Sunteți pe pagina 1din 24

Analiza epidemiologica descriptiva a cazurilor de hepatita virala tip B si C,

intrate in sistemul de supraveghere in anul 2013

Metodologia de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C a fost introdusa in anul


2012. In tabelul de mai jos sunt prezentate, in paralel, definitiile de caz ECDC si
CNSCBT:
Tabel 1 Definitiile de caz ECDC si CNSCBT pentru hepatite virale tip B si C
Sursa:

Sursa:

COMMISSION IMPLEMENTING DECISION


of 8 August 2012
amending Decision 2002/253/EC laying down
case definitions for reporting communicable
diseases to the Community network under
Decision No 2119/98/EC of the European
Parliament and of the Council
(notified under document C(2012) 5538)
(Text with EEA relevance)
(2012/506/EU)

Metodologia de supraveghere a hepatitelor


virale tip B si C (adresele CNSCBT
nr.2308/08.03.2013 si nr.1446/19.02.2013)**

Reporting protocol and Analysis plan


HEPATITIS B & C, ECDC, 2011*
2.17. HEPATITIS B (Hepatitis B virus)

5.1. HEPATITA CU VIRUS B (HVB)

Clinical Criteria
Not relevant for surveillance purposes

Criterii clinice
Sindrom de citoliza hepatica (TGP, TGO), insotit
sau nu de febra, sindrom icteric, sindrom de
disconfort abdominal persistent, sindrom astenic.
Conform definitiei de caz ECDC 2012, utilizata
pentru raportare in TESSy, criteriile clinice sunt
nerelevante pentru scopul supravegherii.

Laboratory Criteria
Positive results of at least one or more of the
following tests or combination of tests:
IgM hepatitis B core antibody (anti-HBc IgM)
Hepatitis B surface antigen (HBsAg)
Hepatitis B e antigen (HBeAg)
Hepatitis B nucleic acid (HBV-DNA)

Criterii epidemiologice
- legatura epidemiologica cu un caz confirmat cu
laboratorul

Epidemiological Criteria
Not relevant for surveillance purposes

Case Classification
A. Possible case NA
B. Probable case NA
C. Confirmed case
Any person meeting the laboratory criteria

Clasificarea cazurilor
- caz posibil: neaplicabil
- caz probabil: care intruneste criteriile clinice si
epidemiologice
- caz confirmat: care intruneste urmatoarele
Criterii de laborator
5.1.1. Hepatita acuta cu virus B
IgM anti-HBc pozitiv
SI
IgM anti HAV negativ

Hepatitis B*
Acute
Detection of IgM antigen specific antibody (antiHBc IgM)
or
Detection of hepatitis surface antigen (HBsAg)
and previous negative HBV markers less than 6
months ago
or
Detection of hepatitis B nucleic acid (HBV-DNA)
and previous negative HBV markers less than 6
months ago
Any of the above with or without symptoms and
signs (e.g. jaundice, elevated serum
aminotransferase levels, fatigue, abdominal pain,
loss of appetite, intermittent nausea, vomiting,
fever)

5.1.2. Hepatita cronica cu virus B


IgM anti-HBc negativ
SI
AgHBs pozitiv SAU AgHBe pozitiv SAU detectia
ADN-VHB
in doua ocazii diferite, la interval de 6 luni

Chronic
Detection of HBsAg or HBeAg or HBV-DNA
and
No detection of anti-HBc IgM (negative result)
or
Detection of HBsAg or HBeAg or HBV-DNA on
1
two occasions that are 6 months apart

Nu se admite utilizarea, pentru supraveghere, a


testelor rapide!
UNK
Any newly diagnosed case which cannot be
classified according the above description of
acute or chronic infection

In the event that the case was not notified the first time

**
http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=59&Itemid=10

5.2 HEPATITA CU VIRUS C (HVC)


Criterii clinice
- nerelevante pentru scopul supravegherii

2.18. HEPATITIS C (Hepatitis C virus)


Clinical Criteria
Not relevant for surveillance purposes
Laboratory Criteria
At least one of the following three:
Detection of hepatitis C virus nucleic acid
(HCV RNA)
Detection of hepatitis C virus core antigen
(HCV-core)
Hepatitis C virus specific antibody (anti-HCV)
response confirmed by a confirmatory (e.g.
immunoblot) antibody test in persons older than
18 months without evidence of resolved infection)
Epidemiological Criteria NA

Criterii epidemiologice
- nerelevante pentru scopul supravegherii

Case Classification
A. Possible case NA
B. Probable case NA
C. Confirmed case
Any person meeting the laboratory criteria

Clasificarea cazurilor
Posibil: neaplicabil
Probabil: neaplicabil
Confirmat: care intruneste urmatoarele

Hepatitis C*
Acute
Recent HCV seroconversion (prior negative test
for hepatitis C in last 12 months)
or
Detection of hepatitis C virus nucleic acid (HCV
RNA) or hepatitis C virus core antigen (HCVcore) in serum/plasma and no detection of
hepatitis C virus antibody (negative result)

Criterii de laborator
5.2.1. Hepatita acuta cu virus C
IgM anti-HAV negativ si IgM anti-HBc negativ
SI
cel putin una din urmatoarele:
Ac anti-VHC pozitiv
SAU
Imunoblot HCV (HCV RIBA) pozitiv
SAU
ARN-VHC pozitiv

Chronic
Detection of hepatitis C virus nucleic acid (HCV
RNA) or hepatitis C core antigen (HCV-core) in
serum/plasma in two samples taken at least 12
1
months apart

5.2.2. Hepatita cronica cu virus C


Ac anti-VHC pozitiv prin ELISA/EIA (truse
standardizate), repetat la o luna SI confirmat
printr-un test aditional mai specific (Imunoblot
HCV pozitiv)
SAU
Imunoblot HCV(HCV RIBA) pozitiv
SAU
ARN-VHC pozitiv
SAU
Genotipare VHC

UNK
Any newly diagnosed case which cannot be
classified according the above description of
acute or chronic infection
1

Nu se admite utilizarea, pentru supraveghere,


a testelor rapide!

In the event that the case was not notified the first time

In anul 2013 au intrat in sistemul national de supraveghere pentru hepatite virale


tip B si C, un numar de 662 cazuri, cu 2% mai putine fata de anul precedent (674).
Clasificarea finala a acestora este prezentata in tabelul de mai jos.
Tabel 2 Clasificarea finala a cazurilor de hepatita virala tip B si C, Romania, anul
2013 (N=662)
Tip hepatita virala
Numar cazuri
Hepatita virala acuta tip B (HVB acuta)
284 (- 14% fata de anul 2012)
Hepatita virala cronica tip B (HVB cronica)
22 (- 27% fata de anul 2012)
Hepatita virala acuta tip C (HVC acuta)
106 (+ 9% fata de anul 2012)
Hepatita virala cronica tip C (HVC cronica)
24 (- 25% fata de anul 2012)
HVB cronica si HVC acuta*
1
HVB perinatala
1
Neclasificate
225 (+23% fata de anul 2012)
Total
662
* inclus in nr.cazuri de HVB cronica si, respectiv, de HVC acuta

Evolutia incidentei hepatitelor virale tip B si C, in Romania, in perioada


2006-2013 este prezentata in graficul de mai jos. Se observa un trend descendent
pentru hepatita virala tip B, in paralel cu unul ascendent, foarte discret, incepand din
anul 2010, pentru hepatita virala tip C.

Figura 1

Sursa: Directiile de Sanatate Publica Judetene si a


(2006-2011), Centrele Regionale de Sanatate Publica (2012-2013)

Mun.Bucuresti

I.

Hepatita virala tip B

1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip B


In anul 2013, media ratei incidentei nu a fost depasita cu peste 2 STDEV in niciun
judet. Judetul AB a atins media+2STDEV.
Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in Judetele BH, DJ, SB, IL, BR,
BN.
Doua judete (GR, HR) nu au introdus niciun caz in sistemul national de
supraveghere (Figura 1).

Figura 1

Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica

2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB acuta (N=284)


Si in anul 2013, cele mai multe cazuri (29%) au fost inregistrate la grupa de varsta
25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta,
atat la sexul masculin (3,1%000), cat si la cel feminin (1,8%000) (Figura 2) .
La aproape toate grupele de varsta, cu exceptia celor de sub 5 ani si 35-44 ani,
ratele de incidenta au fost mai mari la sexul masculin.

Figura 2

A fost introdus in sistemul de supraveghere un singur caz de hepatita virala tip B


perinatala. Copilul, de sex masculin, a avut debutul la varsta de 2 luni si 12 zile si
primise doar o doza de vaccin, la nastere.

3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip B


Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in Judetul BZ .
Depasiri cu peste 1 STDEV ale mediei s-au inregistrat in Judetele DJ si IL.
Un numar de 38 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul national de
supraveghere, cu 7 mai multe fata de anul 2012 (Figura 3).
Figura 3

4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB cronica


In anul 2013, cele mai multe cazuri (6) au fost inregistrate la grupa de varsta
25-34 ani si 55-64 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de
varsta 55-64 ani, atat la sexul feminin (0,28%000), cat si la cel masculin (0,16%000)
(Figura 4). Cu exceptia grupelor de varsta 35-44 ani si 65 ani, ratele de incidenta
au fost mai mari la sexul feminin.

Figura 4

5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip B pe grupe de varsta si


stadiu clinic
Valorile maxime ale ratei incidentei pentru stadiul acut s-au inregistrat la adultii tineri
(grupa de varsta 25-34 ani, urmata de 35-44), in timp ce pentrul stadiul cronic
valoarea maxima a fost inregistrata la 55-64 ani (Figura 5).

Figura 5

6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip B, in


functie de stadiul clinic

Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost


cea heterosexuala (nr.parteneri1, cu excluderea altor factori de risc posibili)
(26,1%), urmata de cea nosocomiala (19,7%) pentru hepatita virala acuta tip B,
respectiv cea heterosexuala (63,6%) pentru cea cronica (Tabelul 3). Fata de anul
2012, frecventa cu care a fost mentionata transmiterea heterosexuala pentru HVB
cronica a crescut cu 27%.

Tabel 3 Frecventa categoriilor de transmitere posibile, dupa stadiul clinic al hepatitei


virale tip B

criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili


criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc
posibili
c
inclus in nr.crt.1
b

d
e

contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc


fara excluderea altor factori de risc posibili

Pentru o proportie mare de cazuri aflate in stadiul acut (39,9%) nu a fost mentionat
niciun factor de risc.

In ceea ce priveste posibila transmitere nosocomiala la cazurile de hepatita virala


acuta tip B, manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa cea mai
ridicata (5,6%), dar aceasta valoare reprezinta aproximativ jumatate din cea a anului
2012 (10,8%).

5. Informatii demografice
Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip B a fost
mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitatea si cetatenia romana,
domiciliul in mediul urban (HVB acuta), nivelul de educatie liceal si provenienta din
familie (Tabel 4).

10

Tabel 4 Caracteristicile demografice ale cazurilor de hepatita virala tip B, in functie


de stadiul bolii
Categoria

Hepatita virala acuta


tip B
%

Tara de nastere
- Romania
- Olanda
Nationalitate
- romana
- roma
- maghiara
- olandeza
- neprecizata
Cetatenie
- romana
- neprecizata
Domiciliu in mediul urban
Nivel de educatie
- primar
- gimnazial
- liceal
- post-liceal
- superior
- fara studii
- necunoscut
Apartenenta la
familie/colectivitate/alte
categorii
- familie
- persoane
institutionalizate
- persoane incarcerate
- persoane fara adapost
- necunoscuta
- neprecizata

99
0,35 (1caz)

11

Hepatita virala cronica


tip B
%
100
0

91
5
3
0,35
0

82
9
0
0
9

86
14
61

77
23
46

10
19
42
9
11
3
3

5
23
36
5
27
5
0

91
1

100
0

0
0
0
4

0
0
0
0

6. Aspecte clinice
Marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip B au fost simptomatici,
icterici si au fost internati (Tabel 5). S-au inregistrat 3 decese (rata de fatalitate
1,05%), pentru care au fost mentionate urmatoarele cauze de deces:
-

Hepatita cu virus B-forma evolutiva (1 caz);


Insuficienta hepatica (1 caz);
Insuficienta multipla de organe (1 caz);

Spre deosebire de forma acuta, jumatate din pacientii cu hepatita virala cronica
tip B intrati in sistemul de supraveghere au fost asimptomatici, marea lor majoritate
anicterici, iar proportia gravidelor intrate in sistemul de supraveghere a fost mai mare
(Tabel 5). Nu s-a inregistrat niciun deces.

Tabel 5 Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip B, in


functie de stadiul bolii
Categoria

Pacient simptomatic
Icter
Internat
Gravida (din numar total
cazuri de sex feminin)
HIV pozitiv
Ciroza
Carcinom hepato-celular
Deces

Hepatita virala acuta


tip B
%
96
88
97
3
1
0
0
1 (3 cazuri)

Hepatita virala cronica


tip B
%
50
27
73
7
0
0
0
0

7. Status vaccinal
Doar 2 din 18 cazuri de HVB acuta vaccinate (11%) primisera numarul complet de
doze si la timp.
8 cazuri fusesera vaccinate cu 3 doze, dar fara respectarea calendarului de
vaccinare.
Pentru alte 8 cazuri s-a mentionat vaccinare incompleta (7 cazuri cu 2 doze,
respectiv 1 caz cu o doza de vaccin hepatitic B).

Niciunul din cazurile de hepatita virala cronica tip B nu fusese vaccinat.


12

8. Investigatii de laborator

a. Motivul testarii
Cel mai frecvent motiv al testarii mentionat pentru stadiul acut a fost stabilirea
diagnosticului, in timp ce, pentru stadiul cronic, primul loc a fost ocupat de testarea la
cerere, la persoane asimptomatice, fara factori de risc. (Tabel 6).

Tabel 6 Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B, in


functie de stadiul bolii
Motivul testarii

Hepatita virala acuta


tip B
%
91*
30*
1
0,4
0,7

Hepatita virala cronica


tip B
%
27**
14**
0
0
5

Stabilire diagnostic
Crestere enzime hepatice
Donare sange/organe
Prenatal
Persoana asimptomatica
cu factori de risc
Persoana asimptomatica
0,7
41
fara factori de risc (la
cerere)
Urmarirea nivelului
1
18
markerilor hepatici
Emigrant
0
0
Incarcerat
0,4
0
Consumator droguri
0
0
ITS
0,4
0
Altele
0,4***
0
*Pentru 24% au fost mentionate ca motive ale testarii atat stabilire diagnostic, cat si
crestere enzime hepatice
**Pentru 9% au fost mentionate ca motive ale testarii atat stabilire diagnostic, cat si
crestere enzime hepatice
***Contact sexual cu partenera cu HVB acuta

b. Locul testarii
Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului
de boli infectoase, in cazul hepatitei virale acute tip B, respectiv laboratorul privat in
cazul celei cronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVB acute (Tabel 7).

13

Tabel 7 Frecventa locului testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip B, in


functie de stadiul bolii
Locul testarii

Laborator spital de boli


infectioase
Laborator spital dermatovenerologie
Laborator alt spital
Laborator DSPJ
Laborator CRSP
Laborator privat

II.

Hepatita virala acuta


tip B
%
67

Hepatita virala cronica


tip B
%
32

0,7
6
33
2
7

0
5
0
0
68

Hepatita virala tip C

1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip C


Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in Judetele BZ, BH si VN.
Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in Judetele BR si BC.
19 judete nu au introdus in sistemul de supraveghere niciun caz (Figura 6).

Figura 6

14

2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC acuta (N=106)

In anul 2013, cele mai multe cazuri au fost inregistrate la grupele de varsta
35-44 ani si 45-54 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la 45-54 ani
pentru sexul feminin (1,2%000), respectiv la 55-64 ani, pentru cel masculin (0,9%000)
(Figura 7).

Figura 7

3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip C


Media ratei incidentei a fost depasita cu 2 STDEV in Judetele BZ, DJ, BR.
Un numar de 38 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul de supraveghere, cu
8 mai multe fata de anul precedent (Figura 8).

15

Figura 8

4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC cronica


In anul 2013, cele mai multe cazuri (46%) au fost inregistrate la grupa de varsta
45-54 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 45-54 ani
la sexul feminin (0,76%000), respectiv la 55-64 ani la cel masculin (0,32%000)
(Figura 9).

Figura 9

16

5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip C pe grupe de varsta si


stadiu clinic

Valoarea maxima a ratei incidentei s-a inregistrat la grupa de varsta 45-54 ani, atat
pentru stadiul acut, cat si pentrul cel cronic (Figura 10).

Figura 10

6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip C, in


functie de stadiul clinic
Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost
cea nosocomiala (33,9%), urmata de cea heterosexuala (nr.parteneri 1) (17,9%)
pentru hepatita virala acuta tip C, ambele in scadere fata de anul 2012, respectiv
cea heterosexuala (nr.parteneri 1) (45,8%), in scadere fata de anul 2012, urmata
de transfuzii cu sange/derivate de sange (16,6%, respectiv 4 cazuri), in crestere
fata de anul 2012, pentru cea cronica (Tabelul 8).

17

Tabel 8 Frecventa categoriilor de transmitere posibile, dupa stadiul clinic al hepatitei


virale tip C

criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibili


criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc
posibili
c
inclus in nr.crt.1
d
contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc
posibili
e
fara excluderea altor factori de risc posibili
b

Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (19%), cat si in cel cronic
(25,1%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.

18

In ceea ce priveste transmiterea nosocomiala la cazurile de hepatita virala acuta


tip C, tratamentul injectabil in spital si manevrele stomatologice au fost
mentionate cu frecventa cea mai ridicata si in anul 2013, comparativ cu interventiile
chirurgicale (0%) si tratamentul injectabil in alte unitati sanitare (0%).

Pentru cazul de dubla infectie cu virus hepatitic B si C (HVB cronica si HVC acuta)
au fost mentionati urmatorii factori de risc: interventie chirurgicala, tratament
injectabil in spital, manevre stomatologice.

7. Informatii demografice
Pentru toate cazurile de hepatita virala acuta si cronica tip C a fost mentionata
Romania ca tara de nastere, pentru majoritatea cazurilor, nationalitatea si cetatenia
romana, domiciliul in mediul urban, nivel de educatie liceal si provenienta din familie
(Tabel 9).

19

Tabel 9 Caracteristicile demografice ale cazurilor de hepatita virala tip C, in functie


de stadiul bolii
Categoria

Hepatita virala acuta


tip C
%

Tara de nastere
- Romania
Nationalitate
- romana
- roma
- maghiara
- neprecizata
Cetatenie
- romana
- neprecizata
Domiciliu in mediul urban
Nivel de educatie
- primar
- gimnazial
- liceal
- post-liceal
- superior
- fara studii
- necunoscut
Apartenenta la
familie/colectivitate/alte
categorii
- familie
- persoane
institutionalizate
- persoane incarcerate
- persoane fara adapost
- alta
- necunoscuta

Hepatita virala cronica


tip C
%

100

100

91
2
6
0

96
0
4
0

96
4
55

83
17
75

16
24
46
3
9
1
0

4
25
42
17
13
0
0

95
1

96
0

0
0
1
2

0
0
0
4

8. Aspecte clinice
Marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip C au fost simptomatici,
icterici si au fost internati (Tabel 10). S-a inregistrat 1 deces, la un barbat in varsta
de 55 ani, fara factori de risc cunoscuti, pentru care a fost mentionata insuficienta
hepatica drept cauza de deces.
Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala
cronica tip C au fost asimptomatici, anicterici si internati intr-o proportie
mai mica (Tabel 10). Nu s-a inregistrat niciun deces.
20

Tabel 10 Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip C, in


functie de stadiul bolii
Categoria

Pacient simptomatic
Icter
Internat
Gravida (din numar total
cazuri de sex feminin)
HIV pozitiv
Ciroza
Carcinom hepato-celular
Deces

Hepatita virala acuta


tip C
%
90
80
91
6

Hepatita virala cronica


tip C
%
42
17
63
0

1
0
0
1

4
0
0
0

9. Status vaccinal
Desi nu se coreleaza in mod direct cu hepatita virala tip C, am analizat statusul
vaccinal hepatitic B la acesti pacienti, in ideea ca vaccinarea poate preveni o
agresiune suplimentara la adresa celulei hepatice infectate cu VHC.
Doar 4% din cazurile de hepatita virala acuta tip C fusesera vaccinate (4 cazuri), din
care 2 complet si corect, iar 2 complet, fara, insa, a fi respectat intervalul dintre doze
recomandat.
Doar pentru 4%, respectiv un singur caz de hepatita virala cronica tip C, in varsta
de 49 ani, s-a mentionat ca fusese vaccinat, insa acesta primise o singura doza de
vaccin.

10. Investigatii de laborator


a. Motivul testarii
Cel mai frecvent motiv al testarii a fost stabilirea diagnosticului pentru stadiul acut,
respectiv urmarirea nivelului markerilor hepatici, pentru cel cronic (Tabel 11).
Se remarca o proportie mai mare a testarii la persoane asimptomatice, fara factori
de risc (la cerere), fata de cele cu factori de risc, in cazul HVC cronice, comparativ
cu HVB acuta. La aceasta au contribuit, probabil, si in acest an, activitatile de
informare desfasurate atat direct, de catre personalul medical, cat si indirect, prin
intermediul mass-mediei.

21

Tabel 11 Frecventa motivelor testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip C,


in functie de stadiul bolii
Motivul testarii

Hepatita virala acuta


tip C
%
85*
39*
1
1
2

Hepatita virala cronica


tip C
%
17
13
13
0
4

Stabilire diagnostic
Crestere enzime hepatice
Donare sange/organe
Prenatal
Persoane asimptomatice
cu factori de risc
Persoane asimptomatice
1
21
fara factori de risc (la
cerere)
Urmarirea nivelului
2
29
markerilor hepatici
Emigrant
0
0
Incarcerat
0
0
Consumator droguri
1
0
ITS
0
0
Altele/necunoscut
3**
0
*Pentru 29% au fost mentionate ca motive ale testarii atat stabilire diagnostic, cat si
crestere enzime hepatice
** - consum alcool (1 caz)
- monitorizare post-transplant (1 caz)

b. Locul testarii
Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului
de boli infectioase in cazul hepatitei virale acute tip C, respectiv laboratorul privat, in
cazul celei cronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVC acute, respectiv
locul 4, impreuna cu cel al CRSP, in cazul celei cronice (Tabel 12).
Tabel 12 Frecventa locului testarii la cazurile de cazurile de hepatita virala tip C, in
functie de stadiul bolii
Locul testarii

Laborator spital de boli


infectioase
Laborator spital dermatovenerologie
Laborator alt spital
Laborator DSPJ
Laborator CRSP
Laborator privat

Hepatita virala acuta


tip C
%
60

Hepatita virala cronica


tip C
%
50

5
40
14
12

13
4
4
75

22

III.

Hepatita virala neclasificata

Cazurile neclasificate, in numar de 226, reprezinta 34% din numarul total de cazuri
intrate in sistemul national de supraveghere in anul 2013 (cu 7% mai mult fata de
anul precedent).
Statutul de cazuri neclasificate se explica prin faptul ca acestea nu au corespuns
definitiilor de caz CNSCBT.

Concluzii:
1. In anul 2013 au intrat in sistemul national de supraveghere 307 cazuri de hepatita
virala tip B, din care 93% in stadiu acut si doar 7% in stadiu cronic.
2. Hepatita virala acuta tip B a fost mai frecvent raportata in randul barbatilor tineri,
apartinand grupei de varsta 25-34 ani.
3. Hepatita virala cronica tip B a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri si in
anul 2013. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la grupa de varsta
55-64 ani, la ambele sexe.
4. Au facut obiectul supravegherii epidemiologice un numar de 130 cazuri de
hepatita virala tip C, din care 82% in stadiu acut si doar 8 % in stadiu cronic.
5. Hepatita virala acuta tip C a inregistrat cele mai mari rate de incidenta la grupa de
varsta 45-54 ani, la femei, respectiv la 55-64 ani, la sexul masculin.
6. Hepatita virala cronica tip C a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri si
in anul 2013. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei la grupa
de varsta de 45-54 ani, iar la barbate, la 55-64 ani.
7. Dintre caile de transmitere posibile, frecventa cea mai ridicata au inregistrat-o,
pentru hepatita virala acuta tip B, cea heterosexuala (nr.parteneri1) si cea
nosocomiala, cu o mentiune aparte pentru tratamentele stomatologice. In cazul
hepatitei virale acute tip C, transmiterea nosocomiala ocupa primul loc ca frecventa
(cu tratamente injectabile in mediul spitalicesc), urmata de cea heterosexuala
(nr.parteneri1).
8. In cazul hepatitelor cronice, calea de transmitere heterosexuala (nr.parteneri1)
a fost mentionata cu frecventa cea mai ridicata. Dat fiind, insa, numarul mic de
cazuri intrate in sistem, este prematur sa tragem concluzii si dupa al doilea an de
supraveghere.

23

Discutii:
Anul 2013 este al doilea an de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C, utilizand
metodologia introdusa in anul 2012. Acest an nu a adus nicio imbunatatire in
notificarea cazurilor de HVB si HCV cronica, ci, dimpotriva, numarul acestora a fost
in scadere comparativ cu anul precedent.
Numarul mic de cazuri de hepatita virala cronica tip B, respectiv tip C, introduse in
sistemul de supraveghere se explica prin lipsa de complianta a colegilor medici
clinicieni din majoritatea judetelor, la definitiile de caz prevazute in metodologie.
Desi CNSCBT a solicitat un feed-back din partea acestor colegi, in etapa in care
metodologia de supraveghere se afla inca in stadiul de draft, aceasta solicitare nu a
fost onorata.
La inceputul anului 2013, metodologia de supraveghere a suferit cateva modificari,
pentru o mai mare acuratete a datelor colectate.

Recomandari:

Reluarea dialogului cu colegii medici clinicieni, in vederea unei mai bune


utilizari a definitiilor de caz pentru supraveghere.

Intensificarea activitatilor de promovare a sanatatii in populatia generala si in


grupele cunoscute ca fiind la risc pentru HVB si HVC.

Intensificarea activitatilor de prevenire a infectiilor nosocomiale, in functie de


specificul unitatii si de riscul pe care il presupun diferitele manevre medicale.

Validare baza de date:


Dr.Denisa Janta
Analiza epidemiologica:
Dr.Odette Popovici

24