ASPECTE GENERALE PRIVIND DEFINIREA, ORGANIZAREA

SI ROLUL CONTROLULUI DE GESTIUNE IN CADRUL UNEI

ORGANIZATII

Definirea Controlului de gestiune

n literatura de specialitate, controlul de gestiune sau controllingul este definit
ca procesul prin care managerii se asigura ca resursele sunt obtinute si utilizate cu
eficienta, eficacitate si pertinenta pentru realizarea obiectivelor organizatiei.
Din aceasta definitie rezulta ca un sistem de controlling nglobeaza un proces
ct si o structura. Procesul consta din ansamblul de actiuni ntreprinse iar structura
priveste adaptarile organizationale si constructiile de informare care faciliteaza
procesul. Definitia controlului de gesiune presupune explicitarea unor termini care o
compun.
Obiectivele organizatiei (cum sunt: lansarea unui nou produs, accesul pe o piata
noua, achizitia unui concurent, realizarea unei fuziuni etc.), fixate cu ocazia formularii
strategiei, constituie elemente date pentru controlul de gestiune. Totui, achiziia de noi
experiene ca urmare a aciunilor corective ct i evoluia permanent a contextului i
pot conduce pe manageri la reformularea acestor obiective.
Termenul de eficien semnific modul de utilizare al resurselor, adic
rezultatul obinut pe unitate de resurse angajate (efect/efort).
Resursele ntreprinderii se refer la toi factorii antrenai n circuitul economic
al ntreprinderii (active fixe, stocuri, resurse financiare, informaii, resursele umane).
Eficacitatea reprezint capacitatea organizaiei de a-i atinge obiectivele
fixate. Un centru de responsabilitate devine eficient atunci cnd i realizeaz
obiectivele cu consumul cel mai redus posibil.
Corelarea obiectivelor ntreprinderii cu mijloacele ridic problema pertinenei,
adic obiectivele (ca volum i calitate) trebuie s fie fixate n raport cu mijloacele
existente sau mobilizabile ntr-un termen scurt.

 Controlul de gestiune caut s conceap i s elaboreze instrumentele de

informare destinate s permit responsabililor de a aciona, realiznd coerena
economic global ntre obiective, mijloace i realizri. El trebuie considerat un sistem
de informare util n pilotajul ntreprinderii, deoarece el controleaz eficiena i
eficacitatea aciunilor i mijloacelor pentru atingerea obiectivelor(Grenier, citat de
Boisselier, 1999).
n vederea elaborrii unui sistem de control de gestiune, managerii folosesc
diverse instrumente de informare, care pot orienta aciunea i luarea deciziilor:
informaiile privind planurile pe termen mediu i lung;
statistici extracontabile, care privesc de regul operaiile curente;
contabilitatea financiar i analizele financiare;
contabilitatea de gestiune;
tablouri de bord;
sistemul de bugete al ntreprinderii.
Scopul clasic al controlului de gestiune este s colecteze, s analizeze, s
difuzeze informaii, n scopul lurii deciziei. n general, decizia reprezint
transformarea informaiilor primite de un decident n aciuni, n cadrul unei organizaii
sau al unei pri a organizaiei. Calitatea deciziei i obinerea performanei depind ns
de calitatea informaiei furnizat de controlul de gestiune. Astfel, pentru a fi util n
actul decizional, informaia furnizat de controlul de gestiune trebuie s
ndeplineasc urmtoarele caracteristici:
s fie fiabil ( s dea o reprezentare ct mai bun a realitii);
s fie actual (furnizat n timp util);
s fie complet (s indice toate elementele care s permit luarea deciziei);
s fie pertinent ( s fie adaptat problemei vizate);
s fie accesibil pentru decideni.
Activitatea de control de gestiune este una complexa, antrenand o permanenta legatura
intre managerul aflat in varful ierarhiei si ceilalti membri ai intreprinderii. Prin acest
proces managerii influenteaza pe ceilalti membri ai organizatiei pentru a aplica
strategiile. Aceste interactiuni reprezinta o latura importanta a controlului de gestiune
deoarece, fiind o relatie sociala, implica luarea in considerare a factorilor de

comportament. Orice fundamentare a deciziilor numai pe demersuri empirice nu va

putea asigura convergenta intre obiectivele intreprinderii si cele individuale.
Managerii intreprinderilor nu vor fi influentati doar de intuitie si de
dispozitivele externe de reglare a activitatii, ci in mare masura de mediul informal care
urmareste procesele interne.
Particularitatile activitatii controlului de gestiune deriva din caracteristicile
sale, si anume:
controlul de gestiune este un proces sistematic si permanent, constand din mai
multe secvente ce pot fi descrise separat: elaborarea obiectivelor, realizarea lor
si evaluarea;
atentia sa este concentrata asupra intregii intreprinderi, prin aceasta asiguranduse coordonarea si mentinerea echilibrului intre diferitele parti componente ale
organizatiei;
utilizeaza ca si criterii de apreciere a performantei, eficienta si eficacitatea;
desi poate fi considerat un sistem total, controlul de gestiune este constrans de
natura si limitele resurselor de care dispune, el trebuind sa fie exercitat in
interiorul actiunilor de planificare strategica;
orizontul sau priveste anul in curs si cel mult anul urmator;
etapa finala a procesului de control de gestiune este stabilirea gradului de
indeplinire
a obiectivelor, prioritatea sa fiind masurarea performantelor;
rapiditatea obtinerii unor informatii poate prevala asupra exactitatii lor;
disciplinele pe care se bazeaza sunt cele din categoria stiintelor de gestiune,
economice si psihosociologice;
este un instrument care ajuta la pilotarea unitatii de gestiune, responsabilitatea
asumata referindu-se atat la obiective cat si la rezultatul final;
pentru a fi utilizat, controlul de gestiune trebuie adaptat la organizarea si
specificul activitatii fiecarei intreprinderi.

Organizarea Controlului de gestiune (controllingului)

Modul de organizare si de realizare a controlului de gestiune ntr-o organizatie

economica depinde att de marimea firmei si specificul activitatii, de competenta
echipei manageriale ct si de cultura de ntreprindere.
ntr-o formula ideala, controllingul este articulat de o maniera functionala cu
directia generala a firmei. n felul acesta, el si ndeplineste rolul de pregatire a
deciziilor la toate nivelurile si de coordonare a actiunilor, fara a fi perceput doar ca un
instrument de supraveghere din partea structurii ierarhice. nsa aceasta situatie se
transpune n practica n functie de marimea ntreprinderii.
Rolul sau este acela de a primi informatii de la diferite structuri (filiale,
sucursale, reprezentante) necesare pentru elaborarea si urmarirea realizarii strategiei
grupului. Aceasta situatie nu exclude existenta unui controlling descentralizat la
nivelul filialelor, dar care vor avea competente restrnse si vor trebui sa aplice
procedurile de controlling stabilite de sediul central, servind ca sistem de furnizare a
unor rapoarte regulate, n special privind indicatorii de performanta.

Instrumentele controlului de gestiune

Pentru exercitarea misiunii sale, controlul de gestiune are nevoie de
instrumente specifice cum sunt:
a. Contabilitatea de gestiune;
b. Bugetele;
c. Tabloul de bord;
d. Preurile de decontare intern (sau de cesiune intern).
Aceste instrumente trebuie sa raspunda nevoilor de informare, elaborarea lor fiind
unul din punctele fundamentale ale controlului de gestiune.
Contabilitatea de gestiune
Cu ajutorul ei se realizeaz calculul i analiza costurilor, care sunt necesare
previziunii, msurrii i controlului rezultatelor. Ea pune la dispoziia conductorilor
ntreprinderii

informaii

performanelor organizaiei.

Bugetele

utile

lurii

deciziilor

i contribuie

la

ameliorarea

Un buget este o afectare (atribuire cifric) previzional i cuantificabil a obiectivelor

centrelor de responsabilitate i a mijloacelor de realizare a acestora pe o perioad
scurt de timp. Bugetul decurge dintr-un demers previzional mai larg i const n a
transf Tabloul de bord
Tablourile de bord
Tablourile de bord sunt instrumente de pilotaj pe termen scurt orientate spre aciune.
Ele cuprind un numr de indicatori pertineni, concii, obinui rapid i care exprim
factorii de competitivitate ai ntreprinderii sau ai unui centru de responsabilitate.era
strategia pe termen lung i mediu n plan operaional.
Preurile de cesiune intern
Preurile de cesiune intern (sau costurile de decontare intern) sunt preurile la
care se evalueaz tranzaciile ntre centrele de responsabilitate. Ele permit msurarea
contribuiilor centrelor de responsabilitate la realizarea rezultatului global al
ntreprinderii.
Pentru realizarea obiectivelor sale controlul de gestiune folosete:

un sistem de planificare pe termen scurt (anual);

un sistem informaional;
o procedur de msurare a performanelor.
un sistem de planificare pe termen scurt (anual);
un sistem informaional;
o procedur de msurare a performanelor.

Controlul de gestiune trebuie s furnizeze informaii

Funcia controlului de gestiune este de a concepe, de a formaliza i de a trata
fluxul de informaii.

ntr-un sistem informaional ntlnim trei categorii de informaii :

descendente ;
ascendente i transversale.

Controlul de gestiune:
organizeaz retransmiterea pe vertical a fluxului de informaii necesare
reflexiei strategice.
selecioneaz informaiile care vor servi ca baz la evaluarea performanelor
unitailor descentralizate i/sau responsabilitiilor i trebuie s vegheze n
permanen sistemul de indicatori de performan reinui.
produce informaii transversale pentru a rspunde necesitilor de
coordonare a unitilor descentralizate.
Controlul de gestiune este un sistem de supraveghere

Controlul de gestiune evalueaz performanele entitiilor descentralizate analiznd

cauzele abaterilor ntre obiective i rezultate.

Controlul de gestiune trebuie s identifice responsabilitatea real a unui centru n

Strategia adoptat

Planificarea strategic i operaional

Obiective pe termen scurt

cazul n care acesta nu i-a atins obiectivele.

Acesta din urm trebuie s se justifice n faa organelor ierarhic superioare care vor lua
msuri cum sunt:

Rezultate ateptate

diminuarea pericolelor;
demiterea (destituirea) responsabililor
Factori de competitivitate
nchiderea centrului.
Baza de date
Abateri
Comparare

Schema procesului controlului de gestiune

Aciuni corective

Aciuni

Sistem de msur

Rezultate msurate