CONTABILITATEA DE GESTIUNE SI CALCULATIA

COSTURILOR
1. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE
Obiectul contabilitatii de gestiune il constituie realizarea unei legaturi intre cheltuielile
efectuate si productia obisnuita, legatura concretizata in determinarea costului pe purtatorul de
cost( produs, lucrare, serviciu, etc).
Costul se determina atat standard cat si efectiv. Totodata, prin contabilitatea de
gestiune se realizeaza o comparatie intre costurile prestabilite (antecalculate) si cele efective,
determinand si interpretand abaterile rezultate.
Contabilitatea de gestiune mai da posibilitatea obtinerii de rezultate analitice pe fiecare
purtator de cost.
Contabilitatea de gestiune determina costurile si rezultatele analitice in faza de
obtinere ( fabricatie) a productiei. Totusi, rezultatele analitice pot fi corelate si in faza de
vanzare a produselor.
Contabilitatea de gestiune mai are si urmatoarele denumiri:
-

contabilitate analitica pentru ca ofera informatii analitice prin cost si rezultat;

contabilitate interna pentru ca informatiile sunt destinate numai pentru interiorul

firmelor ( dar si organelor de control conform legii);

contabilitate manageriale pentru ca furnizeaza informatii prin cost si rezultat
managementului societatii. In fapt este partea cea mai importanta a contabilitatii
manageriale.
Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie si cade in sarcina

conducatorului, administratorului unitatii patrimoniale.

FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE
Organizarea contabilitatii de gestiune se face diferentiat in cadrul unei entitati
patrimoniale, in functie de conditiile de desfasurare a activitatii, de particularitatile specifice
activitatii, particularitati regasite in factorii de organizare.
Acesti factori sunt:
a. Marimea intreprinderii.
In functie de marime se stabileste si structura organizatorica pe fabrici, sectii, ateliere,
etc., dar se organizeaza si activitatea financiara contabila in sistem centralizat (pentru firme

mai mici), si/sau in sistem descentralizat pentru intreprinderi mai mari. In functie de acesta
organizare are loc atat fluxul informational cat si o delimitare si o structurare a costurilor.
b. Caracterul productiei care poate fi permanent sau sezonier.
In functie de perioada in care se desfasoara activitatea si implicit se obtin produse, se
repartizeaza si cheltuielile. Cheltuielile variabile se regasesc numai in perioada de activitate,
in timp ce cheltuielile fixe se regasesc in tot timpul anului (chiar daca avem activitate
sezoniera).
c.
-

Tipul productiei, productie care poate fi :

productie de masa;
productie de serie;
productie unicat.

In functie de aceasta se aplica metoda de calculatie, respectiv metoda globala, metoda

pe faze si metoda pe comenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit se aplica metoda
standard-cost.
d. Tehnologia de fabricatie si gradul de automatizare al productiei.
In functie de acestea sunt stabilite tehnic etapele parcurse de la intrarea materiei prime
si pana la obtinerea produsului finit. In functie de aceste etape se stabilesc si etapele de
calculatie si implicit structurile pe posturi, procedeele de calculatie si modul de determinare a
costului unitar.
PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE
a. Principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc
productia.
Acest principiu spune ca se impune o sepaare a evidentei cheltuielilor care privesc
productia ( se refera la obiectul de activitate ) de cele care nu privesc productia (se refera al
cheltuielile cu caracter cultural, social, sportiv).
b. Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter
neproductiv.
Obiectul contabilitatii de gestiune il reprezinta cheltuielile care privesc productia.
Acestea, la randul lor, vor fi separate in cheltuieli cu caracter productiv si cheltuieli cu
caracter neproductiv (nrebuturi, pierderi, depasiri de costuri). Cheltuielile cu caracter
productiv se includ in codtul produsului, in timp ce cheltuielile cu caracter neproductiv vor fi
incluse in costul perioadei.
c. Pricipiul separarii cheltueililor in spatiu.

Potrivit acestui principiu, orice cheltuiala este atasabila unui anumit centru de
responsabilitate (loc de desfasurare a activitatii). In functei de locul care a generat cheltuiala
se stabileste si responsabilitatea.
d. Principiul separarii cheltuielilor in timp.
Acest principiu presupune stabilirea unei legaturi intre momentul efectuarii
cheltuielilor si momentul realizarii productiei.
Astfel cheltuielile se impart in:
-

cheltuieli anticipate care se efectueaza inainte de desfasurarea activitatii si se

includ esalonat in costul produsului;

cheltuieli curente care se efectueaza in momentul desfasurarii activitatii;
cheltuieli previzionate sau cheltuieli cu provizioanele care au loc dupa efectuarea

activitatii.
e. Principiul documentarii conform caruia orixe cheltuiala inregistrata in contabilitatea
financiara trebuie sa fie consemnata intr-un document justificativ.
1.1.

COSTUL SI CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE INTRA IN STRUCTURA

COSTULUI
Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor materiale, de personal si alte cheltuieli care
intr-un fel sau altul, direct sau indirect concura la realizarea unui produs si se regasesc in
structura produsului respectiv.
In costul unui produs se cuprind direct sau indirect cheltuieli generate de materii
prime, salarii si contributiile aferente, energie, amortizari, cheltuieli efectuate de terti.

1.2.

ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Rolul contabilitatii de gestiune reiese din obiect si este:
-

de a determina structurile de costuri pe articole de calculatie;

de a da posibilitatea formarii pretului de vanzare;
de a sta la baza negocierii pretului de vanzare;
de a da posibilitatea unei comparabilitati in dinamica a costurilor pentru produse

similare;
de a determina costul si rezultatul in mod analitic pe fiecare purtator de cost.

1.3.
FUNCTIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE
a) Determinarea, calculul costurilor standard prestabilite, bugetate aceste costuri
trebuie stabilite inainte de lansarea in fabricatie a unui produs.
b) Inregistrarea efectiva analitica si curenta a costurilor efectuate. Se face pe baza de
documente justificative si se da posibilitatea compararii informatiilor cu cele din

contabilitatea financiara. Reprezinta inregistrari propriu-zise de costuri pe elemente de

cheltuieli.
c) Functia de analiza, comparare si determinare

de rezultate analitice. Se compara

costurile prestabilite cu cele efective, obtinand astfel rezultatele analitice. Functia

poate fi realizata numai cu conditia existentei celorlalte doua.
Corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune:
-

sunt elemente ale dualismului contabil;

contabilitatea financiara se realizeaza pe legi precise in timp ce contabilitatea de

gestiune se realizeaza pe legi dar in corelatie cu particularitatile firmei: obiectul de
activitate, factori, procedee de calculatie;

ambele contabilitati sunt obligatorii;

ambele conduc la obtinerea de informatii despre activitatea desfasurata de firma;

contabilitatea financiara ofera informatii istorice, de cele mai multe ori, in timp ce
contabilitatea de gestiune ofera informatii curente, operative dar si istorice;

contabilitatea financiara ofera informatii despre cheltuieli totale si rezultate totale, in

timp ce contabilitatea de gestiune ofera informatii despre costuri pe produs si rezultate
analitice ( pe produs);

ambele contabilitati vin in sprijinul managementului firmei.

2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR

2.1.

Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost in momentul

efectuarii cheltuielilor, se impart in:

A) Cheltuieli directe
B) Cheltuieli indirecte
a)

Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cost in momentul efectuarii. Se

cuprind aici cheltuielile generate de materii prime si alte materiale directe, salariile

personalului direct productiv si contributiile aferente si alte cheltuieli directe;

b) Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii se regasesc pe sectorul de
activitate (locul de activitate). Ele ajung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul
lunii, dar indirect prin repartizare. Se impart in :

 cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la nivelul centului de

responsabilitate si de impart in:
-

cheltuieli comune ale centrului de responsabilitate sau sectorului de activitate;

cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate.
cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care se regasesc la nivelul

administratiei firmei.
2.2.

Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturile de calculatie si implicit

pentru contabilitatea de gestiune):

-

cheltuielile activitatii de baza;

cheltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei ( cheltuieli de intretinere si

functionare);

cheltuielile activitatii auxiliare;

cheltuieli generale si de administratie;

cheltuieli de desfacere.

2.3.

Dupa legatura dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune

si din punct de vedere al regasirii cheltuielilor in cost:

-

cheltuieli incorporabile (regasite) in cost ce fac obiectul contabilitatii financiare si

contabilitatii de gestiune. Se impart in:
o cheltuieli din activitatea de exploatare, cu unele exceptii:

pierderile din creante;

unele provizionane

o cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luate pentru realizarea sau

obtinerea produselor cu ciclu lung de fabricatie
-

cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectul contabilitatii financiare dar nu

sunt recunoscute de contabilitatea de gestiune. Se impart in :
o cheltuieli extraordinare;
o celelalte cheltuieli financiare;

cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectul contabilitatii de gestiune dar nu
sunt recunoscute de contabilitatea financiara si implicit de legislatie.

2.4.

Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specifica in contabilitatea

financiara):

cheltuieli cu materiile prime si materialele;

cheltuieli cu conbustibil, energie;

cheltuieli cu tertii;

cheltuieli cu personalul;

cheltuieli cu contributiile eferente;

cheltuieli cu amortizarile, etc.

2.5.

Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie, pentru nevoi de analiza si

constructie, structuri de cost:

Cheltuieli cu materii prime si materiale directe;
Cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala eferenta;
Alte cheltuieli directe;
Cheltuieli cu intretinerea si functionarea masinilor, utilajelor;
Cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate (sectie, sector);
Cheltuieli generale si de administratie - au caracter indirect;
Cheltuieli de desfacere - au caracter indirect ;
Ministerul finantelor recomanda efectuarea inregistrarilor la cost de productie.
2.6.

Din punct de vedere al controlabilitatii si a deciziei asupra unor costuri,

intalnim:
-

cheltuieli controlabile

cheltuieli necontrolabile

Cheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza in cadrul unui centru de

responsabilitate si pentru care exista responsabilitate.
Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia firmei si pentru care nu se
poate decide in cadrul centrului de responsabilitate. Pentru conducerea de varf a firmei toate
cheltuielile decin sau sunt controlabile.
2.7. Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si nivelul productiei
(dupa dependenta dintre cheltuieli si produs) :
- cheltuieli variabile;
- cheltuieli fixe.
Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli dependente si in corelatie cu volumul
productiei.

Variabilitatea cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei se calculeaza cu ajutorul

indicelui de variabilitate.
Ch
100100
Ch
1

I v=

Q1
100100
Q0

C H =f ( Q ) sunt functie de productie . Cheltuielile variabile se impart in:

V

cheltuieli varibile proportionale;

cheltuieli varibile degresive;
cheltuieli varibile regresive;
cheltuieli varibile progresive;
cheltuieli varibile flexibile.

Cheltuieli fixe , denumite si cheltuieli de structura sau de capacitate, sunt acele

cheltuieli care nu depind de productie dar sunt dependente de timp.
I v =0
C H =f ( t ) sunt functie de factorul de timp .
f

Se impart in:
- cheltuieli fixe propriu-zise
- cheltuieli relativ fixe
a. Cheltuieli fixe propriu- zise se impart in :
- cheltuieli cu amortizarea;
- alte cheltuieli legate de pastrarea, conservarea capacitatii de productie;
b. Cheltuieli relativ fixe se impart in:
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli de functionare pentru personalul din administratia intreprinderii.