor Cordiliert, de.a Tungul afluenlului Ucayali. se intinde ins a 0 zona neexplorilla, a carei conlorrnatle geolog:ca nu este cunoscuta,

Catre aceastli zona se tndrepla in mod deesebit interesul prolesorului,

- Tath:ule, iI ruga fata cu 0 sfial1i neobi~nuita firii el, te ro~ da-rnl sa citesc ceva despre paleontologie. Cunostlntela mele sint cam precare,

- As,emenea cerere gLuOli protesorul, rna face sa cred eli-t! trece prin cap sa ma insote~ti.

- AT ti rnlnunat, aprobii ea, voi putea saml conttnul serla de ,

articole referitoare la mizeria indienilor din rnarlle metropole cu 0

alta priv!toare la vlata eelor primit!vi.

- Blneinteles, alte articole pe care nu fi le va publica nimeni.

- Cum te lasa illima sa rna descurajezi? I se intrista fata.

- Nu asta voiam sa spun, se corecta Delorme, regrettnd cell'.

afirmate. artlcolele erau bunlsoare. Dar sa nu-ti inchipui, se rasti 1'.1, ca am sa te las sa umhli de capul tau 1n padurea virgina, $i eu, in loc sa·mi vild de treaba, sa-ti port de griJa ..

- Tliticule, as putea sa-li stcnografiez tnsemuarlle, la-ma ca secretara, ca bucatareasa. N-am sa fac. lin pas tara voia dumltale, niei nil rna mai gindesc la articole. dar la-ma, te rog.

- 0 sa vedern, se eschiva Delorme.

- Minunat! se bucura Yvonne, sirnfind blitiHia aproape ci~tigatli.

o sa rna pun traedlat oe lucru.

Cu ce mergem? Pe cine mai loam cu noi'? De ce materlal $i de ce ali mente avem nevoie? i~i nota ea 'intr.un blcc-notes. Cind vom rHspunde la aceste intrebliri. expeditia va fi ca ~i preglltitli, nu-l asa taUt? II tntreba ea lntlnztndu-l carnetul.

- Tinereje, tinerete si graba I Minunata tlnerete r medita ell glas tare blItrinul profesor. Numai eli lntr-o expedltie lucrurile nu merJ:! asa simplu. Nu pot. desigur, sa deplasez numiirul relatlv mare de namenl, de vlata carers raspund, accentua el. tntr-un punct aproape necunoscut dintr-o regiune vestlta ea prlmejdicasil,

- Ce Yom face atunci?

- Yom astepta, Dad Alberti se va insanatosl, ne va putea da

pretloase inlormatli asupra a,eziirli geografice a locurllor ce ne [lronunern sit cercetarn. precum ~i asupra regiunlt in general. Tl-am spus, ml se pare, di manuscrlsele sale nu cuprlndeau niei un fel de indi,catii de' aceastd natura.

- Si ce SR Iac eu pfni atuncl P repeta, Yvonne.. Boala lui poate sa dureze rnulta vreme.

- Vel face exact ceea ce ml-al cerut sau mi se pare cit. al ultat, ii amlnt] eu ironie profesorul. Tti vei completa cunostintele de paleontologle ~i vei studia de asemenea flora si fauna actualli a regiunil din [urul Amasonnluf.

..

.. ..

rll urrna discutiel cu fiiea sa, Delorme se slmtt mult mai bine.

Nelini~tea care II chlnutse 51!! top] pe neasteptate, Slmtlnd eli nil 11 poate npr], Yvonne se" hotB.rise 511-1 urmeze, Poale ca nlc] n-o faeea nurna] din devotament: ell,1 dliduse seam a eli vrala aceea II depar-

1

tilrilor, cafe alr~sese alit:II' ceil Iii lorj catre !annurj " locur; neeunoseute, lncepuse sa 0 Iarrnece ~i pe fatt! lui, Yvonne, cnre udinioarii apruape reuslse sa-l convtng« SH. renunte In ell!Jlorari. era Ileum de partea lui: el avea nevole de Insufrejlrea ei. care ii amlnteu tineretea. pe neshntlte, tndepiirtata. Hntiirlrea era acurn luata, fnlrunlind vlrsta inaintata ~j prlmejdiile lnerente, profesol'lll va fac!! dHatoria plaflUi111. Era atit de bine dispus incH tntr-o zt accept a chiar tnvitatta Yvonne! de II petrece 0 d.imineata pe mlnunata plaji1. II orasulul.

AllaHi pe fumlu1' unui goff in forma de fiord, plala din Rio ofcrea o mlnunatli perspectiva asupra numeroaselor insule deluroase, ce ti~- 1I~51: din apa asemenea unor uria,:;c diciu1i de piaJra, strajuind goUul In care se aWi asezat orasul eapttala al Brazille], Apele de pe canalul I~rg d_intre tar~ ~i.lnslile srnt albastre ~i Ji~pezi, ferit; de Yriiima~ia vlnturflor ce bintule adesea uceanul. Blolurlle albe $1 palate!e grntioas!! ale mlllonartlor braalllenl inainteua pina la Iale!ii.. [Iogi.1.tia de palmieri iii magrlOliI albe ~i rez creeazd un decor de hasm acesror lecur] atIt de diiruite de natura. Plaia este mai intotdeauna intesaHi. de eameni. Delorme ~i tiiea sa i~igiisira cu greutat:e un' locsor mal iZ'Olat unde sa-~i lnstateze umbrela.

Dimineata era pIoaspiHli. Yvonnei~i arundl. ochii in larR. Densupra. celui mai Illalt dintre dealurile ce striijuiesi; goiful, denumH C1iplit1na die Zablir datorltii t-orm'!i sale conlce, LID nnrisor ulbicios se destrama alene.

- Irni place deseori sa vln ad. rostt ea, Daca 11$ tl credincioasii,

rni-as lmaglna asa raiul, ~j totusl ...

o cutli umb!i Jruntea ei I4Dt bombata, - La ce te glndestl, Yvonne?

- Ma gindese cli nlei act viata fill se scurge la 1e.1 de searna

pentru toti. Ai vazut eotetele [alnlce din cartierul l(ldienHor. Striiinu yin sa Ie viziteze ea. pe una dintre curiozitii!ile orasului. Cum de Braziliej ulI-j este rU'$ine sa intretina aeest mllzeu al rnlzeriel umane ?

- Intr-adevar. confir111ii Delorme, Brnzifia este tara rnurllor contradlctil. Pe cnasta te rnlnunez! de Irumusetea oraselor, dar in. spntele nostru, Ta mil de kilometrl, se intlnde padurea nenrnhlntii, populatii ,d,e trfburl in stare de sillbUticie ... Popula.ta ... Irnl vine sa rid ctnd intrebuintez acest termea, Dacii sir-gur Ria ale milioane de oament, )11 .Mallo Grosso, pe L111 terttoriu de 1.500.000 km2 sint aprexlmatlv 3~O.(lOO de locultorl. Iti dai searna ce inseamuli asta ? i\hia un Ieeniter Ia 4,5k!n2• In statui Amazonas, situajia esfe aproape identi.o::a.

tntin~i alnturi pe nlsipul flerbtnte, taHil ~i mea III di.tuiatl II pereel'le ctrdoa!<il.

Yvonne avea abia 20 de ani, dar prlvea lurnea cu mullii maturltate. Dest avea paM blond :s,i nchll negri, era Ii 11 sitiide fragilitatea caracteristlca trantuzoalcelor. Trupu-l tnaft ~i subtire era vinjos, InUirlt prln practiearea sporturtlor, Ca mal toti topiii singuri ta pmnti, IIU cunostea thniditafea ~j se amesteca tn dlscutiile celor virsfnlci uneori cu destula cornpetenta.

A. I atu rj deea, Delorme svea rllflltl~area !Inti; bunic, Profesotul flU trecuse de 50 de ani, dar viata aspru pe can: o dusese ii liisase urrne adh!ci in iniat;~are. Pikul cu desavtrsire alb contrasta eu pielea bmna a OalT1enilor care 1111 hait mlllt la trnplce, Oehil, desenri 'l'isitori, 1I11 reuseau sa ateuuezs expresia jfe energie a chipului, stlu. Singeie rece 0;1 meti.culozitate:l CD ear:e l$i calcula "ell mal miCa .'j:aJlsa in lmpreju-

8

Tad grele ar fi insl1fJl1t eura] ~i celer mai frko!ji. Delorme era un optlmlst, un om CII.I',e credea cu Wrie In poslbilifi1tile sale.

Uoii spuneau cii el este lin cxnltat, altii alirmau eli exaltarea sa e un paravan asemenea ceasornlcelor din E\'ul Mediu care "scHod, in idosul unor ingera.~i. pa.storilc ~j alte asemenea elemente idilice, ma~inafht eomplicatii .

. In tiAerel~ profesorul Iusese disiitorit cu 0 Iemeie minunatii. care prln calnrul ei sufletesc ii ajutase sa bead senln perioada grea a lneeputului unei carlere. Ea muri la nastere ~i Delorme blestemli copilul care ii rgplse sntla; pe urma Insa, flind cucertr de drligaJa~enia f:icel sale, ii dedldl fot tlmpul Ilber.

Yi,al1ne isi iubea tlltiil si lntelegea mal'Ue ltd .asp1rafji. En i$i d·1idea scama di tatlll ei, ca ~i itallanul acela filutib1Lndpe care II descoperise itl jungl1i. erau namen] care nu trli.iau pentru ei in~ilji.

- Pedro AJbe.rtL... !lindi ea. Ce vlafa dudatfi ~i cum as vrea stH cuncsc l Ii spuse acest [ucrn tatalui ei.

- Hrn, n-avea deloc mutra de fat-frumo!!. rispunse lIrof.es(lTul ell ginduJ alurea,

Inlors acasa, prefesnrul gasl111 bironl sail un plic. ce purta 3.n11!f1l1 Institutului dl' Iingyistica din Rio. Desfacindu-l.~lorme ztmbl 01[11111. mit. Olivier Alvarez, directorul acestul institut, lr satisfl1cuse cererea $'1 ii trirnitea traducerea textuln] transcrls de Alberti cu hierogHfele dill (n sula Pa!itllai.

*'

It: ...

,.So.are!e si-a tutors fata de la Hii sai. La Maehu Pichu S-II st·113 tt1tima'preoteasa II miiritului snare. Eu, sahem= netrebnlc, am pill"asit urasul dint :'/i am clJtr~jerat plidurea cea neaj:!fli cercind prin rU!!"dciuni sa tmbttnzesc zeul intunericuJui ce 5"3. riizhunnt asupra neamulul meu oentru necinstea aElusa lui de clitre intelephlll Manco".

Ailaincepea tnscripjla glisitli cine ~tie unde de Pedro Alberti.

ell arlee urn ce triiisl! multi anl in America de Sl1dJ, nrntesorul CMO$te-a numeroase r){ll'e-~ti referitoare la preotesele soarehrl, de In Cuzce. Vi!ehi1e legende pomenesc despre snarta tral<idi a celor a suM de Iecioare, care, pentru a scapa invadatorifor spantot], au dispartd lara onna de pe snpralata paminfu!ui.

Cind Pizzaru ~i armata sa de 1&5 de aventurlerl au cucerit Peru!" ei au auzit vorbindu-se de.spre mtnunatul h:mplu din CUZCOI ce servea de aztlpreoteselor searelui, alese cu grijti dinhe cele mal frumease tete.

tnvadatotlt se tndreptara dltre capitola sltuata Ia 400 lim in inle. tio:rul tarii. Ternplul sonrelul. cu acopeTi~ul ~i podoabele sale de aur, stdiluci inaintea lOT. ,Cn un strigat. nlivlilitorii se aruncara asupra por[ilor baricadate ale sanctuarului. Nimk nu putea rezlsta fuocitatii asnltatorifor. Portile flll'a darlmate. Spaniolii piUrunsera in templul sacru al lncasllor, dar nu glisir.a niei una din tecloarcle despre II carOl' frumusete se dusesevl:stea. De atunei niment QU le-a mal ,1a.ZUt ~i nicl dusrnanll, Die! compllfriotil lOT nu au auzit \'orbindu-se despre cie. s-ao sttns generatli all !re..-ut secnle, o;:i rnl-aerul celor 0 sutli de preotese se aceper] de legende. SuperstitiO$ii allrmau eli aceste vesfale_ au Iost y-jdiraie la cer dE! c?ltre aeul scare pentru a le f .. rt de jnvadaton, .ar nu a 1'IIitnt Ii data pki 0 ell:l)licatie loglell. II dlsparltlel lor.

"* Sahem = preo! incas,

g

Este lesne de inteles interesul pe care i·1 produse profesorulul mar. turia unul preot incus ccn.empnran ace lor e venimente. Insuip~ia aruta ("d in jurul IInrlQf una mie, inteleptul Manco h-otiirise sii. dureze pe creside muntilnr un oras-cetate ill stare 55 nnistt' tu:tumr atacur.tor. Zece mii de nameni aveau sa se adaposteascii in aceasta asezare. iar, in mi], Iocul ei, incasll, care au intra I in tsterle ca. "fii ai soarelui". aveau sa conslrulasd templul zeulu] lor. Cind sapa.tIi. teme'iile sanctuarului se prod Use insa un Iucru ciudat.

La I) adlndme nil I)(ea mare, siipJ:itorii dlidurii peste oseminte:l'e !lnui halaur urlas ~i creaura eli: acesta este zeu'l surnbru al lntnnerscului. Atunci sahemii se du~erii la intelr,ptul Manro ~i Ii I:erurii sa nu construlasca templul in acel Inc pentru a nu stirni rnima zeului asupra neamului lor. Dupl! a maturli chibz.uiala, Ma.nco resplnse cererea sahemHor ~i hotarf ca templul sa fie constrnit chiar peste oseminte pentru ca zeul sa nu mai poatli. je~i 13 ivealii, fiicind rau oamenilor.

Templulfu constrult, ~i trel sute de ani aceasta cerate se dezvohfl ill pace. eu timpul, nearnul oarneallor SI! inmu!ti sl nu mal lncapeau intre zldurile ei, Obstea hotal'i atune] ~a. pariiseasdi. cetatea Machu Plchu ~i sa rneatga [ns tn viHle cefe largi pent .. u a dura un oras mai mare .. A~a a luat fiintii. rnarele oras CU;lCO. Scurgerea anJlor a filCLIt pe oilmeni sa uite vechea capitalll ~i la venirea oarnenilor albi de peste mati nu mal :;t'ian despre exlstenqa el dedtpreotH templului din Cuzce, care i.~i, transmtsescra until altuia acest secret. Printr-un corldor ascuns, el au indreptat atune] cele 0 suta de Iecioare catre cetalea ultata, ~I, ajunqind acolo, ele i~i trecura vlata in rugiiduni caire zeul snare cerlnd izbiivirea neamulut lor. Bittrfnul saltern care le Insutise Ia Machu Pichu, dupii ell aslstase III moartea ultirnelvesrafe. "bind neindurarea zeuhil snare, plecase in jungla cea deasa sa incerce a imbHnZii dj~initatea [ntunerlculnl, Probabl] eli el descoperise clrnttlrul de Iosile despre care pomenea Alberti ~i ramasese acolo sa S~ lnchine lor, Sim. tindu.~i stir~itul aproape, el sc osteulse sa sape cu rnulta migalii 'PI! 0 tabla. de calcar Istorla pe care 0 cunostea, pentru ca. aceasta sa nu dispara 0 data cu fiinta lui pi,erito;lre. .

Acea.sta povesre 11 puse pe gindllri pe Delorme, Stia eli deseort oarnenil simpU laa anumlts Iuslle drept resturile uno!' fijnte Iantastlce, Numeroase scolci au tost considerate urechl de zmel, nurneroase fosile - case de urlas. Pentru el, lstorla sahemului lncas putea constitut 0 indicatie di templul soareluf din Machu Pichu fusese constrult peste oserointeie untJI animal antediluvian. Faprol d. Jnrr-adevar, regrunea aceea se aflape un teren mezozelc intarea aceasta poslbilitate.

,,5e vede - i~i zlse arnuzat profesorul - ell Iosile!e mele au slrntlt eli; vreau ,sa le parasesc de lmi trimit de pretutlndcal vestl despre existellia lor". Cu toate ca ztmbetu] care tntlortse pe buzele lui era ironic, prefesorul i~i dadea seama ca ori"lt de puternlcear fi motlvele ce l-ar Indreptiiti sa inceteze expedlttlle, nidodatli uu va putea renunta In munca Iui, fnsuf]etirea pe care 0 [ncerea lnalntea fieclin~l dihitorii se nascu din nou in sufletul sau, Gjndul eli. de ashi. data va face desco. periri care sa depii~easdl totce gasi~pinii acum iI fileea sa uite sfaturile medlcilor .

.. A~a cum un lu,p de m.lfe Ru-~j poate dar,; sa ml}arii d~dt pe vasul sau, pentru un explorator ca mine, ce alt mormlnt poate fi mai rniire] dec1t jungla? 0 cunosc bine, nu mil. tern de ea" - i$; spuse ell "'[Itarife praleserul.

110

PEDRO ALBERTI DISPARE FARA URMA. PREGUIRI DE CALA.TORIE. DOMNUL VA SILV4. iN LUPTA. CU URAGANlJl. TlWPI.

CAL.POVfSTIRI DIN TRECUTE TlMPUR.1

Peste cttava vreme, prefesorul ami cu amarll.dune eli. speranjele sate referitoare la indlcajiila pe care fe-ar putea abjine de la Alberti se naruiser1:i.

Dupa ce se zbiituse lun] de zlle tntre viata ~j moarte, starea explo, ratorulul pam ta se Imbunatateste. Specialism ~i opinia publ:c! asteptau cu nerllbdare nni destalnutrt, dar tntr-o searli Pedro Alberti dispal'U farii urrna, SOn! care i,i facea rondul gasi patul neatlns, Fu cautat pretutlndenl. Nu era de gaslt nlcaierl,

. Luerurj le se complicaseril fn urma decJaratiei academtclanulul M.as_

slnl, singurul om din alara spltalului care il vizitase pe explorator.

Massin! se deplasase special din Europa $i petrecuse ctteva minute CD bolnavul, Cu aceastii ocazie, eL it fclicitase pentru rezultatels cercetiirHor sale ~i Ii predase o mare surnd de bani, ce reprezenta lin (Hemin flferi t de Academia de ~tiinte a Italiel. M.a.ssini declarase d. exploratorul a fast. tot tirnpul tntrevederlt in stare de perrecta cun~tienta, d<11' nu a raspuns deeit cu un zimbet elogiilor sale. EI atlrma eli Alberti evltase sa dea orice i:1dicatiesupllmentara.

Opintile cele mat Ireevente lncllnau sa creada eli suma de bani ce Sf afla in posesia bolnavulul ar .fi lspitit vreun dluflici1tor. liarde arbo, rara cere mai nastrusnlce titlurt, Reportertt, in goana lor dupa senzaponal, depiiseau aproape limitele plauzibi1ului.

Daca primela artlcole au aparut sub titluri modeste, ell.: "Disp,ari*1<1. lui Pedro Alberti" sau "Cine poate da Intormatlt despre explcratorul italian", pilla seara ele a.ratau cam astfel : "Misteriosul explorator", .. Rapirea lui Pedro Alberti". "Sa cautam ernul sal! cadavrul j« etc,

Apoi Illcruri1e selini~tira., ~i acest e.veniment fa ultat ca attica altele.

Nu trecusera niei doua sapt.lirnini, ~i pe prima pagina, III loeul articnlelor care comentasera cazul Alberti puteal citl ,.0 stea de cinema a dat un mare bal in clnstea stlnllor din rasa pechinez", ,,0 rnie de· exemplare au participat Ill. serbare", "Un millonar american a llisat toatll averea clubulul sail cu conditla sa fie inmnrmlntat in luna." ~i

altele de aeest tel. .

Pentrlt a doua oarlL valul uiHtrii se astemuse peste viata neobt~nuitaa lui Pedr!! Alberti,

*

,.,. *

Acestea toate se petrecusera cu lunl in urruii.

Dupii neprevazuta disparip:e a lui Alberti, Delorme i~i modlflca narecum planul,

Intrucrt nu putea sa. deplaseze ill, necunoscut, tntr-o regiune perl!:u!nasa, marele numar de eercetater] ~i sapaiori necesarl cercetarllor paleontologlce. se botari sa piece. cu nn mit helicopter, insot'it numai de r:ica, sa. pentru a stabll] premisele expedlttel prolectate.

Pregaliri!e erau aproape gata. Mai ramtneau mnnai citeva ztle pina la data pledirii. dod prolesorul fu yizitat de un necunoscut.

- Mli numesc Pablo Da Silva, declarli acesta, sint brazilian ~i dorese sa va. tnsotesc in diHitoria ce urmeaza sa tacetl,

*

- Pill cunoaste motlvele C.e deterl11illll 0 asemenea dorint~ iI se tnteres» trelorme.

- Domnule profesor, a~ putea gas! zece sau chiar mal mukte prerexte carl' sa va c.onvina. Realitatea estc ell rna lntereseazjl nceasta regrune.

- Apreciez slnceritatea dunutale ~i rna vo; multuml cu aceasta I"xplicalie. PIOr.eSOTlIl se giadj 0 clips. Nu ml-ar fi gnu sa te Jau. cootinui el, De t<tpt rna glndisem sa rna] jail pe cineva. E poa.te riscant ~ plec numai cu mea mea. A~ prefera sa. ian CIl mine un 001 II carui raspundere sa n-n port, Te rag sa rejil Iucrul acesta,

- Imi voi da ostenea!a sa IlII va lnoportunex t

- In ortce caz, dadi iti rnentil hoilirirea. noi plecampeste 10 zlle

din orasul Pernambucco. Nil trebuie sa te miri: in America en stru un nomad, explica prnlesorul, ~i acest punct de ptecare lmi convlne. !suna zlua, domnule f

- Un moment, va rog, iI lntrerup se Silva, dccl il'l afara de dv. nu

mai merge nirnel1i.

- Nu. l:IineinleJes dad de pilcfuj care conduce aparatul.

- A~ putea sa stiu eine estes

- Cum de nil. Un american: !Job Donald. Trustul care mi-a con-

strutt aparatul mi I-a recomandat, Nil vi convine acest lucru? infrt!ba Delorme vaztnd eli brazillanul pare nemultumit.

- til erice caz; ar fi fost preferabll sa nu luatl un pilot propus de un trust,

Mi s-a spus cii It mal zburat deasupra acestel reglunl, - Mil mg.

*

In ziua stabitita, beliccpterul protesorulul Delorme astepta v,ata de decolare, Era un aparat mic in comparatie ell uriasele aparate de zbor ce se coustruiau in acea vreme,

Energia atomica care pune a in mlscare motorul facea necesar.i 0 c3rcasil de pro!(-ctje de aprQape 1 In grosime. De aceea, rentabilltatea irnpuneu trustur llor construlrea unor aparate Iourte marl care sa I}Oat~ trnnspnrta numerus! pasageri,

Protesorut a vusese in vedcre ncest tucru cind 51' hotiirise sa fad u cornanda sp eclala, Helicopterul putea aterlza pc alia sau pe 0 porjiune res!rinsa de teren. EI era susjinut de doua baluane de cauciuc umplute I'll aero Pc aceste baloane se sprtjlnea un cadru pe cafe SI! aflau instalate : motorul, ellcele, car1inga pllotulul ~i cabin a pasagerilor.

ttl ceca ce I'rive$1e cahlna, aceasta aducea mal degrabii C1J aeeea a unui iaht decit eu a unul hel.copter, Delorme glisea incomode scaunell' asezate simetrie unul in spatele celuilalt, cum se obisnuieste la aparatete de zbor. De aceea, cabina de PI' hellcopterut "Amazon" - denuinit asa in cinstea fluviului de-a lungu1 caruta aveau sa zbnare - era mobilaw ell clteva conlortabile fotolii fixe itnprastlate cu atlta artii lnclt c:i1atorij sa poaH\ dlscuta Inlre ei. Fotoliile se puteau transform a in paturi, \ii, de alttel. totul in aceasta cabina era arnenajat astfel ca. in cazu] cind pasilgerii at fi fast constrtns] S.1 petreara un anumlt numar de zHe tntr-o regrune s~lbatidi .. s:i poata beneficia de ea ca de n mlea r;,bana. Mai erau clteva ma~ute, lar pe retEll, in raituri de lemn, se ingr.,madeau nllmernaSI! ral ti ~i rl'vi~le. Podeaua fusese cunstrultli

12

din s1.klii groasa penlrul a oferi priveli}tea 11Irgi a locl-lri[ar peste care. (recca.u.

Pe peretele din fat;l se afla un tablau care reprezenta itLne;aTul slabilit de profesur. 0 sll.geaUi pmnind din oril~ul Pernambueco catre nord-vest lnt11ne3 Amazonul aproape de varsare tn dreptul orasulul Gurupa, De aci lnnlntc. ea rnergea paralel cu marele rJuvill pr.n statui Amazonas ~i B.PDi dincolo de frontlera Bwziliei in Peru.'

Delorme S~ tnvtrtea illca in [urul aparatului, dind ulllmele dlspnzilii in iegatura co. asezarea [ucrurlfor sale, cind apam Pablu O~ 511"11.

Era. exact ora B farii 5 minute. Moloru] Iusese pus in furrcfiune, Pretesorul abia avo. timpul ...a faw prezentarile,

- Fflca mea ~ Dornnul Da Silva.

Se Instalarli ill cablna ~i etnd, dupa ora Braziliei, ceasorntcele ara, tau ora 8, helicopterul prlnse a se miilta.

;\paratul lua. vitezii mare, din ce IFI CI! rna] marc. Va mepge cu l.ilOO, ell 2.000 km pe orR? Nicidecum. Organismul protesorulul I1U snperta vitezele mati. ~j helicopterul no. avea sa depa~e<lsca 500 km pe ora.

Dedesubt se mal zareau cartiercle Industrlale ale orasulul Pernarnbncco .. Cosurile fumeginJie ale uzlnelur te fi(~eau sa gb1ct~ti furnlearul de oameni care ruunceau, sperau, volau sa fie Iericlt].

PasagerH traiau indio sub impresia pledirii. Nu era nurnai acea nostalgic a pletarilor cuprinsli atit debinc Tn proverbul Irantusese "Partir c'est mcurlr un pen"", era mal ales, un zbor clitre necunescut. Se vor mal lntoarce care j AJ:eastll expedrtle parea a simpla calatorie de luforrnare, dar cite nu ponte aduca nsprevazutul j

Privind' pentru ultima data. erasul, care abla se mal zlirea, Yvonne gindi : .. Orice s-ar inttrnpla, eu ~i rata ae vom tntoarce."

Delorme 51! gindea mal pujln la lccurile ce ramlneau in !Irma decit 1a cele catre care Sf indreptau. Se redesteptase III el nerabdarea ;;i eurlozltatea savantulut penlnl tare un lucru Il data Inceput trebule realizat, erlctte diticu.ltilJi ar prcsupune, In limp ce mea lui SI! uita in unuli,el lie instalase la Iereastrd ::;i prlvea zarea catre care se indnp' tau kllnmetru ell kilometru.

Cit de:spre c.ellilalt persona], inflitL,area lui nil tr.ada deocamdata dectt 0 suprema plictisealli.

Yvonne iJ prlvt pe Oa Silva. Statu trintlt in futoliu, lini~tit ~i de nepatrurrs,

i\junsese la 0 vlrsta clnd ell greu iti poli da seama despre un blirbat daea are 30 sau 50 de ani. Statura in alta, atletlca, pe care halna elegantii nu 0 putea aseunde, 11 dadl!ll 0 infaj;i::;~re de urias. Avea ochii lirnpez! ~i i) danturli minunata.

¥wl1.ne se gmdi 'ea dadi. ur fi zirnbit uneori, ar fi parut mal tillar. - Domnuls Da Silva, i se adresa ea in spantola, nu vrei sii sbi de vortii ell mine?

Brazilianul ii arunc.1i 0 prlvtre rnirnta.

- Dacji ar Ii sa stau devorba eu dumneata, senlortta, as putea eel mult sa te tntreb ce.ti-a venit sa clilat&re~ti in asernenea codau.r;? - Te mil' sa tad 1 11 fUga ea. Tata II §i 1ncel!ut sa regrefe d rn-a luat.

,. Atunci dud pleei, pard rnori pujtn,

'13

- In Incul tal1Uui dumitale, tl-a~ ~l Iras [] biltaie bUna. conchise Da Silva.

Protesorul se intoarse catre el, -

- La noi in Marsilia, spuse el rtzlnd, se spune ea a bate o femeie e ell ~i cum al bale un saccu niilliL .. lese ee-l bun ~i ramine ee-l rau. fara sa se intercseze de' efeetul glumei. Delorme se lntoarse catre postul sau de observatie.

Dedesubt, prln podeaua de stlcla, 51! zlireau d.n ce in ce mal rare culturilc treplcals de cafea, cacao, trestle ;de zahilr, tutun, Se s·imtea apropierea [ung lei,

Inlr.un tlrziu, Delorme rupse tacerea.

- Prtvi]] ! le strig:ael, Ne apropiem de el. Puternlcul, neinfrininl Amazon va fi In curtnd la p.cloarele neastre, Sa salutam marele fluvlu. EI a permls oamenllor sa construtasca pe maluriJe lui. ctteva erase ce slrilbat 0 data ell el padurea pina spre jll.rmul peruvian a! Amerlcll.

Yvonne se apropie de tatal et, Da Silva pam loarte pu'[ln irnpresionat de. importanta Amazonulul ca unealt1[ de progres ~i civilizatie ~i, decl, nil se ebosi sa-l priveasca nici macar din pollteje pentru protesor,

Pluviul se tntindea ca 0 mare ill mljlocul padurilor. Aproape de vatsare, latimea sa aUnge lmpreslonanta citra de 100 krn, pentru ca la Intllnirea ell oceanul sa se intindll pe {J' portiune de 250 km, cuprinzind lntre bratele sale insula Marajo, cea rnai mare dlntre cele 560 de lnsule ce salasluiesc pe apele mare lui fluviu. Marajo depaseste in suprafata Elve[la, Amazonul are. :0 inc1inatie m:ca,. ~i curgerea ii este domoals, da:r puhoiul de apa carat de eI ~i de eel 200 de afluen]] ai sai este atit de lmens tnctt desareaza apele oceanulul pe :0 mare intindere.

Yvonne rarnase cu ochi! atjntiti la aceasta mate d.e ape.

- Amazonul. .. , ce nurne curios domnule Da Silva I i se adresf ea brazilianulu]. 51! spuue di in Capadocia exlsta 0 pcpulatie iegendara de 1erne-i. Eie i~i abandonan cop iii nil sex rnasl:ulin~; i~i an!ea~, sinol drept ca sa poata mlnui mai U~Ot arcul, Legendele spun ciL una dintre ele I-a atacat pe urlasul Tezeu ~i a 1051 lnhinta pe riu] TetmQ:C!oil_

- Iar alta amazoana,wntinl.la lncetisor Da Silva. apartnduI pe troleni, a fost ucisa de Achile, care apol a pltns-o impresionat de Irurnusejea el,

til ochll Yvonnel se putca cHi m.rarea,

- III America, Ioar te putlnl oarneni cuno sc mitologla greaca, spu, se ea ..

Domnul Da Silva schifa penrru prima datil. un ztmbet,

- Numele Amazonulut nil este 0 co.ncldenta, explica el. Spaniulii au gasit 0 populali,e asemanato,are pe tarmutile i\'\:a.fanolluilli, pe care l-au denumlt fluviul Amazoanelor pentru di. acoio au in iii nit 1emei care luptau ell aceeasl vitejie ca Iii bll.rbatii,

- Probabil all. fost ucise ~i ell! ca ~j strabunele lor d.n Capadocia, spuse lngindurata Yvonne. Oare pentru ce or fi luptat atlt de aprig? Peate pentru viata. ponte pentru liherta .. e, Cine poate ~ti? Pe atuncl nil. se interesa nimeni de vlata indienilor .. _ Mli gindesc, se adresa den. datli tatiHui ei, di dad Pedro Alberti ar Ii trliit I'll vremnrile acelea, 'If ii fnst ars pe rug.

Prlvirea braz.Iiauulul 0 urrnar] cu 0 umbra de lnteres, Te intereseaea viata indienilor, senlorttas intrebii el,

- Cllno~tiiltele mete despr.~ lndienl provln mai mull din puvesti,

se scuzll ell. i\ccs1ea rn-au pastonat into1deauna incli de ciad erars mica ~i-I citeam pe Karl May. Wille!u era ernul rneu Iavorit. For" masem chiar doua Irlburi lmpreuna ell alll copf ~i Ile jucarn de-a indlerul. Nurnete rueu in trlb era Pana de vultur, (n1r-o zl i-arn (Crill doieii rnele si-mi faea peritru cap 0 panglicuta in care, In lipsa de pene d'e vultur, i).01 lnfipt pene de ghdi, drept care tata pina rna j 3C1lJll1 dliva ani imi spunea "Pana de gisdi".

- M-am liimLLrit, conchiss Da Silva ,preg1itindu-se sa cada III obts . nuita-l sornnolenta.

- Domnule Da Silva, ai auztt de Pedro Alberti? iI intreba repede Yvonne, temindu-se ca nu va mai avea cu cine discuta.

Ca mai tuturor tinerilor de 20 de ani, Yvenne] li pl11cea mai mult sa vorbeasca declt sa ascuite ~i, din acesr punct de vedere, conversatia CLJ' braztllanul ii convcnca de mlnune, -

. - Arn "iluzit de multi dobitod, i\ raspund~ Da Siiva tara sf.-si

deschida ochli, pentru ce n-as ti auzl] ~i de tisfa ? !

- De ce vorbestl asa des pre el? Eu II admir;

- Il cunosrl ?

- Da, sigur dl da r min]! Yvonne, gindindll-se ca este mai nor-

mar sli admire un om pe care it 'cun!Ja~te, Marsilia este aproape de Ualia ~i nOI sintern d;n Il<\arsilia, eJ(_[lUr.:li ea.

- Pares stiam ca Alberti a trait toata vlarn in America ~i numal citva timp inainte de exped.i*ie s-a repatrlat, A~a scria [ntr-un ziar.

- $i eu Sil11 de sapte ani in America, Sp,tse repede Yvonne, dar i~i d1idu seama Cd a facut 0 nOlla gre~ealii ~i se rug-1 In glad cabrazlllanul sa nu-sl aminteasca cii tocmal In acestl sapte ani Pedro A!· bertl Iusese in jungla ~i apoi in spital.

- De ce 11 fad dobitoc ? lntreba ea grabindu-se 'sli dea alta intorsli:tura. dlscntlet,

- Pai cred ea nuruai un atare ins putea sii dispara tecmai cio-d torurile sttlntitlce se life gateau sa-i ulere 0 cununa de lauri, declara eu ironle Pablo. Ar fj fost mal fericit in QFice caz decit comp atriotul sau Dante, care II aspirat toata viala 13. ea ~I a prirnlt-o abia post-mortem.

- Dar Albeit] a fost rapit ~i, probabll, ucls, replica Yvonne.

- Mii Iaci sa rid, senlcrita, Cum Hi lnchlpul eli un om cafe a fast

,ingut in jUJIgllii, la izvonrele Amazonului, ~i a re!1~it sa se Jrnoarca de acolo poate ti rurat dill pat ell un cepit nou-nascut.

- Crezt dec! cit a dlsparut de bunavole.

_; Banuiesc.

Prolesllr'u\ veni sa SI! aseze in aprnpierea celor doi.

- Ceea ce sus [ii dumneata, dornnule Oa Silva, este lmposlbl], Cum poate renunta un om de $tiinta la munca lui de teama Iaurilur P - Peate di S'3 intors sa"l}i dvilize:ze lndlenil, presupnse Da Silva,

- Indlenli nu VOT fi civillzat] pripl rnunca l]DUi slngur om, orlclt

de, dntat ~i de generns ar fi, spuse eu aprindere Delorme. CInd aceasta jlln'~!a ce se aHii dedcsubtul nostru se va transterma IIl_ pamillt rodt , tor, dnd indigenii din cu)egatori ~i vlnatort se vor transtorma in cuttry;ltori~j constructori ai aparatelor de cultlvat, numal atuncl va putea fi -yorba de civili:zarea lor.

- $i ce vor face etnograftl clnd Ie va lipsi un sublect de studtu alit de interesant ell populatiile primitive?

- Dc::l cite ~Uu, ra!qll~[!5e protesurul, pO[luJatiile primitive !IU constitui~ singl,lrul obiect de studiu al etnograflei, Civilizatiai~i arc ptlorescul ej si-I va avea ~i mat mult atunci dnd omul, ellberaj de

15

rnunca lui de rob. va da curs inclinalillor sale artlstlce f:re~ti. Ell 11 apreeie;>. pe Alberti, penlru c.a a flitut prlmn lIa~i c5tre un terttortu neeunDstut, dar 1113'1 slnt multi pa~i de ticut ~i duca dlntr-un caprletu a cvadat de la !latoria. lul de om, t-as condamna,

Yvonne se intristil. Tinea mull la parerile tatalu] el, dar nUYDia sa reecuoasea eli. idolul el ar fi putut grc'ii. Ii spuse acest lucru pro-

Iesorului, ~

- Oricine ponle gre~i, atirrna Delorme. Cine nu gre~e~te ntctodata insearnnjl c.a nu lucreazji ell destula indrliz-nealli. ~i eu nu am increru:.re in acest SQI de oarncnl. Dar de aei ~I pina ta a renunja la IUCTl.I .•.•

- Am sa cred in el orlcurn g-ar tom pnrta, se incapatinli Yvonne. Profesorul nu supnrta sa fie contrasis :

- Eu ered til un Indlvid care s-a exJlat pentru cind ani dill rlndul ea menil or, cafe s-a tutors dumnezeu stie cum pentru a aduce societlltii rezultatul cen:et;iri1or sale nu poate sa fuga ca Ull 13$ 18 30 de ani. Plirerea usea e eli Alberti este mort.

Yvonne respinse CD tarie aceasfa ipotezli, Intructt i se d1[dllsc aceastll idee, prefera sa cread]l ca Pedro Albert; traieste.

- Dar de ce crezl d1. nu a fast gasH nidiieri? 11 in1reba in ~oa.pta. pe Da Sllva.

Se vede insa eli brazilianul sc mollpsise de enervarea gooerala. - Trehuia sa. dai un anun] 1<1 ziar: .,Pedr[), te astept ~i te lubesc" ~i da.ca mal puneai~i fotografi.a durnltale dedesubt cred ell s-ar fj prezentat uumaldeclt, riispunse el sec, asezindu-st perna sub cap !jli prefiiclndu-se apoi adormir.

Yvonne. 'r~i dadu seama cii a abuzat de putlna bunavointll a domnulul Da Silva. "Trebuie sa fie un mlllonar in goana dupa senzattl tari" - l~i spuse ea cu duda ~i SI! Intinse in fotoliu sa citeasca.

Helicopterul "Amazon" spinteca vazduhul. Asemenea unei sanl: urlase, trecea in goana printra norti .albl, Cerul senln ~i perfecta vizibllttute de. diminej;ta erau acum shaple amintiri,

Pilotul coborl la I.ll00 m altiludlne, Norii se destramara. Dedesuhi se zuri perdeaua l1esfir~iHi de un verde negru a plldmii tropicale, Din mijlocul ei se. ridica un aer limed, enervant, Deasupra, Iuioare de norl clltde3u castele ImaginaTe.

Curind piletul lJrebui sa faea eforfuri pentru II mentine aparatul in tralectorla sa.

- Vom avea tlrnp urlr, strig;i el in mlcroton. Barumetrul seade, aparatele de bard prevestese furtuna. Vom tncerca sa ci~tigam alii. tudine. Inchideti ermetlc Ierestrele, pregatiti aparatul de oxigen.

Vncea suna sacadat, aproape amealnlator.

Pruiesorul i~i dadu seuma ci'.i troplcele pregatesc unul din ternu tele lor uragane,

Norii Sf! inderuii eu repezlclune. Ceaja inyiilui orlzontul, ~i pica turi marl de ploale se spli.l'geau de pere[ll cabinet. Trecind printr-un gol de aero helieepteruj se pribu~i 100 m, Pilntul facea eforturi pentru a mentlne eehlllbrul, dar de mal multe orl pierdu din altltudlne, In cabina , aerul deven] apruape lresplrabfl. I)lidura drumul aparatulul Ile o",i!i[~n_

Iburall aproape in Intunerte, prin ceal:l compactd ln~o'tita de [) plnale intl,>llsli. Ful~cre!e bt~zd:l'l I:lI salbutlcle cerui. Dendatfi 0 lumina orbltoare se I'liil'usli asupra ior, Tra~netlll bubul asurzlter, Oe'orme se renez: s~re iiiea sa.

16

- Nu te sperla, tiUcllle, ne-arn aiel' do ar CD 11 spai'mlt, strigli en ghieindu-t panlca.

Inclestat in fotoliul sau, On Silva stalen nernlsenr, 1:11 ochii atil1-

Uti In go!.

Revenindu-sl, prolesorul se lndrepUi ca1re mtcroten, - E~ti teafi!"? se adresa el pllotulul.

In anarat rlisuna 0 injuriitura terlhilil ..

- Sint tea far, raspunse, in sJiririt,Bob' Donald. Tabloul de bord a fost distru5,I:olltl!luli el, zburam Iara vlzlbllttate ~i lara lnstrumante de bord,

Delorme i~i llisii capul in piept. ~ansele expedltle] erau cnmpromise. Era lmposfbil acum de a gasi dlrectia prop usa. 51! punea doar problema de a scilpa ell viata. Prolesorut se gindl la numeroasele il1'ioane, . la expeditiile di~piirute in [ungla, tara ca nirnenl sa mal fi aflat de soarta lor. Intr-adevar, nu exista nimic pe lume mal illspiilminlator, mal Inaccesibll ca padurea bratllian1i.

Furtsma deverll din ce in ee ma] intensa. De la izbu~llireil el treeusera aproape doua ere,

Pllotul facea eforturi desperate pentru a se tidica deasupra noriJor. Dar iata eli ceata se rari, ploaia slabl ~i apoi Inceta, Teate acestea se petrecusera cu 0 iuteala de necrezut,

Helicopterul inainta ell 0 Il~oara cliltinare.

- N-a~ vrea ~a va descurajez, comunica pilotul, dar IIU slntern dedi in mljlocul uraganului, Aeeasta este acalmia care separli eele doua pilrti ale furfunii. In sltuatla in care ne afllim, ar trebui sa aterjllam tnatnte ca aceasta sa reiaeeapa.

- Sa relnceapa? se Ingroz! Yvonne.

- Sint de acord sa aterizam, strigli profesoru]; daea va ft po-

sibil. continua el in ~oapta.

Helicopterut cobort in haos. Puterniculapa'rat in care prnfesorul i~j pusese atlta Innedere Iusese infrint. Asemenea vaselor in. eo[tHe de fllrtuna care j~i cautii nzilul in vreun port, el cihLta 0 fj~ie de pami;nt care sa-I lIdaposteasdt

Citeva ore aparatul "Hota meet in cautarea unul teren proplce 1I.terizaril. Dedesubt dnmnea jl.lngla ~i padurea virglnii. 0 aterlzar e in mtjlocul ei 11.1· fi lnsemrrat rrreartea, Se aproplara de 0 vale lmensa inconjuratii de erenelele unor piscurl. Vegdatia. era Iuxurlantll, tere(lui accidentat. Noaptea i~i 11Lsa umbrele. Erau pe cale sa. se descurajeze, clnd i~i dudur-l seama cii pilotul se indreaptii clitre. LIn lac, mal degrabi.i catre 0 rnlastina intinsii. fi~iiml usor, apal'atu] s e las!!. in apil Illocirloa$li. Pe 0 prmts laterala pi [01111 patnmse in cablnli.

- rti multumesc, domnule Donald! il spuse profesoru! strtngindu-i rnlinile .

. Bob Donald se Ten_rna de un perete, Sllferea de 0 puil:::rnkli 1ebra musculara fn irrrna efOl'turilor fa cute pentru !I stapini comenzile, Era ('laUd, oboslt.

- Nu vern ccbori plna miine dlmlneara, hoUri profesorul, Trehuie sa ne odihnim, mfine vom vedea ce este dcfilcut.

~~i aranjarll fO~Qliile ~i Se lutinserii, VeHleusa arunca 0 Imnllla palida,

Un tlmp nil SI! auzi nici un sunet, niai 0 mlscare • Jungla pilrea ]ini~titii ca moartea Dar aceasta nu era declt lini~te.a scurta ce precede Iurtuna. lnda!a ce obscurltatea devenl totala, un urlet lng-rozi. tor str.ibJitu noaptea, De pretutlndenl, raspunsera rlicnete, mugete,

::;uierat,llri tloroase, VQ(.j terfbile. ce parcau di. rivulizeazd in!re ele, Voc:ile cresteau ill lnicnsltate secunda cu secunda. a'ciituind un all· snrnblu siHbat:c

Bob Dona Id deschi e ochii.

- N-am auzlt niclodatii asernenea rli.cne1e, $opti el Incordat,

Pe fololiul ei, Yvonne cHin1ltnca din dtnr]. Lacrlmi mart ii inundau ochll,

Pablo Da Silva SI! apropie de ea,

- Credearn di estl eel putin curajaasil, seniOl'-ita, spuse el bat[ocorltnr.

- Desigur, e~ti ferlcit, raspunse ea 'luri:oa511 .. in goana dumltale dupa avcnturi nlcl n-al fi putut gasi eeva mill prielnic.

- A~ fi preferat 0 lupUi de tauri, r aspunse ironic. Pablo. Nil ga· sese ninric jnspaimintl1tOf in situatia asta, Cit despre nrlete, Ie scoate UII sci de malmuta toarte p'a~rr;cii! de alttel, Anlmalele preslmt Iurtuna,

Delorme Il Hxii pe Da Silva; fiji diidea seam a eli braztlianul mintea. Striibatuse de nenumarate orl p5.dmea tropiwUi ~i 111\ inU\nlsc uiciodata un anima! care sa scoata asemenea sunete, Se temea pen" tru Iilca sa. Nu suferea de 0 simpla nervozitate de femele. Nurna] eei r e nu I:U1105C viata necturnli a junglej pot flimine neplisatori. Existfl uegri care au irll1ebu.nit de groa:za., iar indieni.i Sf retrag uneQIi prudenji pe Inaltimi rnuretnase.

Da Silva scuase din sacul sau de vola] 0 cutie rninuseulji, Un rnagnetofon ultramodern. II deschlse ~i tncerca sa potriveasdi banda, - Suer di Ill! al adus acest aparat ca sa-i dlstrezt pe indieni,ll illtefpelli Yvonne, care l~i venise pujtu in fire.

- De ee nu? Daca_ai fi citit povestirea volajului lui Gheerbrandt in America de Sud, ai fi remarcat acolo un eplsod ernotlonant. Acela un lie Ghecrbrandt a facut pe ba~iilla~l sa auda la fonograful sau UI1 disc de Mozart. Melodic.. gravitatea aceste] muzicl, i-a t·ullwrat pe indieni, fadndll~i sa pli-nga. A'rta care atinge 0 culme este acceslbtts tuturor culturilnr, senlorjta.

Acordurile rnelodluase ale llInui vals de Chopin inundara cabfnn. - Asculti'i, 1i spuse e.1 Yvonnei, tot n-o sa pDti dormi.

Fata ztmbj,

- Gindel1te-te la ceva, 0 Incuraja el, gindeste-te la moziea lui Chopin. la tara durnltale sau Ja ceva care iti place.

- Povesteste-mi cella despre v£cltil locultort aJ Amerlcll, il rugl\.

Yvonne.

- Dccl preteri sa te ginde~ti Ia ceva in legafura cu onorabllul Pedro Alberti,rise braz.ilianul.

Oehii fetei stitliTli, dar ea Oil avu timp sa rlposteze. Cabina se cflltina arnenintator, Magnelofonu,1 amujt. Asemenea exploziel unel bornbe, furtuml se dezliintlli ell ~j rna] multa salblitlcie. Intr-o clipa, fura incenjura]] de zgomote de ccsmar.

Par~a ciip\etre mia;;e, arbori. dez.ddildnati !Ie priibu;>esc. asupnl lor cu violentii de tunet, Strig1iteIe stridente ~i urletele anirnalelen. In, grozite sail, ranite se arnestecau ell trosnetele arborilor ~i suieratul 'IIiu11111Ii.

G'Lasul rar al lui Da Sttva domlnii zgomotul,

- Povestite ell indieni sint triste, seniorlta, spuse 1.'1. Bmzilianul nu pilrea hofiirit sa povesteasca, dar fie eli prtvlrlle ingrijorale ae celor din jur iI declsere sa abata, atentia_ de Ia sltuajia 11'1 care see atlau,

fie d lui lnsusl ii placeaa po v e~tile cu lndienl, .el incepu;, cu glasul siu moncton, sa lstorlseasca [1 lstorre din trecute titnpurt,

- A tr,iiit odlnloara in lurnea noua un neam de narneni Hherl $1 mlndri, creator] a] line! chdlizatii in plina dezvoltare,

A~a ifi Incepu povestca Pablo Da Silva. Vocea lui cu inllexlunl de metal i,nspira siguranfli si laeL! pc oamen] sa tlite luresu! de abra.

- Se spune, ·UTII'13. el, tli lui N:.tnez de Ba.lboa, prtmul explor-ator care saluta Oceanul Pacific, I 8-3 prezentat odata un tinlir caclc (~eI indian) aduclnd VMe pline'tu aur, Balboa Hicu tmparjeala, Doi soldati, care crezura eli unul a primit mal mull dectt cellilalt, Iud. gata sii se lia 13 blHaie. Atunci tinarulcaeic, dlspretuttor, lovl balanra eu purrrnalul, lar aurul se risipl lnvtnt,

"Penfru ce vii certati ? - te spuse el. Dadi dragostea pentru acest metal va face sa tulburatl Ilnistea fa.tii noastre, va voi duce pe rnalul altui ocean, Intr-o tara und'l! aUIII. este asa de rnult InCit serveste la

cele mal oblsnuite unelfe.,,", '

Ziclnd acestel:uvinte, el Ie ara.HI. muntl] cei ina\tj dinspre vest indkind unde teste marea bor:::iitie de aur,

A~a a lnceput goana d:upa aur, care S-a sold'at cu colonlzarea Amerlcll ~jcu pieirea Indlenilor, 8a~tina~ii l-au ajutat de multe ori pe spanloll, le-au atlibt drumurl ,i le-au adus hrana, Spanioli] i-aa terorisat ~i ucls,

Clnd Balboa atlnse pentru prima data apele PacificuJui, el lui ill poseslune in numelc suveranllor Castille] tot ce se alia in tata sa Puse atuncl sa se doboare un arbore, care fu taiat In. forma de cruce ~i n puse pe locul de unde zlirise oceanul pentru prima oara. Aliituri rididi. 0 colo3.nii de piehe pe care tUfa grava{e. numele 5UV'i!rani\oY spanioli. Indigenii au ajutat la construirea crucli ,i a coloaneifiira siI.-~i d,ea seam a eli. aceste simple monurnente Insemnau de 'fapl CUCfrlrea tarii lor.

Afosf atuncl I) epoca de HicoInie de aur, de atrocitatt neinehipuile, de mlsttcism ingust.

(lentilomi lara avere, aventurleri fugiU de osinda, jucUori. tri,orJ, crimirtall - tot soiul de vintura-lurne - lngTofaL! rtnduriJe aeestor conquistadores.

Frumusetea pcezlel reda ce a lnsernnat cucerlrea Arn:ericii • .. Asemenea unui drd de eretifugiti dincuihurlle natale, Satui sll·~j mal poarte mlzeria lor rntndra,

Jeiultor! ~i capltani din Palos sl Mag-ller

Plecau imbatati de un vis eroic sl brutal".

Aurul atrase spre vest pe un alt explorator, pe Fernando Cortez, cuceritornl Mexicului. £1 a trebuit sa invinga rnai intii rezlstenta TIas; eatanilor, despre a. caror capltala, Tlascala, Cortez spunea Intr-o scrlscoare di1fe Carol Quin:tul eli. era un oras tot a~a de mare ~i de Irumos ca ~i Grenada.

TlascalanH, dusmanl de. moarteai al:teciior, Ie-au ajutat spanlo. liIor sacucereasta .Mexicul.

Aztecii erau 0 populalie de veche cultura, Ei cnnstrulsera palate ~i temple mlnunate, iar orasele I?r l-au ui,:?U pe spani~~i Jlr~Il fr~l,museje, Cunostean sctisul, lI!esena~ii Ior faureau ell maiestrie obtede de aur, argint ~i bronz. Practtcau agricul1uraCil irigatie. De la aded. eurQJle.nii au imprumutill mutte practiei agTieole .. La ei au 'iiieut uum~,-

19

lint;! cu porumbu], r,o~iile ~i burnbacul, t:e la el au imprumutat die asemenea mudul de obtinere a caucluculul,

Dllpa parerea Juj Wi}jam Fosler, 4zfeCii se allau ln procesul lIIe dezvoltare a unei sodemti as,emlinatoare celor din Greela antic!~i Rama, unde pulerea de stat ifi mare parte din J1~mlIlturi. emu concentrate in rnlinile unei mie] cLase conrluclltoare (rn tlmp ce marlle mase ale poporulul erau formate din sclavl},

Obi~nuiall sa. ad]Jd. zeHor j£rUe Olnen~ti.

In sanctuareje Iemplefnr din Me}l:i.c, in la1a unor idoli bh'lo,!j<i erau puse pe un lighean de lUS inimlle aburlmle ale vtetlmelor d~ curind sacrificate.

Aceste sacrlflclt fateau in seeolul al XVI-Jea ravagii comparalnle celer mai rele epldemii. Clavigero esthneaaa Iii 20.000 victimele sacrtfieate anual Duma; Ia Tenochtltlan, Se pare cit acest ritual era menit sii ih£paiminte robii ~i sa previna rascoalele.

Da Silv<t zimbi vazind chipul lngrozit a/ YVcilrrei.

- Nu-l Invlnu] pe azteci, senlorita, sacrit1ciul mnan uu este 0 uima specialii raset mes icane. Toate popoarele primitive au sllcrin~a.t earnenl miniei stngeroase a "leilor" 101". Amillte~te-1i de Molocb, de Daal, de saumeiul lui hac, al Uigeniei ~i ehiaf rna] tirziu, In timpllrile infioritoare ale elviltzatlel, Of aWi seml!ifica1ie aveau jocurlle de gladiator; ell care 51! dlstrau st.ramo",ll d:umnell'lOilstra, romanil,

- $1iu, raspunse faia, nh;~ religia cre~lina 1:1-<1 r05t mlli umanit.

Este destul sa ne amintim de. inchlzltle. de noaptea sfmtulnt Bartolomell .. ,

- ... Sao de bravll cre~lni care au v~nlt sa colonlzeze America.

M:ikelutile inIaptuite de spaniol! ad hJlrec exernplele cuaoscute de lstorie,

[1'1 Mellie, continua Da Silva" europenii all fos1 prfmili prteteneste de selul Uniunll I\ztece, Montezuma. Spanlolil lau luat prlzonler ~i l-au nmillt,

Curind ei se dedara lit un act odios.Cu invoirea albilor, v.tecii se reunlsera sa celebreze sarbatoarea anuala a l,eduidb;boiului, HuHzi]"pochW. In mijlocul petreceril, spanioU! se anlncara asupra lor lii·j omorira pina la unul, Singel!!, spnnea un martor ocular, curgea pe pava] ea spa dupa 0 ploaie mare.

Cuprinst de fllrie, aztecii inconjura:rli. palatul tn care se atlau spanioW. Cortes if constrlnse pe Montezuma sa aparii in fata lor pentru a-l Iiulstl. La aparltla lui se lieu o ta!;;ere relIgioasli., dar clnd Montezuma Sf declara prleten al spaniolllor, poporul se indign!i de lasitatea ~e:fwLli sjiu, ~i tnii de sagetl zburarii catre eI.

Armata spanlold, tnarmata I:U tunuri lii il1zestratli cu trupe de eavalerie, se retrase cu pierderj mad dill lata arcnrilcr primiti",e ale mexieanllcr.

Ablil peste dOl ani, Cortez revenl In Me>';c. Aztecii SI! aparara cu lndirjir,e. Spanialii asedlara orasul, Foametea facea ravagii. Locuitarij piereau cu mll!e, Pe straz], mormane de cadavre se descorapuneau sub ~cfillt!ea ciJdufii fi a ploilor. IZDucni duma.

Slibifj de lupte ~; de toarne, aztecli mai opused. dear 0 slaM rezistelltit Fernando Cortez era invingi!tor. A~a s-a sfir~ft "civHizarell" aztecilor. Tosti rat glasul pardi. oboslt al bmzilianulili.

Al:eea~i searta au avut-o masa~ii. care idiiau in Jukatan cu 2.000 ~e ani iUilint.e til vrenn alb sa !i pus piciorul nifi.

20

Ruinele orasejor ~i !emplelor zidile de ei clnt acum inundate de vege1atill tropicala, Ma)'a~ii au construit cHidiri imense, pe dealuri IIftiticlale, dintre care celehra este sala celor 1.000 decoloane de la Chi Clten-Hze.

Lungtmea anului era Inarte precis definitli de ei. 365 de zile sl citeva ore. Popoarele Maya aveau cuno~linle dezveltate de astrnno, mie. Ne-au ramas de [a d tKblite care prevesteau ecllpsele solare. ~j eclipsele de lun5.. Intrebulntau scrierea hieroglifelor, ell ~l chlnezii ~i egiptenli .

. Pe teritorlul de azj al statetor Peru, Bolivia ~j Ecuador, tdH~1I ln. ciJ~iir fiji soarelui, eel mal abili arhltect! al Americii. Frurnusejes templului ridicat de ei la Cuzeo, in clnstea zelui scare, IlU poate fi descrisa in cuvln te.

Acesl locas, cu nenumiratele lui sanctuare ~i curj] lnterloare, era o minune de trurnusete ~i 0 risipa de bogape. Peretti lui erau tapetatl ell place de metal pretlos ~i plaloanele acoperitecu desene ce se rete. reau la concepttlle cosmologice ale lncasilor,

Deasupra lui trona discul soarelui tlllal in aUT masiv, ca ~i trizeJe $i cornlsele exterloare, In peretll ce lnconjurau curtea lnterloara, erau ni~e Inconjurate de statui de aur~i lncrustate cu pietre pretioase, CiInaluri subterane duceau apa In cinci finllni prln tub uri a caroT extrernitaie era tot de ,aUT.

De Ia templu plecau terase care coborau catre rlul Huatanay, Acoto se afla gradina de aur, care a pravocat aduilratla cuceritortlor. Totul in aceasta gradln1i era de aur: iarba, fIorile, arborll, reptllele, piisarile ~j chiar pasterul,

Splendida civilizatie creata de inca~ipe platoul andin a pierlt si ca sub Iovltura pe care spanlulli au aplicat-u cu atita oarba brulalitate. In J532, Francisco Pizarro a indreptat 0 expedijle tmporrlva 101"_ Le-a [eluit orasele fi a extermlnat locultorlt. Rascoalele lor au fost inab~jte in singe.

Indienii de az] reprezinta doar rama~itele populajiel bastlnase din Lumea. Nouli. De-a lungul a 5 secole, ei au Iost exterminati, In tarlle latlne, nurnarul lora scazul la [umjitate. Au plerlt peste 25.000.000 de namenl. In S.U.A, sltuatla lor este ~i mai mizerabiHi. Urmasll vechilnr chriJiza!ii sillt asth! eel mal neferlcljl locuitori at acestor rneleagurl. AJbil nu le-au Luat nurnal bogaliile Iabulcase, el le-an sruuls pamtntnl, care ii hranea, ~i Je-an rapit liberia tea.

Ochii brazilianului straluceau in semlobscurltatea lncaperil,

EI vorblse eu patos, lar ptivlrlle tuturora erau atintite asupra lui. ' Prulesorut i se adTcsa miscat,

- I'J-a~ putea spune ca te inlefeg, dorunule Da Silva, totllsi tin sa·~i spun C.l nu regret ca te-am luat ell mine.

Iuresul de a!ara lit: potolise, }i uamenii se preglilira sa doarma, Delorme se gindi cii, orlclt de marl gTelltafi vor a vea de tnfrunta], S~ afla tnconjueat de oameni de nlidejde, iar asta tnsernna mult.

Dar de5fil~urared evenirnentelor dovedl eli protesorul se Inseta de astii dai.1.

21

f'OSILE vn tNTR-O LUMEPIERDUTA. ANIMALELf. 91{EISTORICe Sf INFRUNTA. PE PERETELE CORTULUI APARE UN TABLOU ORr(HNAL. CINTEC rNDIAN SL. 0 rNTREBARE N.EA~TEPTAT,1l..

Delnrrne se trez]. Dorrmse prost ~i de abia gasl putert sa se scoale, Ochl! ii ardeau ca doua globuri de [eratlc, In cablna dornnea 0 eaJdma 'iniibll~itoare. A.runcii: 0 privire pe Iereastra. Snarele urease de mult la zenit. Raze!e flerbillti lumina 11 orbifDF IHI peisa] dezoJant.

M(fnfi de pia{ra se pravalisera, smulgind din radlklni copaci urtasl, Trunchiuriie sftrtccate zaceau sub mormane de stinea. AI1ii cafe reztstaser:i Iurtunll nu mai aveau rarnurl, ~i Itmgile tulplnl dezgolite se intindeau [alnic catre bulta cenusle, Avu impresla di se ami. la puarta unui alt tarim ~i eli orice ar Iace nu va putea ie~i de acl. AceasHi. ezitare nu dUFa mutt, Delorme IlU era omu! care sa se lase coplesit de everurnente, Hatilrl sa piiraseasdi regiunea cit mal curind. Trebuian sa aj'unga Intr-un oras, Hellcopterul avea nevole de reparatii, Aparatul 0 lIatt! pus la punct, se putea intoarce sa exploreze reglunea.

HCQmunid pilotulur detizia sa .

. - Aparatele de bord stnt dlstruse, rasnunsa Bob Donald ... Nu ,tim Incotro sa zburjim ~i niei macar LInde ne afl~m_ R;scam sa ne rlltlidm.

Profesorul tilcu. dar scllplrea vie a ochilor dovedea eli in asemenea clipe mintea lui Iucra xu mal rnultti intensitate, Is] dadea selima til piscurlle muntoass ce tnconjur au valel] dovedeau ell se aHa in aproplerea coastel vestice a Amerlcil. in care reglune era insa mai gnu de st a IJi lit; Umezeafa tinufului n facu sa presLlpuna ca se gaseau [TI finutul denurnlt Montana .. care face parte din Peru, fiind in acelasl timp una dlntre cele mal lrurnoase. mal bog-ate ~i mal putln cunoscute rE'giuni ale acestel tari.

Chiar data aceasta Illt;ma presupunere nu se dovedea exacta, eta dar di, zburtnd "atre apus, peste Anzii Cordilieri, aveau sanse sa a~unga mal repede trrtr-o zona dviliz.atll decil, dad!. ar ti luat direc1ia nordulul sau drumul inapoiclitre punctul de pleeare.

In caz eli vizfbilitatea era buna, tn timpul zborului se puteau orienta dupli sernnele cerului, precum ~i dupa alte repere,

Profesnrul Ii comuntea lui Bob aceste concluzii. Pilofu! nu ob'ieda nlmlc ~i deelarli d va cohnrt pentru a lrrspecta starea ~i poaltia aparatulut,

In tre limp. dlJiltorii Iwtarld sa viziteze regi:uaea. Pablu DII Silva I~i lua arrna. Proiesornl zirnb].

- Se cunoaste ca stntejl la prima dl.Hitorie in junj;[I1l, SpUSI' el.

- De cel Dalla orientarea dumneavoastra este justa. lnsearnna

ell. regiu:nea ests tntesata de acet sol de pantere uriase, denumite puma.

- M.a.m tntllnit deseori cu ele, IlU ataca omul dedt dad stnt arnentntate, sau poate stntetl vina~or? intn:.bii banlli10r protesorul. Savnntul nu putea suferl vinatol"ii.

Brazilianul nega.

- N'iddecurn, spuse 1'1. pfivi,ndu-I dudat pe profesor; ma asemim unui puma. nu atae decrt atune! clnd sint provocat, Dar obi~nu'esc sa Iiu prudent ...

B~lta care servise de teren de aterisaj hellcnpterulul nil era adtnca, !iii aparaiul se atla la extremltatea 'Ili .• In aproplere se rldicau citeVa

22

stinci. Da Sliva t~i scoase incaltarlle ~i cllicii prin apa verde-nengra Tara sa se sinchlsensca cum se vor descurca cellalti,

Alinsera pamintul ocolind sfincile,

Brazilianul ajunse primul, Se rel:ema de 0 platra sl rid:cli. OC"II c'itre cnorma intindere ce se zlirea inaintea lui. Privirea-l, de oblcei atit de netulburata, sticlea pardi de spa lmji. Delorme se uita ~j el ingrozit.

Vazilldu-I, Yvonne ezltli. Ce-I tntrtcosase care pe nrnu] acesta atit de impasibil? Ce-I putea nedumeri pe un explorator a.nt de lncercat ca latal cl.

Incet, ca $i cum s-ar fj trezlt ,din sornn, tata hi arunca oehi! in spatiu.

Tn aceasta zona mH\~tinoasa se inillta u vegetatie mnnstruaasjl. amintind ttmpurt antediluvlene,

Padurea gig"antid. pardi. atingea nodi. Pamintul era intesat de plante groase, imbibate cu apa ~I tncolactte asernenea reptllelor. Iii liepartare, deasupra vegetatie] Iantomatlce, un grup de noli alblclosi se tnrostsera reflectind eruptla unui vulcan,

Brazilianul se chircise linga stlnca, - Ciudata prjveli~te !

Aceste cuvinte le rostise Da Silva sau incoltiserli in mintea tuturora, nu-s] dadeau searna,

- 1m; amlnteste de infernul lui Dante, rosti Yvonne abia m;~cind

buzele,

" ..• Prln mine rnergt ta culbul lntrtstart], Prin mine rnergi la vesnlc pllns flerblnte, Prin mine mergi Ia neamul dat uiUrii

Uisa!i orice sp~ranta vol ce Intrajl. ....

sopti lncetlsor Oa Silva versurile gravate pe poatta rnfernului.

Decdata se opri,

Cu tropot apasiitor de pa~i gre!, un colos ce prid mlirimea lui. in. tuneca lurnina soarelui se ttra tncet prin fafa lor.

- Cred cii arrna mea nu va folosi la ntrnlc, spuse braztlianul, reca, patindu-~i vesella taloasa,

- Domnule Da Silva. se disti profesorul, apuclndu-I de miRa, ml se pare en am innebunit. Spune-ml ce vezl lnaintea dumitale.

-Un brontozaur, raspuose slmplu brazilianul.

Intr-adevar, animalu! urias care eircula greoi, fali sa se alnchlseasca cil e vazut de oamenil secolului al XX-lea, aducea co. palldele reproducer! pe care fiecare le Yazuse In ca.rtile de geologie desenate lie o portiune de cljlva centirnetri,

Reptila din Iata lor masura peste 20 de metrt §i 0-0 puteai cupr.nde dlntr-o singura prrvlre, Corpul ei rnasiv parea seurt in cornparatie ell coada intermlnabila ~i gltul Imens, ce purta un cap minuscul, Picloarele grosolane susfineau un trup de peste 25 de tone.

Protesorul adrnlra stupetlat acest oblect de studio. al distipli. nei sale.

Yvonne trernura, ar fi vrut sa fuga, dar se temea eli no. 0 vor tine picioarele.

- Nu te Ierne, ii spuse Delorme lulndu-I rnlna. anlmaful esle ierb;y0.r. Probabll merge sa caute hrana. Nu ~tie sa fadi nimic altceva

23

dectt sa rnanince. Tot timpul lilei, gura lui midi ill compuratle cu 1 rupu] taee dOytl1fl desperata s.ii urnple ell ierburl un stomae urlas. Se pare ca brontozaurul este pe cit de monstruos, pe atlt de i(wfeush·.

- Cum va txplicati cJris1enta acestul animal P IntrebJi domnul DJ Silva.

- Dad! nn CUlllva silltem cu totli boillavi Ile friguri, raspunse Delorme, parind eli. vrea sa se convingli singur de cele ce vola sa ~I finne, inseamna ca am nirrrerit lntr-u regiune unde, d~taritii WIOE COildilii tnexpllcablle, s-a mentlnut fauna ~i tlora din era secundara.

PrOfeSOTL11 i~i clluti ochetarll, vola sa se apropie de animal, spre a.l cereeta mal lndeaproape, dar mina I se erispa pe toeul de piele.

J>limilliul pam tii. se cutIemmli.. Din desul unor palmieri evantat, un monstru de talia ettorva elefant] sureil pe oona urlase pit!oiJre, i1Jdreptlndu-se ditre brontozaurul ce rontaia lini"iit un tuii~ de arheesl; !filar;l. Monstrul se repezea drept illainte, dislrugind totulin calea lui. Cepacli se clatmau frintl, flieind lee uriasuful animal.

SallUTile puterulce fiil:eau si danPineasd Ili~e filei Imense, dotate eu dinti ascujltl, erenelatl, de miirimea unor cutlte.

- Tjranozaurul l spuse protesorul a~ezindn~~j ochelarii pe nas. fiind un animal de pradii, tlranozautu! avea nevole de narecare agilita1e pentru a lJj"T(Iari ~i incolu vlnatul, Capul lui era mal mare dedt aceta 31 repliJeloT ierbivorc. ()reieTul mal de;zvoHat Trupul, lipsit de ptato~ll, se misca agil. De membrele anterioare 1111 se servea la mers ele spinzurau sub gH minuscule, dar tnzeatrate cu glteare !rrja~e.

Oamenli i~i tinurii resplra[ta. Mai rarninea un singur salt, ~i eele doua fiare Sf! vor intitni. Tirannzaurul se opri, parea cii cerceteazr, loeu] unde trebuie sa den atacul, apol un u!tim etoft ~i ell un ~trig<il ieroce Sf! arunea asupra cOlii brontozaurulut. Dantura puternidi trosnen in platosa groasa a vlctlmel. l\\embrele anterlears smulaeau C-Il 0 'iutealli de necrezut fi~ii de carne. pe care gum Ie ioghitea flira oprire.

Bront02;aurul nu. putea sa fltga. era prea greai pentru asta ~; nicl sa se apere n.avea cum.

Vil:zjndu-~j Inarnicul, el se lasa sa cadi! la piimint ascunzindu-sl aproape sub el capul ell gitul lung ~i se Uisa in nlidejdea puternicel sa le platose,

Dupli ~e devora. ceada, bestla se arunca asupra pulpet, espiitindu-se din carnea vie a animalului, Brontoaaund tremura, Valurl de singe se revarsau dtn el. Tlranozaurul se saturasej I~j parasi \r;dim<l flid!. sli-~i dea ostenealb sa 0 omoare. Se departii obosit in salturl grole~ti. Ecou] amplifica strllnlu zgomotul salturiler ~j racnetelc satisft;cute ale monstrului s\i,illt

eei trel specta.torl erau teroriza1i de inspii.imintittoarea dranrii ce Sf petrecuse sub ochii lor.

- ee s-ar ii fiitat biata rasa uruana, ~OJH; Delorme, daeii, neavlnd aWl. arma dec.1t un mit sail 6 piafFa, ar f.i triiit in asemenea timruri.

Cele "lizute erau am de lreale, inc.tt pmfesnru.l spusese aceste cuvinte fara sa-~i dea searna cli ei, patru ozmeni fira aparare, se aflau prlzoniert in aceasta lume teroce ~i trista, fira urma de inte l.ren!a. ne~tilnd declt sa maolncr sail sa se lase mincatii.

Intorst la cablna, aflara - de la pilot eli elicea aparatulul era avari<!t5 ~j eli. avea nevoie de tel putin douil zi\e ca s-e repare.

24

25

In seara aceea, Delorme zirnbe<l pe sub mustata-l dlrunt~. Terminasera de. lnstalnt un cort pe stiltcile de ([1 marglnea IRI~l~· Unei. Transportaserii acote fotoliile do;:montate de pe helicopter ~i (J parte din provlzti,

Aceasta lIotirire fusese luatli, intructt in cabitla Bob Donald irnpra$liase vraiste 0 serie de lnstrumente ~i aparate cu care se dznca l;a i~,d oarecare Teparatii ntlicoptun!u;"

Deforme fu de parere sa nu-t !ncomodeze prin prezenfa lor ~i loti fura de acord, mai ales dt 111 cabini domnea 0 clildurli inabusitoare,

In tirnpul zilei prefesorul se mal intoTsese 0 data Ia 100;:ul luptel, ,"anllat cu carnetut de insemna.ri. apara1ul tl.e totograliat ~i D ruleU .• Hob Donald, care nu aslstase Ia luptii, se arafi[ dornlc siH tnsnteasca. 80b auzlse 19OIDot ~i racnete inlrico~lltoare. dar nu eredea nici o iot1l din povestea cu animalele prelstorlce pe care i-n spusese Yvonne. f~i inchipuise eli pasagerll vor sa se amuze pe socoteala lui sau eli sint pur ~1 strnplu nlste ncbunl. Ajungind la lata loc.ului ~i prtvind monstrul culcat Intra bUti de singe, Bob fu apucat de 0 senzalie de greatli $1-1 paras I pe protesor injuril1d curnplit expeditia, dlnozuurli ~i mai ales dezastrul helicopterului, care-t impiedica sa plece irnedillt.

Delorme nu-I lua in seama, Brontoznurul nu flicea nlcl (I miscare, dar nu murise. Nid unul dintre punctele vitale 1111-1 Iusese atins, dar plerderea de singe avea sa-I raPlIna curlnd, Slobozt clteva cartuse ill ochiu! monstrulul ~; astepta Iini~tit moartea animalului .. Apol 111- cepu sa fadi fotografii de detaliu ~i sa·i masoare atent membrele, gitul ~i capul, In cele dln urma se catlirli I'e splnarea animalului, pen1ru a-I mii.~IJTa hmRimea ('orpului ~j a-l studia platosa,

Pablo Da Silva i~i !aeu de lucru prln apropiere : seam, dupli ce dWitcrrii terrninara de carat lucrurile din cablna, nil midi fu mirarea profesorului clnd it vazu lnstallnd pe unul dintre perejl tablou) pe care Iuse se desenat fluviul Amazon. Numai di acum, in loclII ltlneHlrului de alt1idaUf. in rama trona totografja mlinta a profesorului dilare pe uriasul hrontozaur.

Delorme lncepu sa-l pre[ulasca pe Pablo,' Omul acesta, a ciirui ironlc amara parel! sii. fie rezultatul unei mart drarne, era un tovaras care ~lia in ;mpreiurari tragice sa allata Inc.onlarea. ~i sa sttrneasca un zimbet prmtr-o poveste sau 0 gluma.

Totust, in seara aceea, Delorme nu zimbea numai din prlclna tao, 1I1011lui. niei numat din simpatie pentru brazilian, cl mal ales penlrn cii stricac.iunea aparatulul II ob.!iga pe Bob Donald 'sa mal rilmtna cifeva zile, lar prolesorul dcrea slt [ntrebulnjeze acest rastimp studiind pe cit peslblt auirualele pe care inaintl!a lor nic] un om nil Ie mai vazuse in carne ~i nase,

*

.. *

1n rniez de nnapte, Zg'o.mote ciudate tulburarli din non linistea plidurii. Animalele de prada descoperisera urlasul cadavru ~i se intruptau dill tonele de carne,

Era insuportabil de cald, braz ilianut i~j arunca halna, loteO fncut ~i se a~eza afllturi. Limbile pojarului ii luminilll fignra brenzatii. ochii

adinci. care IlU se Inf iorau in fajll pr lrnejdiei. .

Cu trupul gof pilla la hrlu, cu patul rllv!\~it, aplecat peste Ioe, Da Silva nu mal semana l1e!oc~'u elegantul g-entlenmn ce se tmbar; case 13 Per nambucco pe trelicopterul "Amazon" El parea mai degraba 1111 zeu al locului, IJn fill al junglei ~j al noprii. co,borltot din acei rurajos] aztecl, despre care vorbise cu atlta pates tntr-o noapte de groa2:li.

La ora doua, clnd Yvunne venl sa-I schimbe, it gasi ctnttnd un Imn ciudat, intr-o Jimbii: necunoscuta, Vucea rnelodioasii se inafta gravii, mingiind cuvlntcle, 3poi sBibea u~or. soptlnd asernenea unui lzvor carecu r ge d eparte,

J>iirea eJi se aude zgomotul amenlnjator al armelor primitive 'l'i apoi Iosnetul misterlos al padurii virgfne .. in timp ce lndienil anill1Fi prin foclJri flkute pe lf1iiltiml dad! e pate sa« p.rimejd.ie.

Yvonne veni sa se a~eZe lin.gi file. Pabln content clntecul ~i rlimase unnbil, cu rniinile incruclsate pe piept, Rotogoale de fum se ridicau din jihaUcul incins,

- Un clntec Indian, nu-l asa ?

- Dar senlorlta, indienii tl dnta in seara clnd 51! lntorc de la

viniitoa.re. -Dupil uspa], el pr'!!'gatesc panerul cu tutun ~i j~i umplu pipele. ~eful tribului aru_ncil pe foe ierbur! mlrosltoare .fi salutJl cele sase puncte cardinale ale cornpasulul indlan: cerul, pamintul,. nordul, sudul, estul ~i vestul, Atune; sahernul tntinde mtintle deasupra furnuluipentru a se purifica ~j intoneazii acest cintec dedlcat pulerii bineilldtoare a Iertelor naturll, AscultlH:

"Asthl bUil nestru soarele

A strlllu.cit. deasupra Wigwamului. Puterea lui e mare.

Ier] rroapte mama Ilaastrll Luna

A strlilucit deasupra Wigwamulul. Putereaei e mare,

M1:i rog de steaua dlmlnejll, Cind se rididi.cu aurora;

Ell VII striiJuci pentru mtntulrea noastrli ~i ne va da viata lunga.

Tata pamint, ai mW! de noi

$1 dli·ne hranli!

Taii soare, vegheazll asupra coptilor

:;i ifll ell. d rum ul II ostru sa ~i e drept I".

Vocea lui Pablo se stlnse lin ca 0 .~.oaJltli. - De unde-I ~tii? IntreM tata,

- De I'a mama.

YVonne tresarl, Brazlllanul 0 prlvea pina In fundul ochltor,

- Trebuie s.l:l-fi spun, senlortta, ca al in Tata dumltale un paria Mama. mea a fost indiana.

Fata ramase inlemnitli.. Ironicul Pablo Da SUva, pe care ea il (uase drept Un milionar tn goana dupa aventuri, nu era ded decit un Ins care in multe state din America n-avea nicl un drept in ia~a legi.i, De ce Ii Hicuse aceasta rnarturtsire $1 ceo; putea raspunde " Omul mlndm din f2111 el nil avea, designr, nevole de comp.atilnifl!..

Deodata el rupse tlkerell cu 0 Intrebare neasteptata :

- Spune-ml, intrelr1l PablQ,ai fost vreadatli logod!tii.? fellleile oblsnuiesc sa se amuze astlel ..

2r.

- N-.1111 10,,1 niciodalll IOf!oclilil, ii r:\spnnse fata cu serlozltate.

Credeurn cli ornu] pe care-t voi alege va trebui s"i lntre ea intr-un 1ipar in Idealn] pe care ml l-am Taurit despre el, Mi-a trebuit multa v rerne pina ce am reuslt Sa 1113 CUllOSC pe mine insami ~j mal mnItll inca pina am format acest ideal. Cind am reusit ml-arn dat seama eli probabil nu-l voi intilni niciodata. A~ vrea sa fie un om str'llin de meschlnarllle viejii, sa sernene cu tata sau cu Pedro Alberti.

Da Sliva paTU surptlus, Deodata tzbucnl in Tis:

- Deci din nr-u veneratul Albert i: un om de gel1iu ~i in acelasi timp 1111 mare caracter .. Nu gase~H ell a iub] un 0111 care poate pune orlcind alte lucruri inaintea dragostei pentru sotla sa este I1n Iucrn dificil ~l poate 0 aMa i' Pu!ine femei ar avea tmlr1l'lneala s-o facit.

- Stiu, dar eel pujin mertta ostenea'a.

Pablo Da Silva se rididi si arunca nn miinunchi tie vreascurl

I)e ioe. .

- Cred, sentorita, raspunse el, c:} [ntr-adevar n-3; 51'.-[ gase~ti niciodata. Nici un om nu intrii ca intr-un ripar ill ldealul pe care ti l-ai creat despre el, dar cind iuueltti ('II adevarat, tertl ~i cauti sa intelegi.

I\'i aduna IUCfuf,Ie aruncate in preajrna Ieculul ~i intra in cort, llisind-o pe Yvonne sa-~i fadi mai departe garda,

CLiPE DE NHINI-sn. IN CAUTAREA PROFESORULUI. o ASCENSI(JN E l& LI BER

Lirnbile 5ubj'iri se tirau incet pe cadranul Blbicios al ceasomicelor. Orele se scurgeau nellnistitoare, Ore de asteptare, de lndoiala ~i de teamd.

Yvonne facea pentru a zecea oara ordine in COTt. lrnbracase un halat alb l(ii-~i pr insese parul cu 0 e~arfa de aceeasi culoare.

Pablo Da Silvadesfacea 0 cutle de conserve. r~i spunea ea lata asta poseda in fire ~i in Iapte 0 masura neasteptata pentru virsta ei; stiu ell. ellropenele se lasau in IlEmerai coplesite de caldura; Ie vazuse adesea trans pirate, neglijente, ell pam I In dezordine, Prezenta Yvonnei era insa reeonfortantli ca aceea a unel lnfirmiere catme ~i pricepute.

- Domnule Oa Silva. esti bun sa tragi eiteva fowri?

Pablo i~i lull. arrna ~i ie~i. Rasunara trei lrnpuscaturl. Asc.ultar~ incordati, Un rninut ... doua ... z ece ... nlmic.

- Nu te sneria., trebuie sa fie departe.

Fata se lasa sa cada intr-un fotoliu. Era singura aid. la capaful lumii, tatal ei era probabil in prhnejdla ~i nu se putea baza pe nlmeni. Nu indraznea sa apeleze nici la pilot, care trebaluia ursuz pt helicopter, ~i ell attt mai putin 1.1. acest Pablo Da Silva, care faeea totdeauna exact ceea ce te asteptal rna] putin,

In zuri, dupii ce i~i luase automatul ~i alte ctteva lucrur i, projeserul plecase sa caute noi specll de animale geologice. "Nil pot astepta sa vina munlele la Mahomed" - Ie spusese el rtz;inll.

Yvonne il rugase zadarnic s-o- ia ell el, Refuzase. Refuzase de asernenea ~i rllgiil~intea el de a lua citeva rachete colorate, pe care sa Ie Irll:!a \I;l caz de primejdie.

27,

- Ntl De juc8.'n de-a v-aji-ascunselea, tiispunsese Delorme. "tiI.l fillip elt sillt In viala insearnna eli irQ; fdee tntul ca sa rna intorc.

Apoi iJ chernase alara pe demnul Oa Silva.

Delorme ii spusese brazilianului ca peste dotll zile hellcoplerul \78 fi !Tat a, apoi Ii fncredintase materialefe strtnse pina atune; %11 ii ceruse ca, ill cazul cind nu se va lntnarca 1l1na. a trela z; 13. ora I) a. m., sa ia conducerea echlpajulu] $i sa deceleze catre zonele civilizate.

- Nu doresc sa fiu diutat, specilicase profesmul, ar lnsemn.i sa vii. risen]! lji dv, vlata ~i tin ell mitcen in pri,vinta asta sa. till lini~tit. De asemenea, in uici un en Bob Don:lld nu treDU!e sa paraselLSca aparatul, Nu neputem permite sa prhnejduirn viata pllotulul nostru, Tti dai searna P

Acestea fjjnd spuse, profesorul j~i luase rlilllM bun de Ia Pablo Da Silva ~i plecase cu pasul sau rnasurat de diHitor bUrin.

Yvonne 51: repezise la Pablo si-I rugase sa-l insoteasca pe tatal el. Bra.2iJianul se impotril'ise. Ea-I implcrase, iI lnsultase.; Ramasese uecllntlt.

- Nu-rnl pot risca vlaja tara rest, senlorlta. Ca orlce om la virstu mea, am ~i eu anumite pJallurl.

Yvonne SI! (alloa brasc, uroniiri cu duiosie sllueta tatalul ei, care se pierdea in luminarasiiritului ~i ii ura din toatil lnlrna nornc.

- Irn] dau seama eli n-arn [lid un drept sl!-tj eer servlcll, ii rlispwlse ell. glac.la'l.

- Oadi erezt cit am s$ fe cantrazic, sa litH eli te in~eli, raspunsese sec [la Silva.

Acestea fusesera ultirn.ele lui euvinte, De atuncl trecusera 10 ore, ~i Delorme nu revenise,

Yvvnne I1IJ vola sa tina slJpararf', dar nu putea alungJl senzajla de ruceala care ii cuprinsese, La rt gamintea ei, Pablo tragea focuri de arma din ora in ora. dar nu sjnmea nlcl un cuvint.

Parea aoilfut ~i dad n-ar fi avut destule motive pentru a fi seeptiel!. in prlvlnta lui, V\'onne t-ar fj crezut ehinult de remuscart, S~ astcpta dlntr-un moment in altul sii-l audli injurind dmozaurli, precum fiicea vrednicu! Bob DOllald, ~j de f3[!t nu era prea departe de adevar.

111 zorii diminetti urrnatoare, Pablo Da Silva indesa lntr-un sac citivlI pesmet] ~i doua slide ell al1a mjnerala, i~i lua arma de sub pernii $i il'~j cu pa~j u{'ori. Insprs zilUl. 'Yvonne atipise, lnr el pretllase de somnul ei pentru a perrrl la drum. Dupa ce parcurse citeva zed de rnetrl, arum:a 0 ultima privlre inspre cort pentru a se asigur a c1l plecare.l lui trecuse neobSt'fl'utli. Nil mica ii til mirarea cind (l vazlI ruerglnd ca 0 umbra pe urruele lul, Picluarele ei, incaltate In pantof usorl, se inhmdllU in terenul mlastlnos, Vlizlnd eli a Iost z1irita, fata se oprt,

- Inioarce-te imediat Inapol, orriU!'lll (II asprime Pablo. Ea ramase pe loc ca ~i cum 1\11 l-ar fi auztt,

- Du-te de ia-1i cizrne de cauciuc ~i ap.i de balli. striga el de nstii data mal dornol.

Fatu nu 5-1! rnlsca, In ochli ei stralucea desperarea, Pablo hi dli.dll scarna di ea 5£ ternea en el sa nil se indt>pjrleze iu Hpsa ei. Furto • hi scoase rucsucul !lii il tr nii pe trunchiul pr.,bu5it ;II unel lit"pod~, apol se indrepta in fuga spre cort, de unde 511: tnioarse ell U pereche

28

de clzrne ~i Ull sac, in care pusese hran~ ~i apli. Pe umert if I aruncase UI1 colac de funic gToasli. 0 ~.i.lsi pe Yvonne ~ezalii alatnr] de lncrurite lui. pe trunchlul pTibu~it. Da Silva ii puse hrcrurile in hrn{e 1i, urunelndu si rucsacul in pinare, porni fara Sa 0 astepte, ~Iia Cd it va urrna, ci nlmic n-ar fi putut-o lace ~a 51! intcarea in!linte de a-si fi reglisit tatal, Grabl pasnl fiirii sa se uite dad! ea poate men[lne acest rltrn, Pe cer se ingramaduu nor] cenusii, ,i e] vola sa lnatnteze cit rnai mult inainte de lnceperea ploii, Spera sa gliseasdi vrec urmli.

Sgarele- puternlc de dlminea!u invaluise parnintul intr-o piiturii: de aburl. Vegetalla deasa. Ingreuna drumul, PsiJofite, cieadee, Iepidodendronl, sigilari1 se allan incoHleite intr-un val'mli~ag drlh:e~.

Vrlnd sa ocoleasca 0 radiicina nscata, ptctorut ii aluneca intr-o groara. Mla~tina iI trag-ea la fund. Pablo i~i aruncd arma pe marginea gropli ~i, sprijinindu-se de ea, se siiJtii ln miini. Se spTijini de un paleocicas ~i privi rim bind halul in care ajunsesera eleganjii sai pantalonl de r1aneli aiM. I~i aprlnse 0 tigara ~i cerceta cu atenfie pamintul. 0 serie de gropi asemanatcare dispuse la distante e!lale una de alta se Inslruiau lnalntea lui. Pablo ioainUi privindu-le cu aten[le, Forma lor era ideond. Fiecare maSlira cam 85 em. Distanja dintre ele era de 5 metri, Ranuia eli se ami in Iata amprentelor unni gillanL 0 idee ii lumina tata. Dupa plecareu pfOleSQfUlui. niet lUI animal urlas nu trecuse atlt de aproape de cort. Deci urmele existasera de mal inainte. Era imposibil ca Delorme sa nu Ie ii ohservat ~i era probabil cii, atras de curiozitate, el sa ii urmat calea lnsemnata de acestl lJa~ de urlas,

Pablo On Silva porn] dill nou la drum. Pic.'UlIriJe de ploule, care Incepuserji sa curga din betsug, Sf' amestecau co sudoarea, care ij ~iroia pe timple, provoclndu-l 0 racoMe placllta. Ploala nu parea sa fie de lungli duratji. dar era bine totust sli se grabeasdL Nimic nu este mai terlbil ca 0 Inundafie in jun!!,T!. Chiar ploaia olJi~nuita eapata aiel aspectul unui po top. Stropii de apa nu ajung direct pe p-amint. Ei coboara din rarnura in ramura, din Irunza in frunza. pentru a se revarsa apoi sub forma unui suvoi neintrerupt, Cizme:e se urnplusedi de apa. Hainele ude Ii provocau rosatllri dureroase, Pablo le scoase $i Ie infunda in sac. De pe fat a sa dispiruse orice urntl de ronstringere, ell zlrnbet pe buze, ell spatele g-ol, sub ploaia toren- 1 iala, Pablo Da Silva pir~a un fiu al [ungle], Pa~ii sai elasttcl, care alepean [U g-rija drurnul, trupul, care i~i piisira echllibrul in dud:! neregularitatllor terennlul, vadeau un om deprins cu padurea virgtnli ... Poate cli dornnul Da Silva nil era un simplu aventurier,

Facuser~ 5 nre hune de drum, cind un stegozlIur le ttiie calea Animalul orbecliia neljrrlstit prinvege!atia inaltii. Din spinarea lui arcuitli rasareau. cumplite, doua rinduri de pliici osease inalte de dol metri. Pablo se opri ~l urrnii drumul numai dupa ce stegozaurul se alundii in desis llira sa-i bage in seama. Ploaia stersese aproape amprentele pe care le urmareau, Da Silva reounta sa le mat caute ~i, Iluierind usor, schhnba directia. Unduirea ramurller arata Li slegnzaurul se lndrepta ditre un grup de stlnc! ailat la dreapta lor. BrazH1anvl aveu i ncredere in Instlnctul cafe dicteazii animafelor sa se re1raga pe terenuri Ina lte in caz de lnurulujie ~ porni pe urmele lui. Nil numal goanatlulTa adapost i1 tawse pe PlIblo sa se inriTellte spre stincl. Vnla sil scruteze urlz ontul de pe inliltiJJle-a lor ~i sa Irafa cl-

29

teva rachete colorate. Proieserul, dati mal traia., viizlndsemnalele, putea ttage un foe de anna pentru II indica di'recfia, in care 51! ana"

S,tindlepareau aprnape, dar drumul ]Jlna. 13 ete ceru a,OLla arc bune de drum, de~j cararea fllcuta de corpolentul stegosaur le usura fntruc1tv3 lnalntarea, Ajungind ,fa poalde stinctlor, braz llianul observa ell multe din anlrnalele ce populauaceasta lume pjerdutii se refugiaserlipe diferlte ridielituri: Pentru a se feri de apropierea lor, el alese un perete drept ce prezenta 0 fisllrii adincii. $i hotari sa escaJadeze stinca prjn acel punct,

... ...

o ascensiune pe piatea spallltJi de pJoaie cere eforturi chlar dill partea UI1Ul alplnist lncercat. Necuncasterea drurnulul lngreuneasa ~i mai mult UIC.U~ul. La tot pasul te pojl astepta 13. snrplornbe s de netrecut. Deplasarea unui holovan poate provoca in ortce clipa. rnoartea cutezlitornlul. Pe stinca, Ilecare pas necugetat se plsteste cu viata,

Llpslt de ciocan, pitoane~i carabinlere e-s , Pablo Da Silva trehula 511 urce, dupa cum se spune in limba] alpin, la llber, Cu toate acestea, braziJjanul nu iovid ~ desdiltii cizmeje, strinse curelele ruesaculnl Iii Incepu sa se catere llplt de perete, pJpliind piatra cu mitnile ~i pieioarete goale, Inainta cu sprinteneala unei plslcl pinlll<1 un colt de stinca ce forma 0 midi. plationna. Pinli sus nu mal era mujt, dar de aid tncoto ascensiunea devenea dificiliL Inainta en ba· gare de seama citiv<l IIJetri ,fi deodatli dimas!! suspendat. Peretele se boltea in exterior. alclituind un ebstaccl de netrecut, Nu mal putea urea. Nu se putea nlcl intoarce; stinca eraprea dreapta pentru eobertre. Cauta 0 solutle cu mintea luclda a omufujcare se ani! Ia u.n pas de rnoarte, In d.reapta I'ui 'viizu 0 fisura eareocQ.lea surplomba, Trupul se indol Intr-a parte, mllnlle apucara 0 piat-ra... Se clatfna, Nu·~i putea (asa toata greutatea pe ea, mai avea nevola de un punct de sprijln. Rucsacul il stlnjenea, Milnile tnclestate de stlnca nu-] rrrat puteau line 1T1Il1t. Teama, care IIU il!U'ta nkl pe eel rnai indrazneti dlntre oamenl, prlnse a i se strecura in sutter, clnd 0, voce Ii striga:

- La dreapta at 0 priza *"'" de jricior. Mai 1'1 dreapta, mal sus!

A$a l'

Oa Silva i~i fixi piclorul in crapatura, ce-j fusese sernnalata. Se sprijini cu grijii in bolovanul nestabll ~i reusl sa atingii fisura.

o privire amncata in urma Il facu sa inghefe de spa'ma. A~cftia de care se sprtjinlse aluneca.

Fereste, plaira! strigii el co glasul sugrumat,

Se produse un sertsnet sec. Lovindu-se de slinell, bolovanul m cadere provocase 0 midi avalansa. IndraznetulPablo Oa Silva nu IIYU curaj!!l sa se Ilftc in 108. 'Fresari auzind I'ocea l1'oasP1it1! de adineaurt.

- Este in regula, inainteaza §i ajuta-ma sa urc I

.... S!1rplomv.1 = ie~jnd strn COs •

...... Cirl\ge speciale Iolosite In alpinism .

.... , Asper-ltate a munlelul de care Ie po\isprijifli.

80

Un fior de bucurle ii sculura trupul. Inca cifiva rnetrl ~i e ~iiWi pe nruchea slincii. Se uitii in jos. Fatn se afla pe co1tul de s1inca pe care stiluse el clteva minute lnainte. Diu umar i 51: preliogea pe brat 0 dira de singe. La plcioarele ei se deschidea adlnca pr.'ipastiB. Jos Ilpcle incepusera sa calcaie, inaltindu-se co repeziclune, Ea astepta calma ajuturu] lui.

Sarcnsttcul Pablo Da Silva Incerca 0 puternicli adralrafle pentru aceasta fata. A.proape uHase de ea din mcmentu] in care Ii adasese merinde ~i clzme, U urmase tara sa crlcneascn ~i ni.ra sa-i ceara ajutorul. de~i fat" sl picicarele ei instngerate dovedeau eli TIlI-i Jusese usor, Piatra in ciinere 0 lovise, superficial. e drept, dar huzele ei nu se deschlsesera penlru a scoate un tipat care l-ar fJ Hiellt ponte sa-IIi piarda echtflbrul printr-o mlscare necugetata, dimpolrh'a. cu voce I1ni.ftitii, rostlse 0 incurajare : "E III reguHi. urca mai departe l", lnstlnctiv i~i scoase junta de pe umeri ~i fila. Dcodatii. un r:ind 11 HieLl sa zlurbeascli amuzut,

_ Seniorita, rost' el, tl-am spus odata clteva cuvinte in !ega-

r tUra cu Alberti ... rni se pare .... .Te astept ~i [e [ubesc" ".aeestea erau?

N!I vrei sa rnl le spul mie acum j

Trlhalurile calme ale Yvcnllei Sf!" 1 sprirll.

_ E~ti un santajlst ordinar, so I ea cu mlnte. Cred cii. nicicrlata 1.111 om ea A.lberti nu rni-ar f.i pus 0 atare condltle tntr-o Irnf'Fejurare simi/ara. E~ bine, a-ai deelt sa ma la,,1 aici! spuse ea cu hotiirire.

Pablo nu raspunse. Fila ill tacere, a~tepta ca ell' sa se lege de

fringhie ~i 0 trase,

_ Te rog sa. rna lertl til. am ince~eat sa te fae sa trlidezi me-

moria veneratului, i se adr esa el batjccorltor c.ind 0 vazu sus.

- . NLI te eerta cu mine, nu acum! ii ,opll rugator rata.

_ Inteleg, acum al nevole de mine. Totusi, senierita, rna. t!1c~in in Iata dumltale, Ori.c.e alta Iernele mi-ar fi prornis cerul ~i parmatu] pina ce s-ar fj vlb::ut sdipata de primejdie.

- Nu cuncsti femeile.

_ Dirnpotri\'lL lecunosc prea bine, spuse ClI glas see dornnul CIa Silva. ~i incepu sa scoteceascd In sac ariHind prin aceasta CB soccteste d i senti a i lie heia ta.

fURTUNA. UN FOTOGRAF ORI'GINA.L. STiNCA DE DIAMANT. o MICA D1SPUTA INTRE BOB DONALD ~l PABLO DA SILVA.

BRAZILIAN UL N UTRE~TE GiN DURI NEGRE

Prill sita intunecatii a norllor, apa curgea cu nemiJuita.. V;niul care sutlase de 13 nord-vest fllcLl lee celui de sud-est, Se nen pentru o cTipa bema adtnca apol fulgerele tncepura sa brazdeze eeru!. Paolo se apropte de Yvonne, Era ghemuita: linga 0 piatra, sfi.r~iUi de oboseala, ~i prtvirea ei de 0 ttxitate inspaimintatoare aluneca asupra lui tarli sa-l vada, Nu ficea nlc] 0 incercare pentru a se feri din Itiltaia gTea a ploli, poate nicl 11-0 slrulca. Pablo 0 ridica in brate st a~teptli asa pina ce 0 descarcare eie.c.trie;ilumina cu violelllii coama dt stinca. Ochlul lui tncercat gasi tirnpul sa descopere 0 sttnca pra\'dlita ce oterea oarecare adapost. CLI povara in brate se indrepta

311

._

lnlr-!\colo. ~~ela ·fata intr-un loc ferit ~i se a~eza in btl! el, oprincl ce propriul lui trup petepu] de "Ioaie pe care vintul capricitls il ablitea uneari asupr8 lor.

Ea tikea. 0 resemnare adincli pusese stapinire pe inirna ei. Ii ll,il1giic al1fajii ~j parul. InvllJuilld·o lntr-o privlre adiHca. lIlingiietoare,

- Oare 0 slH ma] ga.slm pe rata> inlrtba ea lmr-un Urziu, foi el 1111 ~Hu daci lacrtmlle sau ploaia ii splHasera fata,

Pablo lrcsiirl. De. multli vrerne se gl'nd'ra ell gl'Da.z/'i la posibiU·

t~h~a !nortii profesorulut, lotu~J rHspullse pe tonnl lui obl~lIlIit - De unde naiba vrei sa ~tiu?

Ea jj treeu brajul pe dup.ii umeti ~J i~i lipi obrll:ull de fata Jui •. - Pablo, dege;.ba imi vorbest] asa, nil mai mi-e frldj de tine.

E$1i foarte bun.

- Probabil vel proIita de aceasta deseoperlre ea II adevaratli reprezentanta a sexului slab, 0 prevent el rizil1d.

- E~ti ioarte bun, rostl ea FL1 incapafinnre ~i ramase asa strlnsa tiDga el, cautind parca sa stt'\fbli. putiu din tiiria ~I iSCllsinta acestul om.

lbuciumul futlunii crest totut ~i nu se mat zliri dec' cu salbltieie, revarsind valurl semn bun.

ClilUorii Incerca]l ~tiu eli atune! cind iurtuna ajunge III culme, lea lncepe Sa se dcscompuna, Ultlmele ei zvlcntrl, de~i cumpllte, slnt de scurtil. dUTiltll.. Ur aganul nu-si dczmln]] obiceiurile. Cu:rind ptoaia se rari. ~I in depiirtiiri apliru 0 geaDa. de cer senin, a"ol \"intul dezlina norli, alunglndu-l spre orlzcntur].

Pablo sarutii mina care-l stringea umerii ~i. dupa ce se dell'ajii ell delleatete, ie~i dinLre stlncl, Valuri de ceapi se jucau in aerul devenlt dintr-n data foarte proaspat, Un rosu palid lumina departarile cenusii.

Brazilianul lncerca declansatorut armel, OC§i fusese tnvellt in pind. impertneablla. autnmatu] nu hla fuc. Era de asteptat. [0 regiunea troplcala a Ame:ricii de Sud, patura de apa ce cads anual este atit de mare tnctt umezeala piHrunde peste tot; eeasurlle se (Jpresc, armele Tugines(:, rnedlcamentele, sarea nu se pot mtlltioe sollde. Ambalajele obi~nuite slnt inutile. Urnezea!a treee $i prin plelea de bou,

Pablo arunea arrna ~I pornl sa cerceteze sttnclle, Voia sa caute un loc de unde ar fj putut scruta deplirt1irile. Traversa un scurt defileu ~i reusi si parvlna pc ceHilaU versant, mal putln abrupt. ill

• slmcilor. Prlntre ~isturile verzu] patrundeau filoane meta lice de ,~rama ell citeva urme de aur ~; platina. Mai fticu ciliv'l pa~i, ~i 0 prtvellste neoblsnuita ii tile resplratia, dar, intruclt speetacelul care i se lnta,i~a era pe cit de floros pe alit de comic. sobrul braztllan se 1I.~eza pe 0 piilira $i slobozl un hehot de ris.

BaierHe cerulul SI! dezlegaserti eu 5.luc:lrea lulgere!or. Noti! 51! loveau tie .ape, Tunetele SI! lntepsera. Era

r L rlT,ure if! numia u! vidor)

32

S-ar putea să vă placă și