LUCRARE DE DESERTATIE

SUCEAVA

IULIE 2008

AUDITUL INTERN AL SALARIILOR

CUPRINS
ABSTRACT.................................1
CAPITOLUL 1 - NOIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND AUDITUL INTERN

1.1..Istoricul aparitiei auditului intern

1.2..Definirea conceptului de audit intern
1.3..Trasaturile auditului intern
1.4..Auditul intern si controlul intern
1.5..Reglementarea si coordonarea auditului intern n Romnia
1.5.1..Contextul general
1.5.2..Obiectivele si sfera de activitate a auditului public intern
1.5.3..Organizarea auditului intern
1.5.4..Desfasurarea auditului intern
1.6. Organizarea internationala a auditului intern
1.7. Standarde de audit intern
1.7.1. Codul privind conduita etica a auditorului intern
1.7.2. Standarde de calificare
1.7.3. Standarde de functionare
1.7.4. Standarde de implementare

1.8. Responsabilitatea auditorului intern

CAPITOLUL 2 - METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT

2.1. Planificarea misiunii de audit

2.2. Pregatirea misiunii de audit intern
2.3. Interventia la fata locului
2.4. Raportul de audit intern
2.5. Urmarirea recomandarilor
CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ : "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA SC TERMICA SA

3.1. Emiterea ordinului de serviciu

3.2. Declararea independentei
3.3. Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern
3.4. Colectarea si prelucrarea informatiilor
3.5. Analiza riscurilor
3.6. ntocmirea programului de audit
3.7. ntocmirea programului preliminar al interventiei la fata locului
3.8. sedinta de deschidere
3.9. Interventia la fata locului
3.10. Constituirea dosarelor de audit intern
3.11. Revizuirea documentelor de lucru
3.12. sedinta de nchidere
3.13. Elaborarea proiectului de raport de audit intern
3.14. Transmiterea proiectului de raport de audit intern
3.15. Reuniunea de conciliere
3.16. Raportul de audit intern
3.17. Difuzarea raportului de audit intern

3.18. Urmarirea recomandarilor

CONCLUZII sI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE.............................

ABSTRACT

The Department of public intern audit is under the direct subordination of the management of
public entity and, through its duties must not be involved in the carrying out of the intern control
procedures and in the development of the activities subdued to the public intern audit.
The intern audit is an independent and objective functional activity that offers counselling
and insurance to the management over the fact that the systems of intern control exist and function
efficiently.
The public intern audit is carried on all the activities developed in a public institution
regarding the formation and use of the public funds, and also the administration of the public
heritage.
In the present, the public audit focuses on counselling, not on checking and inspections, but
the deficiency of the new law of the public intern audit consists in the fact that it does not stipulate
as main objective the balance certification and the execution account as it was established by the old
settlement.
For a total transparency of the information regarding the way in which the public money is
used, it should be promoted the independent audit of the financial situations and that of the
budgetary execution, and for a correct information of the public opinion of the way in which the
public funds are administrated it is necessary the publication of the financial situations of the public
institutions.
A major problem of putting into practice the position of internal audit, which is the subject
of the paper, represents the fact that the planning, preparation and the development of the missions
must be carried out more and moreon the basis of the analysis and evaluation of the risks associated
with the activities developed inside the entities and less on the managers, auditors and controllers'
intuition.
The main purpose of the intern auditor's activity is formed by the responsibility of the
management for accomplishing the desired targets and of all the other performers from inside the
entity, aspect that can be reached only through following the existence, formalization and systematic
updating of the intern procedures and the way of putting them into practice, insisting on a series of
specific elements for the development of the mission of intern audit and that is:
-

the analysis and evaluation of risks associated with the activities

the risk management

the added value of the intern audit's work

the growth of the intern audit's preventive role in the culture of entities

the total comprehension and putting into practice of the intern audit standards

the necessity for applying very well known sound and good practices in the field of
activity.

The intern audit's professional abilities produce benefits for the entity, through a systematic
evaluation, on the basis of the audit standards and the best practices, policies, procedures and
operations carried out by the entity.
The intern audit's role is to ensure the management over the functionality of the internal
control, its sufficiency and insufficiency.
The intern audit helps the entity to reach its objectives through a methodic and systematic
organization, getting involved in improving the internal control and the leading processes, that refer
to policies and administration.
The intern audit reports represent "real visit cards of the entity", that will be taken into
consideration, analyzed, studied by the representatives of the Audit Court, the financial international
organisms, European Commissions. For these reasons, the quality of the audit reports has great
importance and it depends on the intern audits' ability and professionalism, on their relationship with
the general management, the management of the structural levels and executors.
Therefore, the intern audit is a special position, very useful for leading entities, no matter the
level of responsibility, and that explains its development in the last two decades, including the
expansion of the field of action over the efficiency and performance, beyond the simple regularity.

CAPITOLUL 1 - NOIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND AUDITUL INTERN

1.1..Istoricul aparitiei auditului intern

Auditul a fost cunoscut la nceputurile secolului al XVIII-lea, fara a fi precizata data exacta
sau localizarea geografica ntr-un stat.
Istoria economica delimiteaza mai multe etape ale auditului, diferentiate n functie de
categoria sociala care ordona auditul, numiti ordonatori de audit, n functie de auditori si de
obiectivele auditului. Pna la nceputul secolului al XVIII-lea, auditul era ordonat de regi, mparati,
biserica si stat cu un singur obiectiv: cel de pedepsire a hotilor pentru frauda si prevenirea unor
astfel de fapte cu scopul de a proteja patrimoniul propriu al acelei entitati.
Auditorii erau numiti din rndul preotilor si primau calitatile morale ale acestora. Framntata
istorie a sec. al XVIII-lea pna la jumatatea sec. al XIX-lea a produs schimbari si n rndul
ordonatorilor de audit. Statele, tribunalele jurisdictionale si actionarii au luat locul vechilor clase
sociale, iar auditorii erau preferati din categoria celor mai buni contabili. Auditul si extinde
obiectivele asupra reprimarii fraudelor, a pedepsirii celor care le produceau si a cautarii solutiilor,
pentru pastrarea integritatii patrimoniului. Sfrsitul secolului al XIX-lea contureaza relatia ntre
auditati si auditori alesi din rndul profesionistilor contabili sau juristi. Obiectivul lor: atestarea
realitatii situatiilor financiare, cu scopul de a evita erorile si frauda.[1]

Primele patru decenii ale secolului XX, auditul este realizat de profesionisti specializati n
audit alaturi de contabili. Lucrarile erau comandate de stat si de actionari.
Perioada anilor 1940-1970, cnd comertul international se dezvolta, este dominata de
schimburi ntre state cu bunuri si servicii, ordonatorii de audit si largesc sfera n rndul bancilor,
patronatului si al institutiilor financiare datorita pietelor de capital. Executarea auditului era realizat
de profesionisti de audit si contabilitate, iar obiectivele cunosc o forma elevata de atestare a
sinceritatii si regularitatii situatiilor financiare. n aceasta perioada, datorita dezvoltarii profesiei
contabile si a influentelor asupra cadrului contabil conceptual, anglo-saxonii dezvolta activitatea de
audit pe continentul european.
Doua decenii mai trziu (1970-1990), obiectivele auditului sunt orientate spre atestarea
controlului intern, respectarea cadrului conceptual contabil (postulate, principii si reguli de evaluare)
si a normelor de audit.
n Romnia, introducerea auditului intern este de data relativ recenta si se ncadreaza n
efortul general de modernizare a managementului financiar, att n sectorul privat, ct si n cel
public.
ntreprinderile au nceput sa-si organizeze propriile compartimente de audit intern, n special
pentru reducerea cheltuielilor, prin preluarea efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul entitatii,
iar pentru realizarea activitatii de certificare au apelat n continuare la cabinete de audit extern, care
aveau dreptul la o supervizare a activitatii ntreprinderilor. Pentru a se distinge ntre auditorii
cabinetelor de audit extern si cei ai organizatiei supuse auditului, primii au fost numiti auditori
externi, iar cei din urma au fost numiti auditori interni, deoarece faceau parte din ntreprindere.
Aceste schimbari au fost benefice, deoarece auditorii externi nu si mai ncep activitatea de la
zero si pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care se adauga noi constatari rezultate prin
aplicarea procedurilor specifice si apoi efectueaza certificarea conturilor organizatiei auditate.
Rolul si necesitatea auditorilor interni au crescut continuu si au fost unanim acceptate, motiv
pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza si de a-si standardiza activitatile practice. Astfel,
n anul 1941 s-a creat n Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni -IIA, care a fost
recunoscut international. Ulterior a aderat Marea Britanie, iar in 1951, Suedia, Norvegia, Danemarca
si alte state. n prezent la acest institute s-au afiliat peste 90 de institute nationale ale auditorilor
interni si membri din peste 120 de tari, n urma obtinerii calitatii CIA -auditor intern certificat,
acordate de IIA pe baza unor examene profesionale.
Functia de audit intern s-a instituit n Anglia si Franta la nceputul anilor '60, fiind puternic
marcata de originile sale de control financiar-contabil. Abia dupa anii '80-'90 functia de audit intern
ncepe sa se contureze n activitatea entitatilor, iar evolutia ei continua si n prezent.
n Romnia, auditul intern a fost adoptat ca un termen la moda n domeniul controlului
financiar, nsa cu timpul s-a reusit decantarea conceptelor de control intern si audit intern.
1.2..Definirea conceptului de audit intern

Functia de audit intern a cunoscut transformari succesive pana la stabilizarea definirii

conceptului. Aceste abordari progresive au scos n evidenta o serie de elemente, care trebuie retinute
pentru conturarea cadrului n care se nscrie auditul intern.
Din analiza evolutiei functiei auditului intern pna n prezent putem aprecia urmatoarele
elemente de implicare n viata entitatii auditate :
-

consilierea acordata managerului ;

ajutorul acordat salariatilor fara a-i judeca ;

independenta si obiectivitatea totala a auditorilor.

a) Consilierea acordata managerului

Auditul intern reprezinta o functie de asistenta a managerului, pentru a-i permite sa-si administreze mai bine
activitatile. Componenta de asistenta, de consiliere atasata auditului intern l distinge categoric de orice actiune de
control sau inspectie si este unanim recunoscuta ca avnd tendinte de evolutie n continuare.

Profesionalismul auditorului intern consta n arta si maniera de a emite o judecata de valoare

asupra instrumentelor si tehnicilor folosite, cum ar fi : reguli, proceduri, instructiuni, sisteme
informatice, tipuri de organizare s.a., care reprezinta ansamblul activitatilor de control utilizate de
managerul institutiei sau responsabilul unui loc de munca, recunoscut de specialisti drept control
intern.
Rolul auditorului intern este acela de a-l consilia pe manager pentru abordarile practice
succesive deja elaborate prin analize si evaluari, de a da asigurari privind functionalitatea sistemului
de control intern.
b) Ajutorul acordat salariatilor fara a-i judeca
ntr-o entitate n care auditul intern face parte din cultura organizatiei, acesta este acceptat cu
interes, dar ntr-o entitate care se confrunta cu riscuri potentiale importante, cu absenta conformitatii
cu reglementarile de baza, cu o eficacitate scazuta si o fragilitate externa a acesteia, din cauza
deturnarilor de fonduri, disparitiei activelor sau fraudei, este evident ca managerul respectiv va fi
judecat, apreciat, considerat n functie de constatarile auditorului intern[2].
ntr-un caz standard, misiunea de audit intern poate sa evidentieze ineficacitate, redundanta
n sistem sau posibilitati de mbunatatire a activitatilor ori actiunilor, dar exista mai multe motive
pentru care managementul nu trebuie sa fie pus direct n discutie :

Obiectivele auditului intern au n vedere un control asupra activitatilor care sa

conduca la mbunatatirea performantei existente, si nu la judecarea acestuia, asa cum
specialistul n fiscalitate ajuta la o mai buna aplicare a regimului fiscal.

Realizarile auditului intern nu trebuie puse n discutie de cel auditat, iar daca totusi
acest lucru este facut, sa se efectueze ntr-o maniera pozitiva.

Responsabilitatile auditorului intern trebuie sa aiba n vedere faptul ca, adesea,

analiza cauzelor unei nereguli scoate la iveala existenta unor puncte slabe care si au
originea n insuficiente asupra carora responsabilul nu are un bun control. Cu aceasta
ocazie se observa ca solutiile trebuie sa vina pe cale ierarhica sau chiar de la nivelul
organizatiei, daca sunt probleme de dimensiune culturala, de formare profesionala, de
buget, de organizare, de natura informatica s.a.

c) Independenta totala a auditorilor interni

Functia de audit intern nu trebuie sa suporte influente si presiuni care ar putea fi contrare
obiectivelor fixate. Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independentei sub
doua aspecte :
-

independenta compartimentului n cadrul organizatiei, de aceea el trebuie sa functioneze

subordonat celui mai nalt nivel ierarhic ;

independenta auditorilor interni, ceea ce le va asigura obiectivitatea n activitatea pe care o

vor desfasura.

Independenta si obiectivitatea sunt abateri de la functia de audit intern, care dauneaza

eficacitatii si rigorii muncii de audit. Spre exemplu, trebuie sa avem n vedere ca nu putem fi medic
si pacient n acelasi timp, fara sa stabilim un diagnostic cel putin subiectiv.
Respectarea standardului privind independenta presupune unele reguli:
-

auditul intern nu trebuie sa aiba n subordine vreun serviciu operational ;

auditorul intern trebuie sa poata avea acces n orice moment la persoanele de la toate
nivelurile ierarhice, la bunuri, la informatii, la sistemele electronice de calcul ;

recomandarile pe care le formuleaza trebuie sa nu constituie n nici un caz masuri

obligatorii pentru management.

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva, care da unei organizatii o

asigurare n ceea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor, o ndruma pentru a-i
mbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.
Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa-si atinga obiectivele, evalund, printr-o
abordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control si de
conducere a ntreprinderii si facnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea.[3]
1.3..Trasaturile auditului intern
Organizarea functiei de audit intern n cadrul entitatilor impune luarea n consideratie a urmatoarelor trasaturi :

- universalitatea;
- independenta;

- periodicitatea.
a) Universalitatea functiei de audit intern trebuie nteleasa n raport cu aria de aplicabilitate,
scopul, rolul si profesionalismul persoanelor implicate n realizarea acestei functii.
Auditul intern exista si functioneaza n toate organizatiile, oricare ar fi domeniul de activitate
a acestora. Initial el s-a nascut din practica ntreprinderilor multinationale, apoi a fost transferat celor
nationale, dupa care a fost asimilat n administratie. n Romnia, auditul intern este impus
institutiilor publice si structurilor asimilate acestora si recomandat entitatilor din sistemul privat.
Auditul financiar are ca obiect activitatile din domeniul financiar si contabil, pe cnd auditul
intern are o arie mai extinsa, cuprinde toate activitatile desfasurate n cadrul entitatii, de aici
universalitatea functiei de audit intern. Din practica a rezultat ca activitatile financiar-contabile
reprezinta 20-25% din activitatile care fac obiectul auditului intern.
Putem afirma ca, acolo unde exista control intern, exista ai audit intern, deoarece "materia
prima" a auditului intern este controlul intern. Datorita faptului ca auditul intern are scopul de a
evalua controlul intern, iar controlul intern este universal, putem afirma ca si auditul intern este
universal.
Functia de audit intern a devenit o functie de asistenta manageriala prin care auditorii interni
i ajuta pe managerii de la orice nivel sa stapneasca bine celelalte functii si toate activitatile. Avnd
n vedere ca managerii exista peste tot, si asistenta s-a extins n toate domeniile si se refera la toate
activitatile.
Standardele internationale precizeaza ca auditorul intern nu trebuie sa cunoasca toate
meseriile din lume. Orict s-ar stradui, acesta nu poate sa fie la fel de bun ca cel care face zilnic
aceeasi lucrare.
Specialitatea auditorului intern este sistemul de control intern. nsa pentru a-si putea
exercita specialitatea, acesta trebuie sa aiba o buna cunoastere a mediului pe care-l auditeaza, sa
nteleaga cadrul legislativ si normativ si sa-si nsuseasca cultura organizatiei.
ntr-un compartiment de audit intern nu exista oameni priceputi la toate. Aici vom gasi
specialisti care au nsusite cultura manageriala, cultura financiar-contabila, cultura informatica si
alte culturi care sunt necesare ntr-o entitate.
b) Independenta auditorului intern semnifica faptul ca acesta trebuie sa aiba o gndire
nencorsetata, fara idei preconcepute, ca de exemplu ''totul merge foarte bine sau totul merge foarte
prost''.
Auditorul intern nu poate fi controlor, pentru ca, atunci cnd va audita, va face control
financiar de gestiune, si nici inspector, pentru ca n acest caz se va comporta ca un inspector fiscal.
Auditorul intern nu poate fi nici altceva, respectiv nu poate fi manager sau o persoana care
realizeaza procesul de achizitii.
Auditul intern este o activitate independenta, de asigurare a ndeplinirii obiectivelor si de
consultanta, conceputa n scopul de a adauga valoare si de a mbunatati activitatile unei organizatii.
Astfel functia de audit intern, cu ocazia evaluarii controlului intern, stabileste :

daca controlorul intern a depistat toate riscurile,

daca pentru toate riscurile identificate a gasit procedurile cele mai adecvate,

daca lipsesc controalele n anumite activitati,

daca exista controale redundante,

apoi transforma n recomandari toate aceste constatari si concluzii asupra controlului intern prin
raportul de audit pe care l va nainta managerului. Auditul intern ofera departamentelor din
organizatie, consiliului director, consiliului de administratie o opinie independenta si obiectiva
asupra managementului riscului, controlului si guvernarii, masurnd si evalund eficacitatea
acestora n atingerea obiectivelor stabilite ale organizatiei.
Auditul intern are trei principale preocupari:

raporteaza managerului la cel mai nalt nivel, pentru ca acesta este cel care poate lua
decizii, respectiv directorului executivului sau consiliului de administratie ;

evalueaza si supervizeaza sistemul de control intern ;

ofera consiliere pentru mbunatatirea managementului pe baza analizei riscurilor

asociate activitatilor auditabile.

Auditul intern intra n cultura organizatiei atunci cnd managerul apeleaza la auditori.
n aceste fel auditul intern devine o functie responsabila, caracterizata prin independenta.
Auditul intern este o functie si auditorul intern este o persoana care are obligatii, si acestea
nu sunt minore.
c) Periodicitatea auditului intern este o functie stabila n cadrul entitatii si este si o functie
ciclica pentru cei auditati. Frecventa auditurilor va fi determinata de activitatea de evaluare a
riscurilor. Astfel auditorii interni pot audita o entitate 8-12 saptamni si apoi sa revina dupa o
perioada de 2-3 ani, n functie de evolutia riscurilor.
n acest sens trebuie sa dispunem de un sistem de masurare a riscurilor. Acesta este planul de
audit, care se realizeaza pe perioade strategice, de regula de 5 ani, structurat anual si care cuprinde
toate activitatile. Diferenta este ca unele activitati vor fi auditate o data, iar altele de mai multe ori,
n functie de evaluarea riscurilor. Pe baza planului de audit se stabileste si numarul 20220s1821u de
auditori, si n functie de acestia se aleg riscurile care vor fi tratate si cele la care se va renunta pentru
moment.
Periodicitatea auditului intern nu nseamna jumatate de norma, ci reprezinta faptul ca
auditorul intern poate reveni oricnd acolo unde considera ca este nevoie.
Auditul intern este o functie periodica deoarece se realizeaza conform unui plan si pe baza
unor programe de activitate comunicate si aprobate anticipat.

Auditul intern ajuta entitatile sa-si atinga obiectivele, ceea ce se realizeaza printr-o
organizare metodica si sistematica a procesului de audit, ndreptata spre mbunatatirea controlului si
proceselor de conducere la diferite perioade. Auditul intern trebuie sa urmareasca obiectivele
generale, dar si alte elemente, ca[4]:
-

existenta unor disensiuni ntre diferite niveluri ale organizatiei ;

existenta anumitor lucruri care-i descurajeaza pe oameni sa lucreze mai bine s.a.

recomandarile si concluziile auditului intern sunt utile managementului de la toate nivelurile, n

special cu privire la mbunatatirile potentiale n procesul de management al riscului, pe care
auditorul le va evalua din nou cu ocazia revenirii sale, ceea ce va asigura un plus de valoare
organizatiei.
Auditorii nu auditeaza persoane, ci sisteme, entitati, programe, activitati s.a. n aceste sens
rapoartele de audit nu contin nume si fapte. Aceasta nu nseamna ca auditul intern nu are implicatii
asupra persoanelor. Daca descopera disfunctionalitati, nereguli, fraude, atunci responsabilii
activitatilor respective vor avea probleme. Persoanele sunt inspectate de compartimentul de inspectie
si astfel vom stabili daca s-au ncalcat legile si regulamentele.
1.4..Auditul intern si controlul intern

Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care
le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre specialisti.
Controlul intern nu se organizeaza ca un compartiment distinct n cadrul entitatii, el
regasindu-se n structura fiecarei functii a managementului, a fiecarei activitati si este n
responsabilitatea fiecarui angajat. Fiecare raspunde de controlul sau intern. Managementului de
linie, respectiv sefilor de compartimente, n afara propriului control intern, i mai revin si alte
atributii de control pe care poate sa le diminueze sau sa le dezvolte n functie de evolutia riscurilor n
entitatea pe care o conduce. Auditul intern, spre deosebire de controlul intern, se organizeaza ca
structura distincta n subordinea managerului general al entitatii.[5]
Sistemul de control intern din entitati cuprinde mai multe controale, asa cum am mai
precizat, si anume : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, controlul partenerial,
controale de calitate si controlul financiar preventiv, inventarierea patrimoniului, controlul contabil,
controlul financiar, inspectii s.a. aceste controale pot fi grupate astfel :
-

controale ex-ante : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic si controlul financiar

preventiv ;

controale ex-post : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, inventarierea

patrimoniului, controlul casieriei, controlul contabil, controlul financiar, controalele de
calitate, inspectia s.a.

Toate aceste controale enumerate nu se organizeaza n compartimente de sine statatoare, ci se

regasesc pe fluxul de operatii ntre fazele unui lant procedural, fiind exercitate de fiecare post de
lucru, la fiecare nivel de responsabilitate sau prin delegare de competenta si fiind atasate intrinsec
activitatilor curente.

Datorita acestei organizari, atunci cnd auditorul intern stabileste inexistenta procedurilor,
inadaptabilitatea sau neactualizarea sistematica a acestora, n functie de evolutia riscurilor,
neimplementarea recomandarilor s.a.
Acest sistem este specific Romniei, care a implementat auditul intern n sectorul public
ncepnd cu 1 ianuarie 2003.
Avnd n vedere att particularitatile sistemului anglo-saxon, ct si specificul sistemului de
control intern romnesc, consideram necesara instituirea unei structuri de control intern n cadrul
entitatilor publice n subordinea managerului general care sa aiba ca principale atributii urmatoarele:
-

implicarea n crearea procedurilor acolo unde nu exista;

supravegherea actualizarii sistematice a procedurilor n functie de schimbarile legislative si

de evolutia riscurilor;

coordonarea sistemului de control intern al entitatii si realizarea evaluarii riscurilor;

sprijinirea managementului pentru implementarea recomandarilor auditorilor interni;

asigurarea consultantei solicitate de management.

Structura de control intern, organizata numai la nivelul ordonatorilor principali, trebuie

dimensionata de analiza evaluarii riscurilor asociate activitatilor si nu este potrivit sa depaseasca

jumatate din numarul auditorilor.
1.5..Reglementarea si coordonarea auditului intern n Romnia
1.5.1..Contextul general

Prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern[6] si Ordonanta Guvernului nr. 37/2004
pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern[7] a fost reglementat
auditul intern la entitatile publice, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice si
administrarea patrimoniului public, ca activitate functional independenta si obiectiva. Legea include
urmatoarele categorii de entitati publice: autoritatea publica, institutia publica, regia autonoma,
compania sau societatea nationala, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativteritoriala este actionar majoritar si care are personalitate juridica.
1.5.2..Obiectivele si sfera de activitate a auditului public intern

Obiectivele auditului public intern, conform articolului 3 din lege, sunt :

a) asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa mbunatateasca sistemele si activitatile
entitatii publice;
b) sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si
metodica, prin care se evalueaza si se mbunatateste eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

Sfera auditului public intern cuprinde :

a)

Activitati financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din

momentul constituirii angajamentelor pna la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii
finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;

b)

Constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta,

precum si a facilitatilor acordate la ncasarea acestora;

c)

Administrarea patrimoniului public, precum si vnzarea, gajarea, concesionarea sau

nchirierea de bunuri din domeniul privat sau public al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale;

d)

Sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele

informatice aferente.

Obiectivele specifice ale auditului intern pentru entitatile economice din sectorul sau
domeniul public vor avea la baza un cadru comun elaborat de Ministerul Finantelor Publice si
Camera Auditorilor Financiari din Romnia.
1.5.3..Organizarea auditului intern

Din punct de vedere structural, auditul intern este organizat astfel :

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) ;
b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) ;
c) Compartimentele de audit public intern din entitatile publice.
a)

Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) functioneaza pe lnga unitatea Centrala de
Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) si este un organism cu caracter
consultativ, avnd rolul de a actiona n vederea definirii strategiei si a mbunatatirii
activitatii de audit intern n sectorul public.

CAPI a fost constituit din 11 membri alesi pe viata, n urma unui proces de selectie pe baza
ordinului ministrului finantelor publice[8], avnd urmatoarea structura :
-

Presedintele Camerei Auditorilor financiari din Romnia ;

Profesori universitari cu specialitate n domeniul auditului intern-doua personae;

Specialisti cu nalta calificare n domeniul auditului intern-trei persoane;

Directorul general al UCAAPI;

Experti din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publica, juridic, sisteme
informatice -patru persoane.

CAPI este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre membrii
comitetului pentru o perioada de trei ani, care convoaca ntlnirile CAPI.
b)

Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) s-a nfiintat n
cadrul Ministerului Finantelor Publice, n subordinea directa a ministrului, si este structurata
pe departamente de specialitate.
UCAAPI este condusa de un director general, numit de ministrul finantelor publice cu avizul

CAPI.
Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o nalta calificare profesionala n
domeniul financiar-contabil sau al auditului, o competenta profesionala corespunzatoare si sa
ndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului intern.
c)

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel :

Conducatorul institutiei publice sau, n cazul altor entitati publice, organul de conducere colectiva are obligatia

instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit public intern ;
La institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern se limiteaza la

auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de audit public intern al Ministerului

Finantelor Publice.
Conducatorul entitatii publice subordonate, respectiv aflate n coordonarea sau sub autoritatea altei entitati
publice, stabileste si mentine un compartiment functional de audit public intern, cu acordul entitatii publice
superioare; daca acest acord nu se da, auditul entitatii respective se efectueaza de catre compartimentul de
audit public intern al entitatii publice care a decis aceasta [9].

Compartimentul de audit public intern se constituie n subordinea directa a conducerii

entitatii publice si, prin atributiile sale, nu trebuie sa fie implicat n elaborarea procedurilor de
control intern si n desfasurarea activitatilor supuse auditului public intern.

1.5.4..Desfasurarea auditului intern

Auditul intern la entitatile publice se efectueaza de catre compartimentul de audit public

intern, care evalueaza daca sistemele de management si de control intern sunt transparente si
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate.
Auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate ntr-o entitate publica,
inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor
publice, precum si la administrarea patrimoniului public.
Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la trei ani, fara a se limita
la acestea, urmatoarele :
a)

angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata,
inclusiv din fondurile comunitare;

b)

platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c)

vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul privat al

statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d)

concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale;

e)

constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de

creanta, precum si a facilitatilor acordate la ncasarea acestora;

f)

alocarea creditelor bugetare;

g)

sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h)

sistemul de luare al deciziilor;

i)

sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j)

sistemele informatice.

Misiunile de audit public intern pot avea ca obiective principale :

asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele, regulamentele

si legile -auditul de regularitate;

evaluarea de profunzime a sistemelor de conducere si de control intern n scopul

nlaturarii eventualelor nereguli si deficiente din cadrul entitatii publice -auditul
de sistem;

examinarea impactului efectiv al atingerii obiectivelor si calitatii dorite stabilite

de entitatea publica n conditiile utilizarii criteriilor de economicitate, eficienta si
eficacitate -auditul performantei.

1.6. Organizarea internationala a auditului intern

Auditul intern desfasurat n cadrul organizatiilor este o functie, si aceasta se exercita n baza
unor standarde profesionale acceptate pe plan international. n acest sens, auditorii interni se supun
unor reguli comune pe care si le-au impus si care au, totusi, un caracter relativ, n functie de cultura
specifica organizatiei si cultura nationala[10].
Organizatia internationala a activitatii de audit intern a fost initiata prin fondarea Institutului
Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors) - I.I.A., n anul 1941, n S.U.A., cu sediul n
Orlando, Florida. nceputurile au fost marcate puternic de originile sale anglo-saxone, dar
internationalizarea s-a realizat progresiv pe masura afilierii si a altor institute nationale si chiar
membrii individuali.
I.I.A are o bogata activitate n domeniul pregatirii profesionale, de cercetare si de
publicistica, concretizata n[11]:
organizarea anuala a examinarilor profesionale pentru obtinerea calitatii internationale de
C.I.A, prin rotatie, n diferite orase ale lumii;
stabilirea si actualizarea sistematica, pe baza cercetarilor proprii si a practicii internationale,
pentru toti membrii sai, a standardelor internationale n domeniu;
redactarea revistei "Auditorul intern" (The Internal Auditor);
elaborarea si actualizarea periodica a "normelor de buna practica internationala" sau a
"normelor de practica sanatoasa n domeniu";
organizarea de conferinte si colocvii pentru dezbateri de specialitate la nivel international,
prin rotatie, n diverse zone geografice.
Elaborarea standardelor de catre I.I.A. a fost un proces n timp, realizat prin parcurgerea
sistematica mai multor etape, astfel:
n anul 1947, s-a redactat "Declaratia responsabilitatilor" care a definit obiectivele si
domeniul de actiune ale auditului intern;
n anii 1981, 1991 si 1995, datorita evolutiei functiei de audit intern, n ntreaga lume au fost
revizuite standardele de audit intern;
n anul 1999, Comitetul de Directie al I.I.A. a creat un grup de lucru pentru a vedea daca
exista diferente privind modul de aplicare al standardelor n lume, daca standardele pot fi
mbunatatite si cum se poate realiza aceasta,

 n anul 2002, pe baza studiului, s-au actualizat standardele si normele profesionale,

varianta n vigoare n prezent.
Studiul realizat de grupul de lucru a fost coordonat de Australa care a implicat peste 800 de
persoane, la nivel international, respectiv profesori, auditori, cercetatori si studenti, pornind de la
cadrul de competenta al auditului intern din 1998 si studiile realizate de diferite universitati.
Concluziile studiilor realizate au facut referiri, n principal, la[12]:
auditul intern se bazeaza pe evaluarea riscurilor;
profesionalismul trebuie sa fie global;
profesia se schimba, astfel a evoluat si sloganul/paradigma auditului intern, de la o activitate
de detectare catre una de prevenire a riscurilor;
rolul auditorului intern a suferit o metamorfoza, respectiv de la o persoana care informa
actionarii, la o persoana care urmareste schimbarea pozitiva a organizatiei;
s-a stabilit structura Ghidului auditorului intern, care ar trebui sa fie:

nivelul 1 - Codul etic si Standarde de audit intern;

nivelul 2 - Consultanta practica;

nivelul 3 - Dezvoltarea de practici, cercetari fundamentale, publicatii

profesionale, seminarii si conferinte.

nivelurile 1 si 2 se compun din ghiduri care sunt obligatorii, iar nivelul 3 contine ghiduri cu
caracter facultativ, ala cum rezulta din Figura nr.4 - Ghidul auditorului intern;
se contureaza tot mai pregnant rolul preventiv al auditorului intern;
intereseaza sa se stie cuantumul plusvalorii adaugate organizatiei de catre auditorii interni;
managerii care au urmarit rezultatele studiilor au considerat prea extinse atributiile
auditorilor interni si au ntrebat daca nu cumva acestia au senzatia ca ei conduc organizatiile.
Studiul international, realizat de grupul de lucru al universitatilor sub coordonarea Australiei,
prin aceste concluzii, a contribuit la actualizarea Standardelor profesionale, respectiv a bunei practici
n domeniu, care au intrat n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie 2002.
CODUL DEONTOLOGIC

STANDARDE DE
CALIFICARE
STANDARDE DE
REALIZARE
DEFINIREA
AUDITULU
I INTERN

ACTIVITI
DE
ASIGURARE

ACTIVITI
DE
CONSILIERE

NORME DE
APLICARE
STANDARDE DE
IMPLEMENTARE
GHIDURI PRACTICE
DE NDRUMARE
GHIDURI
AJUTTOARE DE
DEZVOLTARE
PROFESIONAL

Figura 2.1. Ghidul auditorului intern[13]

Rezultatele acestui studiu au contribuit la o serie de schimbari referitoare la functia de audit
intern, respectiv aceasta a devenit o parte a managementului riscului, n apropierea celor care se
ocupa cu monitorizarea activitatilor si scopul auditului intern de detectare s-a transformat n unul de
prevenire a aparitiei riscurilor majore.
De asemenea, mai exista o schimbare importanta, n sensul ca raspunderea auditorilor interni
de a nu gresi n evaluarile pe care le efectueaza s-a transferat asupra managementului general, caruia
i revine sarcina implementarii obiectivelor stabilite[14].
1.7. Standarde de audit intern

Auditul intern se efectueaza n diferite entitati, deci n medii culturale si juridice eterogene, avnd marimi,
structuri si obiective diverse, precum si specialisti care, la rndul lor, sunt formati de scoli diferite, cu practici diferite.
Toate aceste particularitati pot influenta ntr-o masura mai mare sau mai mica practica auditului intern din fiecare
mediu.

Avnd n vedere aceste aspecte, pe plan international au aparut standarde de practica

profesionala a auditului intern care sunt recomandate auditorilor interni indiferent de mediul n caresi desfasoara activitatea si pe baza carora acestia trebuie sa-si realizeze propriile standarde de
aplicare a auditului intern.
Standardele profesionale ale auditorilor interni cuprind mai multe componente, legate logic
ntr-un tot unitar, care ghideaza activitatea acestora, recunoscute de practicieni n domeniu, si
anume[15]:
Codul privind conduita etica a auditorului intern;
Standardele de atribut - seria 1000 - denumire si Standarde de calificare;

 Standardele de realizare - seria 2000 - denumite si Standarde de functionare;

Standarde de palicare practica - seria AP 1000 si AP 2000 - care sunt Standarde de
implementare n cadrul misiunilor specifice.
n practica, Standardele internationale de audit intern sunt n permanenta actualizate pentru
mbunatatirea practicii n domeniu si minimizarea posibilelor conflicte de interese.
1.7.1. Codul privind conduita etica a auditorului intern

Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de principii si reguli
de conduita care trebuie sa guverneze activitatea auditorilor interni.
Prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern se aplica salariatilor care
ocupa functia de auditor intern n cadrul entitatilor publice care au obligatia de a organiza structuri
de audit public intern conform prevederilor Legii nr.672/2002 privind auditul public intern.
Scopul Codului privind conduita etica a auditorului intern este crearea cadrului etic necesar
desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel nct acesta sa si ndeplineasca cu profesionalism,
loialitate, corectitudine si n mod constiincios ndatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta
care ar putea sa aduca prejudicii institutiei sau autoritatii publice n care si desfasoara activitatea.
Realizarea scopului Codului privind conduita etica a auditorului intern presupune
ndeplinirea urmatoarelor obiective[16]:
Performanta - profesia de auditor intern presupune desfasurarea unei activitati la cei mai
ridicati parametri, n scopul ndeplinirii cerintelor interesului public, n conditii de
economicitate, eficacitate si eficienta;
Profesionalismul - profesia de auditor intern presupune existenta unor capacitati intelectuale
si experiente dobndite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun
tuturor auditorilor interni;
Calitatea serviciilor - consta n competenta auditorilor interni de a-si realiza sarcinile ce le
revin cu obiectivitate, responsabilitate, srguinta si onestitate;
ncrederea - n ndeplinirea sarcinilor de serviciu, auditorii interni trebuie sa promoveze
cooperarea si bunele relatii cu ceilalti auditori interni si n cadrul profesiunii, iar sprijinul si
cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea sunt elemente esentiale ale profesiei de
auditor intern, deoarece ncrederea publica si respectul de care se bucura un auditor intern
reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;
Conduita - auditorii interni trebuie sa aiba o conduita ireprosabila att pe plan profesional,
ct si personal;
Credibilitatea - informatiile furnizate de rapoartele si opiniile auditorilor interni trebuie sa fie
fidele realitatii si de ncredere.

Codul privind conduita etica a auditorului intern este structurat n doua componente
esentiale:
-

principiile fundamentale pentru profesia si practica de audit public intern;

regulile de conduita care impun normele de comportament pentru auditorii interni.

Principii fundamentale[17]

n desfasurarea activitatii auditorii interni sunt obligati sa respecte urmatoarele principii

fundamentale:
A. Integritatea - conform acestui principiu, auditorul intern trebuie sa fie corect, onest si
incoruptibil, integritatea fiind suportul ncrederii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului
intern.
B. Independenta si obiectivitatea. Independenta, independenta fata de entitatea auditata si
oricare alte grupuri de interese este indispensabila; auditorii interni trebuie sa depuna toate eforturile
pentru a fi independenti n tratarea problemelor aflate n analiza; auditorii interni trebuie sa fie
independenti si impartiali att n teorie, ct si n practica; n toate probleme legale de munca de audit
independenta auditorilor interni nu trebuie sa fie afectata de interese personale sau exterioare;
auditorii interni au obligatia de a nu se implica n acele activitati n care au un interes legitim.
Obiectivitatea.[18] n activitatea lor auditorii interni trebuie sa manifeste obiectivitate si
impartialitate n redactarea rapoartelor, care trebuie sa fie precise si obiective; concluziile si opiniile
formulate n rapoarte trebuie sa se bazeze exclusiv pe documentele obtinute si analizate conform
standardelor de audit; auditorii interni trebuie sa foloseasca toate informatiile utile primite de la
entitatea auditata si din alte surse. De aceste informatii trebuie sa se tina seama n opiniile exprimate
de auditorii interni n mod impartial. Auditorii interni trebuie sa analizeze punctele de vedere
exprimate de entitatea auditata si, n functie de pertinenta acestora, sa formuleze opiniile si
recomandarile proprii; auditorii interni trebuie sa faca o evaluare echilibrata a tuturor
circumstantelor relevante si sa nu fie influentati de propriile interese sau de interesele altora n
formarea propriei opinii.
C. Confidentialitatea. Auditorii interni sunt obligati sa pastreze confidentialitatea n
legatura cu faptele, informatiile sau documentele despre care iau cunostinta n exercitarea atributiilor
lor; este interzis ca auditorii interni sa utilizeze n interes personal sau n beneficiul unui tert
informatiile dobndite n exercitarea atributiilor de serviciu.
n cazuri exceptionale auditorii interni pot furniza aceste informatii numai n conditiile expre
prevazute de normele legale n vigoare.
D. Competenta profesionala. Auditorii interni sunt obligati sa si ndeplineasca atributiile
de serviciu cu profesionalism, competenta, impartialitate si la standarde internationale, aplicnd
cunostintele, aptitudinile si experienta dobndite.
E. Neutralitatea politica. Auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic,
n scopul ndeplinirii n mod impartial a activitatilor; n acest sens ei trebuie sa si mentina

independenta fata de orice influente politice. Auditorii au obligatia ca n exercitarea atributiilor ce le

revin sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
Reguli de conduita[19]
Regulile de conduita sunt norme de comportament pentru auditorii interni si reprezinta un
ajutor pentru interpretarea principiilor si aplicarea lor n practica, avnd rolul sa ndrume din punct
de vedere etic auditorii interni.
1. Integritatea:
a) exercitarea profesiei cu onestitate, buna-credinta si responsabilitate;
b) respectarea legii si actionarea n conformitate cu cerintele profesiei;
c) respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii;
d) se interzice auditorilor interni sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si angajamente
care discrediteaza profesia de auditor intern sau entitatea publica din care fac parte.
2. Independenta si obiectivitatea:
a) se interzice implicarea auditorilor interni n activitati sau n relatii care ar putea sa fie n
conflict cu interesele entitatii publice si care ar putea afecta o evaluare obiectiva;
b) se interzice auditorilor interni sa asigure unei entitati auditate alte servicii dect cele de
audit si consultanta;
c) se interzice auditorilor interni, n timpul misiunii lor, sa primeasca din partea celui auditat
avantaje de natura materiala sau personala care ar putea sa afecteze obiectivitatea evaluarii lor;
d) auditorii interni sunt obligati sa prezinte n rapoartele lor orice documente sau fapte
cunoscute de ei, care n caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate.
3. Confidentialitatea: se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute
n cursul activitatii lor n scop personal sau ntr-o maniera care poate fi contrara legii ori n
detrimentul obiectivelor legitime si etice ale entitatii auditate.
4. Competenta:
a) auditorii interni trebuie sa se comporte ntr-o maniera profesionala n toate activitatile pe
care le desfasoara, sa aplice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate n
ndeplinirea atributiilor de serviciu;
b) auditorii interni trebuie sa se angajeze numai n acele misiuni pentru care au cunostintele,
aptitudinile si experienta necesare;

c) auditorii interni trebuie sa utilizeze metode si practici de cea mai buna calitate n
activitatile pe care le realizeaza; n desfasurarea auditului si n elaborarea rapoartelor auditorii
interni au datoria de a adera la postulatele de baza si la standardele de audit general acceptate.
d) auditorii interni trebuie sa si mbunatateasca n mod continuu cunostintele, eficienta si
calitatea activitatii lor; seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducatorul entitatii
publice, trebuie sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale a auditorilor interni, perioada
alocata n acest scop fiind de minimum 15 zile lucratoare pe an;
e) auditorii interni trebuie sa aiba un nivel corespunzator de studii de specialitate, pregatire si
experienta profesionale elocvente;
f) auditorii interni trebuie sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe n mod
continuu de cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor internationale;
g) se interzice auditorilor interni sa si depaseasca atributiile de serviciu.
Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern/organul ierarhic superior
verifica respectarea prevederilor Codului privind conduita etica a auditorului intern.
1.7.2. Standarde de calificare
Standardele de atribut sau de calificare enunta caracteristicile structurilor de audit si persoanele individuale implicate n
efectuarea activitatilor de audit intern si se compun din patru standarde principale (1000, 1100, 1200, 1300) cu mai
multe standarde subsidiare, denumite si standarde de implementare practica, prezentate n anexa Standardele de audit
intern[20].
1.7.3. Standarde de functionare
Standardele de functionare sau de realizarea descriu activitatile de audit intern, definesc criteriile de calitate pentru
masurarea acestora si se compun din sapte standarde principale (2000, 2100, 2200, 2300, 2400, 2500, 2600) si din mai
multe standarde subsidiare, denumite si standarde de implementare practica, prezentate n anexa Standarde de audit
intern.
1.7.4. Standarde de implementare
Standardele subsidiare, de aplicare practica sau de implementare reprezinta transpunerea n practica a Standardelor de
calificare si a Standardelor de realizare pentru misiuni specifice, cum ar fi: realizarea unui audit de regularitate,
inspectarea unei fraude s.a.
n anexa Standardele de audit intern sunt prezentate si comentate cele doua categorii de standarde, si anume
Standardele de calificare si Standardele de functionare, fiecare fiind completate cu Standardele de implementare,
notate cu literele A (asigurare) si C (consiliere).
Standardele constituie Biblia auditorului intern si trebuie sa fie implementate si aplicate pas cu pas, conducnd astfel la
rezultatele asteptate.
n concluzie standardele exista pentru[21]:
- ghidarea muncii auditorului intern;

- contributia continua la activitatea de analiza si evaluare a riscurilor;

- orientarea catre servicii cu valoare adaugata;
- evaluarea performantei muncii de audit intern.
intele de mai sus vor putea fi atinse numai daca, n activitatea concreta de audit intern, vom
aplica linia standardelor internationale si a standardelor proprii, buna practica recunoscuta n

domeniu, daca vom avea preocupari pentru perfectionarea continua a modului de abordarea a
auditului si vom fi critici cu noi nsine.
n Romnia, n baza Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, au fost elaborate
Normele generale privind exercitarea auditului public intern, care reprezinta manualul de audit
intern, si n baza acestora entitatile publice si-au elaborat norme specifice, proprii, de exercitare a
auditului intern.
1.8. Responsabilitatea auditorului intern

Auditorii interni care sunt functionari publici sunt selectati si au drepturile, obligatiile si
incompatibilitatile prevazute de Statutul functionarilor publici.
Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de catre conducatorul entitatii publice,
respectiv de catre organul colectiv de conducere, cu avizul conducatorului compartimentului de
audit public intern.
Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzator ierarhiei acestei functii n cadrul
sistemului de salarizarea a functionarilor publici; totodata auditorii interni beneficiaza de un spor
pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salarul de baza brut lunar.
Pentru auditorii interni care nu sunt functionari publici selectarea, stabilirea drepturilor si
obligatiilor se fac n concordanta cu regulamentele proprii de functionare a entitatii publice.
Auditorii interni trebuie sa si ndeplineasca atributiile n mod obiectiv si independent, cu
profesionalism si integritate, conform prevederilor Legii 672/2002 privind auditul public intern si
potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit public intern[22].
Pentru actiunile lor, ntreprinse cu buna-credinta n exercitiul atributiilor si n limita acestora,
auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti n alta functie. Auditorii interni nu vor divulga nici
un fel de date, fapte sau situatii pe care le-au constatat n cursul ori n legatura cu ndeplinirea
misiunilor de audit public intern. Ei sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la
auditul public intern desfasurat la o entitate publica. Raspunderea pentru masurile luate n urma
analizarii recomandarilor prezentate n rapoartele de audit apartine conducerii entitatii publice.
Auditorii interni trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a auditorului
intern. Ei au obligatia perfectionarii cunostintelor profesionale; seful compartimentului de audit
public intern, respectiv conducerea entitatii publice, va asigura conditiile necesare pregatirii
profesionale, perioada destinata n acest scop fiind de minimum 15 zile pe an[23].
Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o
structura/entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv cu
conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva. Ei nu trebuie implicati n
vreun fel n ndeplinirea activitatilor pe care n mod potential le pot audita si nici n elaborarea si
implementarea sistemelor de control intern al entitatilor publice[24].

Auditorii interni care au responsabilitati n derularea programelor si proiectelor finantate

integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati n auditarea acestor programe.
Auditorilor interni nu trebuie sa li se ncredinteze misiuni de audit public intern n sectoarele
de activitate n care acestia au detinut functii sau au fost implicati n alt mod; aceasta interdictie se
poate ridica dupa trecerea unei perioade de 3 ani.

CAPITOLUL 2 - METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT

2.1. Planificarea misiunii de audit
Planul de audit intern se ntocmeste de catre compartimentul de audit public intern. Selectarea misiunilor de
audit public intern se face n functie de urmatoarele elemente de fundamentare:

a) Evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni;

b) Criteriile semnal/sugestiile conducatorului entitatii publice, respectiv: deficiente constatate
anterior n rapoartele de audit public intern; deficiente constatate n procesele-verbale ncheiate n
urma inspectiilor; deficiente consemnate n rapoartele Curtii de Conturi; alte informatii si indicii
referitoare la disfunctionalitati sau abateri; aprecieri ale unor specialisti, experti etc. cu privire la
structura si dinamica unor riscuri interne sau de sistem; analiza unor trenduri pe termen lung privind
unele aspecte ale functionalitatii sistemului; evaluarea impactului unor modificari petrecute n
mediul n care evolueaza sistemul auditat;
c) Temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducatorii entitatilor publice sunt obligati sa ia
toate masurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI sa fie introduse n planul
anual de audit public intern al entitatii, realizate n bune conditii si raportate n termenul fixat;
d) Numarul entitatilor publice subordonate;
e) Respectarea periodicitatii n auditare, cel putin o data la 3 ani;
f) Tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate publica subordonata;
g) Recomandarile Curtii de Conturi.
Proiectul planului de audit public intern este ntocmit pna la data de 30 noiembrie a anului
precedent anului pentru care se elaboreaza.
Conducatorul entitatii publice aproba proiectul planului anual de audit public intern pna la
20 decembrie a anului precedent. Planul anual de audit public intern reprezinta un document oficial.
El este pastrat n arhiva institutiei publice mpreuna cu referatul de justificare n conformitate cu
prevederile Legii Arhivelor Nationale.
Proiectul planului anual de audit public intern este nsotit de un referat de justificare a
modului n care sunt selectate misiunile de audit cuprinse n plan. Referatul de justificare trebuie sa
cuprinda pentru fiecare misiune de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexa la
referatul de justificare), criteriile semnal si alte elemente de fundamentale, care au fost avute n
vedere la selectarea misiunii respective.
Planul de audit public intern are urmatoarea structura:
- scopul actiunii de auditare;
- obiectivele actiunii de auditare;

- identificarea/descrierea activitatii/operatiunii supuse auditului public intern;

- identificarea/descrierea entitatii/entitatilor publice sau a structurilor organizatorice la care se va
desfasura actiunea de auditare;
- durata actiunii de auditare;
- perioada supusa auditarii;
- numarul de auditori proprii antrenati n actiunea de auditare;
- precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunostinte de specialitate, precum si a
numarului de specialisti cu care urmeaza sa se ncheie contracte externe de servicii de
expertiza/consultanta (daca este cazul);
- numarul de auditori care urmeaza sa fie atrasi n actiunile de audit public intern n cadrul
structurilor descentralizate.
Actualizarea planului de audit public intern se face n functie de:
- modificarile legislative sau organizatorice, care schimba gradul de semnificatie a auditarii
anumitor operatiuni, activitati sau actiuni ale sistemului;
- solicitarile UCAAPI / entitatea ierarhic imediat superioara de a introduce / nlocui / elimina unele
misiuni din planul de audit public intern.
Actualizarea planului de audit public intern se realizeaza prin ntocmirea unui Referat de
modificare a planului de audit public intern, aprobat de conducatorul entitatii publice.
seful compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si
desfasurarea activitatilor de audit public intern si trebuie sa asigure resursele necesare ndeplinirii
planului de audit public intern n mod eficient[25].
Pentru stabilirea misiunii de audit intern ce urmeaza a se desfasura se analizeaza planul anual
al compartimentului de audit public intern, unde pentru fiecare misiune sunt prezentate urmatoarele
elemente: domeniul auditat, obiectivele, activitatile care urmeaza sa fie evaluate pentru identificarea
riscurilor asociate, perioada supusa auditului, timpul afectat pentru realizarea misiunii si numarul de
auditori.
n practica, n mod optional, se poate ntocmi o informare-cadru privind misiunea de audit
intern care urmeaza a se desfasura, cu scopul de a informa propria conducere despre perioada n care
se va derula misiunea, obiectivele si auditorii interni implicati si obtinerea aprobarii acesteia pentru
nceperea misiunii.[26]
Activitatea de desfasurare a unei misiuni de audit intern este deosebit de laborioasa si de
aceea si n informarea-cadru trebuie sa se mentioneze:
- entitatea publica;

- cadrul legal n baza caruia se va efectua misiunea;

- perioada supusa auditarii;
- perioada alocata desfasurarii misiunii;
- planificarea misiunii, avnd ca scop alocarea timpului si a auditorilor care vor efectua activitatile
preliminare si presupunnd: prelucrarea informatiilor, analiza riscurilor asociate si interventia la fata
locului, ntocmirea documentelor preliminare, elaborarea documentelor finale;
- activitatile care urmeaza sa fie auditate;
- instrumentele si tehnicile care vor fi utilizate;
- concluzii - prin care se fac recomandari n vederea ndeplinirii misiunii, cum ar fi de exemplu,
respectarea termenelor planificate.[27]
Scopul notificarii este acela ca entitatea publica care urmeaza a fi auditata sa fie nstiintata
asupra misiunii de si principalelor obiective care urmeaza a fi auditate, durata misiunii, interventiilor
la fata locului si eventual sa efectueze o serie de pregatiri, si anume persoanele potentiale care
urmeaza sa furnizeze informatiile necesare, materialele care se solicita prin aceasta, si daca este
cazul si exista motive ntemeiate, sa obtina o amnare.[28]
n practica, pe lnga misiunile de audit intern planificate, pot, n mod exceptional, sa mai fie
realizate si misiuni ad-hoc.
Misiunile de audit ad-hoc (misiuni solicitate de conducerea entitatii publice) se desfasoara
conform procedurilor prevazute n norme, nsa termenul de notificare poate fi redus, dar nu mai
putin de trei zile calendaristice.
Specific realizarii misiunilor de audit intern este faptul ca, n etapa de pregatire, notificarea
se nainteaza de catre structura de audit intern entitatii publice auditate, nsotita de carta auditorului
intern, comunicndu-se astfel drepturile si obligatiile auditorilor interni pe parcursul desfasurarii
misiunii de audit.
Misiunile de audit intern se desfasoara conform normelor metodologice proprii activitatii de
audit intern ale fiecarei entitati.
Misiunile de audit intern se realizeaza printr-o metodologie proprie si presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:
1. Pregatirea misiunii de audit intern;
2. Interventia la fata locului;
3. Raportul de audit intern;
4. Urmarirea recomandarilor.

Derularea misiunilor de audit intern conformelor etapelor prevazute presupune respectarea

unor proceduri care se finalizeaza cu documente specifice acestora, conform normelor general
privind exercitarea auditului public intern si normelor specifice elaborate de entitatile publice
auditate, avizate de UCAAPI sau de organul ierarhic superior.
2.2. Pregatirea misiunii de audit intern
Etapa pregatirii misiunii de audit intern comporta urmatoarele proceduri:

1. Initierea auditului;
2. Colectarea si prelucrarea informatiilor;
3. Identificarea si analiza riscurilor;
4. Elaborarea programului de audit;
5. sedinta de deschidere.
1. Initierea auditului
Procedura de initiere a auditului presupune ntocmirea unor documente care autorizeaza
misiunea si creeaza independenta auditorilor fata de cel auditat[29].
Autorizarea efectuarii misiunii de audit intern se realizeaza prin ntocmirea si
transmiterea ordinului de serviciu echipei de auditori interni. Rolul acestui document este de
repartiza sarcinile pe auditori pentru ca acestia sa poata demara misiunea de audit intern.
Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de structura de audit intern si se
ntocmeste de catre coordonatorul acesteia pe baza planului de audit intern si a informariicadru privind efectuarea misiunii de audit intern.
Practicienii mai utilizeaza ordinul de serviciu si pentru urmarirea implementarii
recomandarilor n termenele prevazute, dar n acest caz ordinul precizeaza obiectul deplasarii la
entitate pentru urmarirea modului de implementare a recomandarilor atunci cnd cei auditati nu
respecta procedurile stabilite de norme cu privire la implementarea acestora.
n cadrul misiunilor ad-hoc, ordinul de serviciu trebuie sa fie aprobat si de conducatorul
institutiei publice, avnd n vedere ca misiunea nu este cuprinsa n Planul anual de audit intern.
Asigurarea independentei auditorilor fata de entitatile publice auditate se realizeaza prin
ntocmirea declaratiei de independenta, al carui scop este verificarea incompatibilitatilor personale
ale auditorilor interni fata de conducere si personalul entitatii auditate. Astfel un auditor nu va fi
desemnat acolo unde exista incompatibilitati personale, dect daca repartizarea lui este imperios
necesara, fiind furnizata n acest sens o justificare din partea conducatorului structurii de audit
intern.
n situatia aparitiei unei incompatibilitati a auditorilor interni, acestia au obligatia sa
raporteze conducatorului structurii de audit, care va lua masurile de eliminare a acestei

incompatibilitati. Un exemplu de solutionare a incompatibilitatilor se realizeaza prin schimbarea

obiectivelor ntre auditori sau chiar prin schimbarea auditorului n cauza de la misiunea repartizata.
Daca n timpul efectuarii misiunii de audit apare o incompatibilitate reala sau presupusa,
auditorii sunt obligati sa-l informeze de urgenta pe seful structurii de audit intern. Acesta va constata
incompatibilitatile personale ale auditorilor interni si va proceda la diminuarea lor prin negociere sau
transferul atributiilor ntre auditori.
2. Colectarea si prelucrarea informatiilor
Procedura de colectare si prelucrare este de fapt pregatirea informatiilor n vederea efectuarii
analizei de risc si pentru identificarea informatiilor necesare, fiabile, pertinente si utile n vederea
atingerii obiectivelor misiunii de audit.
Cunoasterea domeniului auditabil l ajuta pe auditor sa se familiarizeze cu entitatea
(structura) auditata[30].
Colectarea informatiilor din etapa de pregatire a desfasurarii misiunii de audit intern
faciliteaza realizarea procedurilor specifice si n mod deosebit procedura de analiza a riscurilor.
Concret, auditorii interni:
- porta discutii cu conducerea pentru a li se prezenta cadrul general de functionare a entitatii cnd se vor solicita
principalele documente: organigrama (se comporta cu organigrama pe care o avem), regulamentul de organizare si
functionare, fisele posturilor, regulamente interne;

- se deplaseaza la fiecare compartiment implicat n misiunea de audit, unde se desfasoara activitatile

cuprinse n plan si se familiarizeaza cu activitatea ce va fi auditata si solicita:
- posturile cuprinse n schema;
- circulatia documentelor si situatia de la fata locului;
- modul de derulare a activitatii cu caracter general;
- procedurile, normele interne, circularele, iar daca nu au proceduri formalizate, retin aceasta
problema pentru etapa urmatoare de analiza a riscurilor.
Realizarea procedurii de colectare si prelucrare a informatiilor presupune din partea
auditorilor un dialog profesional cu cei auditati, carora trebuie sa le comunice ca sunt prezenti
pentru a ntelege specificul activitatii lor si a-i sprijini pentru mbunatatirea acesteia.
Auditorii interni completeaza informatiile culese cu cadrul legal, respectiv legea de
organizare si functionare a entitatii publice, normele metodologice de aplicare, instructiunile si alte
acte care reglementeaza domeniul auditat, aflate de regula la sediul structurii de audit intern,
materializat n documentul Colectarea informatiilor.
De asemenea, auditorii interni se mai informeaza de pe Internet, din mass-media, din rapoartele altor organe de
control, din rapoartele auditorilor externi, daca este cazul.

Prelucrarea informatiilor, presupune analiza acestora cu scopul identificarii obiectelor

auditabile.
Colectarea si prelucrarea informatiilor presupun:

Identificarea principalelor elemente ale contextului institutional si socio-economic n care

entitatea (structura) auditata si desfasoara activitatea;

Analiza cadrului normativ ce reglementeaza activitatea entitatii (structurii) auditate;

Analiza entitatii (structurii) auditate si activitatilor sale (organigramei, regulamentelor de

functionare, fiselor posturilor, procedurilor scrise);

Analiza factorilor susceptibili de a mpiedica buna desfasurare a misiunii de audit intern;

Identificarea punctelor cheie ale functionarii entitatii (structurii) auditate si ale sistemelor sale
de control, pentru o evaluare prealabila a punctelor tari si slabe;

Identificarea constatarilor semnificative si recomandarilor din rapoartele de audit precedente,

care ar putea sa afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit intern;

Identificarea si evaluarea riscurilor cu incidenta semnificativa;

Identificarea surselor potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului
si aprecierea validitatii si credibilitatii acestor informatii.

n aceasta faza se deschid si se completeaza Fisele de identificare si analiza a problemei

(FIAP) pe baza discutiei n sedinta a riscurilor analizate, identificate si clasate, ceea ce presupune
urmatoarea procedura:
- discutia cu seful structurii auditate a problemei constatate;
- ntocmirea FIAP;
- avizarea la unitate pentru conformitate;
- supervizarea.
Din practica s-a constatat ca aceasta procedura elimina refacerea FIAP semnate pentru
conformitate de reprezentantul entitatii auditate.
3. Identificarea si analiza riscurilor
Identificarea si analiza riscurilor reprezinta poate cea mai importanta procedura de pregatire
a misiunilor de audit intern si se realizeaza n vederea elaborarii programului de audit.
Desfasurarea corecta a acestei proceduri, conform normelor metodologice, va contribui n
mare masura la realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.

Normele generale de aplicare a auditului public intern stabilesc o metodologie de

evaluare a riscurilor care presupune parcurgerea urmatoarelor faze[31]:
a) identificarea operatiilor auditabile;
b) identificarea amenintarilor, a riscurilor inerente asociate operatiilor;
c) stabilirea criteriilor (factorilor) de analiza a riscurilor si a nivelurilor de apreciere a
acestora;
d) stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere;
e) determinarea punctajului total al riscului;
f)

clasarea operatiilor pe baza analizei riscurilor;

g) elaborarea tematicii n detaliu a obiectelor auditabile selectate.

a) Identificarea operatiilor auditabile se realizeaza astfel:
- detalierea fiecarei activitati n operatii succesive, prin descrierea procesului, de la initierea
si pna la realizarea lui. n practica auditului, operatiile auditabile se mai numesc si obiecte
auditabile si sunt componente elementare ale unui domeniu auditat;
- identificarea, pentru fiecare operatie n parte, a controalelor interne specifice si a riscurilor
aferente;
- determinarea modalitatilor de functionare a controalelor necesare pentru ca entitatea sa
elimine riscul si sa-si atinga obiectivul.
Stabilirea operatiilor auditabile n practica se realizeaza prin analiza cadrului legislativ,
respectiv a organigramei, ROF, normelor metodologice de aplicare a cadrului normativ care
reglementeaza activitatea, fiselor posturilor, procedurilor, circuitelor documentelor (pistele de audit),
deciziilor, instructiunilor s.a., n vederea identificarii tuturor operatiilor structurale componente ale
activitatilor.
Etapa se concretizeaza n elaborarea listei centralizatoare a operatiilor auditabile, care
cuprinde operatiile succesive pentru realizarea activitatii.
b) Identificarea amenintarilor, a
determinarea impactului financiar al acestora.

riscurilor

inerente

asociate

operatiilor prin

Impactul reprezinta efectele riscului n cazul n care s-ar produce, si nivelul acestuia se poate
exprima pe o scara valorica, spre exemplu, cu trei niveluri: scazut, moderat si ridicat.
Masurarea nivelului impactului unui risc reprezinta modurile de exprimare cele mai
pertinente a consecintelor acestuia, materializate n termeni de costuri, calitate, imagine s.a. toate
riscurile care apar trebuie sa fie legate de cel putin unul din termenii impactului mentionati, spre

exemplu de costuri, a carui posibila modificare arata nivelul impactului riscului, scazut, moderat sau
ridicat.[32]
Identificarea riscurilor inerente se realizeaza prin analiza operatiilor cuprinse n lista
centralizatoare a operatiilor auditabile, n scopul determinarii controalelor interne aferente
operatiilor si a functionalitatii acestora.
Din practica au rezultat mai multe posibilitati, si anume:

operatii la care nu se identifica nici un risc - sunt de regula operatiile la care nu se identifica
controale interne;

operatii la care se identifica mai multe riscuri - sunt de regula operatiile la care s-au
identificat mai multe controale interne;

grupuri de operatii care, pe lnga riscurile identificate pe operatii, mai pot genera n comun si
alte riscuri.

n subetapa de identificare a riscurilor pot aparea mai multe situatii, n functie de care
riscurile vor fi sau nu cuprinse n analiza, astfel:

operatii la care controalele interne sunt stabilite si functioneaza, caz n care riscurile sunt
minime, fiind chiar posibil sa nu fie avute n vedere la analiza;

operatii la care controalele interne sunt stabilite, dar nu functioneaza, caz n care riscurile
prezinta importanta si trebuie luate n analiza;

operatii la care controalele interne nu sunt stabilite, dar functioneaza, caz n care se
recomanda formalizarea lor prin proceduri de lucru;

operatii la care controalele interne nu sunt stabilite si nici nu functioneaza, caz n care
riscurile sunt majore si vor fi avute n vedere n mod obligatoriu n analiza riscurilor.

n practica putem ntlni operatii la care se pot identifica mai multe controale interne si
operatii la care nu se identifica nici un control intern, spre exemplu:
- operatia de exercitare a vizei de control financiar preventiv presupune existenta mai multor
controale interne pentru corecta nregistrare n contabilitate si n conturile anuale ale acestor operatii
trebuie:

sa fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea

independentei exercitiilor financiare (criteriul perioadei corecte);

sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate aritmetic, exacte,
urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a
metodelor de evaluare (criteriul corectei evaluari);

sa fie nregistrate n conturile corespunzatoare, conform planului de conturi pentru

institutiile publice (principiul corectei imputari);

sa fie corect totalizate, centralizate, astfel nct sa li se asigure o prezentare n

conturile anuale conform regulilor n vigoare (criteriul corectei prezentari n conturile
anuale).

- operatii la care se constata inexistenta controalelor interne, de regula pentru actualizarea unei
proceduri, n situatia n care de la ntocmirea acesteia si pna la realizarea misiunii de audit intern nu
au existat modificari de legislatie a reglementarilor interne.
Riscurile pot fi identificate att la nivelul organizatiei, prin politica acesteia, ct si la nivelul
proceselor si activitatilor strategice sau operationale, prin analize succesive[33].
Pentru realizarea acestui demers se poate pleca sau de la cel mai nalt nivel, sau de la nivelul
de baza, procese sau executanti, catre nivelul managementului general.
Tehnicile cele mai utilizate pentru identificarea riscurilor sunt:
- intervievarea responsabililor strategici si operationali;
- sondajul si chestionarul;
- brainstorming-ul pe activitati sau compartimente;
- organizarea grupurilor focus - grupuri de dezbatere coordonate de un moderator specializat pentru
atingerea unor obiective stabilite anticipat;
- comparatii, grupari, verificari s.a.
Auditorii interni finalizeaza aceasta etapa prin elaborarea listei Identificarea riscurilor.
Pentru identificarea n totalitate a riscurilor asociate operatiilor se poate utiliza chestionarul
de control intern - CCI, din care auditorul intern, prin ntrebarile formulate si raspunsurile primite,
se asigura de existenta si functionalitatea controalelor interne.
Auditorii interni vor elabora chestionarul de control intern prin formularea de ntrebari
referitoare la exercitarea controalelor si functionalitatea acestora, la care cei auditati vor raspunde
prin DA sau NU.
c) Stabilirea criteriilor (factorilor) de analiza a riscurilor si a nivelurilor de apreciere a
acestora se realizeaza tinnd cont de procedurile minimale din norme, unde se recomanda utilizarea
criteriilor privind aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativa si aprecierea calitativa, la care
se pot adauga criterii specifice activitatii auditate.
Criteriul de risc este elementul utilizat pentru a identifica probabilitatea ca evenimentele sa
aiba efect negativ asupra unei operatii auditabile.

Nivelul criteriului de apreciere a riscului reprezinta modificarea produsa de impactul riscului

asupra activitatii.
Etapa aceasta se concretizeaza n ntocmirea situatiei Stabilirea criteriilor (factorilor) de
analiza a riscurilor, care cuprinde pe coloana criteriile sau factorii de analiza a riscurilor, iar pe
linie, nivelurile de apreciere a acestora.[34]
Ponderile atribuite factorilor de risc sunt stabilite n functie de importanta acestora pentru
activitatea auditata, si nsumate trebuie sa fie 100.
Precizam ca cei trei factori sunt stabiliti prin normele generale si sunt acoperitori pentru
entitatea auditata, nsa daca dorim sa evidentiem si alti factori, putem sa-i adaugam, dar suma
acestora trebuie sa ramna 100.
d) Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere se efectueaza prin aplicarea la
fiecare criteriu de analiza a riscurilor a nivelului de apreciere si a ponderii nivelului de apreciere.
e) Determinarea punctajului total al riscului se realizeaza prin nmultirea, pe fiecare risc
identificat, a nivelului si ponderilor factorilor de risc si nsumarea acestora pe baza formulei de
calcul prezentate n normele generale, si anume:

unde:
Pt - punctaj total;
Pi - ponderea riscurilor pentru fiecare factor;
Ni - nivelul de apreciere a riscului pentru fiecare factor utilizat.
Pe baza informatiilor anterioare, etapa se concretizeaza n elaborarea situatiei Determinarea
punctajului total si stabilirea importantei riscului n numarul total de riscuri conform punctajelor.
f) Clasificarea operatiilor pe baza analizei riscurilor se efectueaza avnd n vedere
punctajele totale obtinute anterior, stabilite n ordinea impactului produs asupra activitatii si
departajate pe o scara cu trei niveluri: mici, medii si mari.
mpartirea riscurilor pe cele trei niveluri se va realiza n functie de factorii de risc luati n
analiza si de importanta acestora. n acest sens recomandam, spre exemplu, sa se procedeze la
mpartirea riscurilor n mici, medii si mari, avnd n vedere limitele inferioare pna la care vor
cobor riscurile, care vor fi diferite de la un obiectiv la altul.
g) Ierarhizarea operatiilor n functie de analiza riscurilor se realizeaza pe baza
documentatiei efectuate n etapele anterioare si se concretizeaza n elaborarea tabelului punctelor
tari si punctelor slabe, document care prezinta sintetic rezultatul fiecarei operatii analizate si
permite ierarhizarea riscurilor n scopul orientarii activitatii de audit si elaborarea programului de
audit n detaliu.

Documentul contine opinia auditorului intern cu privire la nivelul impactului asupra riscului
asupra activitatii auditate si la gradul de ncredere n functionarea controlului intern, care conduce la
minimizarea riscului, cnd gradul de ncredere este mare, si la maximizarea aparitiei riscului, cnd
gradul de ncredere este mic.
h) Tematica n detaliu a obiectelor auditabile selectate cuprinde totalitatea domeniilor
(obiectelor) de audit selectate si este semnata de seful structurii de audit intern, fiind adusa la
cunostinta principalilor responsabili ai entitatii auditate n cadrul sedintei de deschidere.
Etapa se concretizeaza n elaborarea tematicii n detaliu a obiectelor auditabile selectate, care
se realizeaza pe baza tabelului punctelor tari si punctelor slabe, ce va cuprinde numai obiectivele
selectate de auditor pe baza calificativelor acordate (T/S). De regula, sunt avute n vedere toate
obiectivele care au calificativul "slab", dar pot fi cuprinse si obiective cu calificativul "tare", daca
gradul de ncredere a auditorului n realizarea respectivului obiectiv este scazut.
4. Elaborarea programului de audit intern
Programul de audit intern se realizeaza pe baza datelor de identificare a misiunii de audit si a
analizei riscurilor efectuate, cuprinde etapele si procedurile de pregatire a misiunii de audit,
interventia la fata locului, raportarea activitatii de audit intern si urmarirea implementarii
recomandarilor[35].
Programul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de audit intern si
cuprinde, pe fiecare obiectiv din tematica detaliata, actiunile concrete de efectuat necesare atingerii
obiectivului auditat, precum si repartizarea acestora pe fiecare auditor.
Programul de audit intern are urmatoarele scopuri:
- l asigura pe seful structurii de audit intern ca au fost luate n considerare toate aspectele referitoare
la obiectivele misiunii de audit intern;
- garanteaza repartizarea sarcinilor si planificarea activitatilor de catre supervizor.
Programul de audit, n faza initiala, cuprinde proceduri care au fost deja finalizate si alte
proceduri care urmeaza a fi realizate de catre auditorii interni si pentru care se aloca timpul aferent.
Pe parcursul desfasurarii misiunii de audit intern, programul de audit intern se mai poate modifica
numai n conditiile n care, pentru anumite operatii, timpul de interventie la fata locului nu s-a putut
aprecia corect, nsa cu ncadrarea n programul initial.
Pe baza programului de audit intern se elaboreaza programul de interventie la fata locului,
care are ca scop prezentarea detaliata a lucrarilor pe care echipa de audit si propune sa le efectueze
(studii, cuantificarea unor rezultate formate din mai multe componente, teste, validarea constatarilor
cu materiale probante s.a.) si cuprinde:
-

obiectivele;

tipul testarii;

locul testarii;

durata testarii;

auditorii.

5. sedinta de deschidere
sedinta de deschidere a interventiei la fata locului se deruleaza la unitatea auditata, cu
participarea auditorilor interni, sefului compartimentului si a personalului entitatii (structurii)
auditate.
Scopul sedintei de deschidere l reprezinta ntlnirea cu reprezentantii entitatii (structurii)
auditate pentru a discuta domeniul auditului, obiectivele urmarite si modalitatile de lucru privind
misiunea de audit si aducerea la cunostinta a programului de interventie la fata locului.
Ordinea de zi a sedintei de deschidere ar trebui sa cuprinda:
-

prezentarea auditorilor interni;

prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;

stabilirea termenelor de prezentare la conducerea structurii (entitatii) auditate a

stadiului verificarilor;

prezentarea tematicii n detaliu;

acceptarea calendarului ntlnirilor;

comunicarea modului de realizare a interventiei la fata locului;

asigurarea conditiilor materiale necesare derularii misiunii de audit public intern.

n vederea realizarii acestei proceduri, auditorii contacteaza entitatea auditata si stabilesc data
organizarii sedintei de deschidere.
sedinta de deschidere se finalizeaza prin ncheierea minutei sedintei de deschidere, care
cuprinde data, participantii, aspectele importante discutate, semnaturile si care se va atasa n dosarul
de audit intern.
2.3. Interventia la fata locului
Etapa interventiei la fata locului consta n colectarea documentelor, analiza si evaluarea activitatii si cuprinde
urmatoarele proceduri:

1. Colectarea dovezilor
2. Constatarea si raportarea iregularitatilor

3. Revizuirea documentelor de lucru

4. sedinta de nchidere.
1. Colectarea dovezilor
Interventia la fata locului consta n colectarea documentelor, analiza si evaluarea acestora,
care reprezinta procedura de colectare a dovezilor, nceputa n faza de colectare si prelucrare a
informatiilor, realizata n etapa de pregatire a misiunii de audit intern.
Scopul acestei proceduri l constituie efectuarea testarilor stabilite prin programul de audit
intern aprobat si obtinerea de probe (dovezi) de audit adecvate, suficiente si relevante pentru
formularea constatarilor, concluziilor si recomandarilor.
La realizarea procedurii de colectare a dovezilor contribuie att auditorii, ct si supervizorul,
fiecare avnd atributii specifice, astfel:
- Auditorii:

efectueaza testarile si procedurile prevazute prin program;

apreciaza dovezile obtinute din punctul de vedere al adecvarii, suficientei si

relevantei;

colecteaza documentele si pentru celelalte obiective ale misiunii de audit;

numeroteaza documentele;

pregateste si finalizeaza FIAP;

transmite FIAP spre avizare supervizorului;

ndosariaza documentele utilizate n cadrul misiunii;

eticheteaza, numeroteaza si ndosariaza testele si FIAP n dosarul permanent sectiunea A.

- Supervizorul

analizeaza si supervizeaza testele;

revede si supervizeaza FIAP.

n practica, pregatirea si finalizarea FIAP se realizeaza de catre supervizor, prin parcurgerea

mai multor pasi, cu scopul de a asigura mbunatatirea calitatii si eliminarea situatiilor contradictorii
ntre problema constatata si sustinerea justificarii acesteia de catre auditat, astfel:
-

auditorii identifica si constata problema;

prezinta verbal auditatului problema;

analizeaza problema identificata cu supervizorul, o formuleaza si ntocmeste FIAP;

prezinta FIAP auditatului, o discuta si o semneaza pentru conformitate;

nainteaza FIAP semnata spre avizare supervizorului;

ndosariaza FIAP.

n situatia n care auditatul nu este de acord sa semneze FIAP, se poarta discutii, si daca
elementele prezentate de acesta sunt de forma, auditorul opereaza respectivele modificari, iar daca
acestea sunt de fond, auditorul le retine pentru rediscutarea acestora cu supervizorul.
n faza de interventie la fata locului se vor avea n vedere, fara a se limita la acestea,
urmatoarele:
a) cunoasterea activitatii (sistemului, procesului) suspus verificarii si studierea procedurilor
aferente;
b) intervievarea personalului auditat;
c) verificarea nregistrarilor contabile;
d) analiza datelor si informatiilor;
e) evaluarea eficientei si eficacitatii controalelor interne;
f)

realizarea de testari;

g) verificarea modului de ndeplinire a recomandarilor aprobate prin rapoartele de audit

anterioare.
Pentru realizarea obiectivelor care i stau n fata, n etapa interventiei pe teren, va apela la
tehnicile si instrumentele specifice muncii de audit, si anume:

Verificarea - asigura validarea, confirmarea, acuratetea nregistrarilor, documentelor,

declaratiilor, concordanta cu legile si regulamentele, precum si eficacitatea
controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:

a) comparatia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din doua sau mai
multe surse diferite;
b) examinarea: presupune urmarirea n special a detectarii erorilor sau a iregularitatilor;
c) recalcularea: verificarea calculelor matematice;

d) confirmarea: solicitarea informatiei din doua sau mai multe surse independente (a treia
parte) n scopul validarii acesteia;
e) punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de nregistrari;
f)

garantarea: verificarea realitatii tranzactiilor nregistrare prin examinarea documentelor, de

la articolul nregistrat spre documentele justificative;

g) urmarirea: reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul

nregistrat. Scopul urmaririi este de a verifica daca toate tranzactiile reale au fost nregistrate.

Observatia fizica - reprezinta o modalitate prin care auditorii interni si formeaza o

parere proprie.

Interviul - se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor

auditate (implicate) sau interesate. Informatiile primite trebuie confirmate cu
documente sau chestionare.

Analiza - consta n descompunerea unei entitati (activitati) n elemente componente,

care pot fi izolate, identificate, cuantificate si masurate distinct.

Chestionarele si listele de verificare - sunt instrumente care cuprind ntrebarile pe

care le formuleaza auditorii interni si sunt de mai multe tipuri:

a) chestionarul de luare la cunostinta (CLC) - cuprinde ntrebari referitoare la contextul

socio-economic, organizarea interna, functionarea entitatii (structurii) auditate; se
ndosariaza n dosarul permanent - sectiunea C si se utilizeaza n etapa de pregatire a
misiunii de audit;
b) chestionarul de control intern (CIC) - i ghideaza pe auditorii interni n activitatea de
identificare obiectiva a disfunctiilor si cauzelor reale ale acestor disfunctii; se
utilizeaza tot n etapa de pregatire a misiunii de audit, procedura de analiza a
riscurilor;
c) lista de verificare (LV) - este utilizata pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa
le ndeplineasca fiecare domeniu auditabil si cuprinde un set de ntrebari standard
privind obiectivele definite, responsabilitatile si metodele folosite, mijloacele
financiare, tehnice si de informare si resursele umane existente; se realizeaza n etapa
interventiei la fata locului, procedura de colectare a dovezilor;
d) tabloul de prezentare a circuitului auditului (pistei de audit) - permite:
- stabilirea fluxurilor informatiilor, atributiilor si responsabilitatilor;
- stabilirea documentatiei justificative complete;
- reconstituirea operatiilor de la suma totala pna la detalii individuale, si
invers.

e) formularele constatarilor de audit intern - se utilizeaza pentru prezentarea

fundamentala a constatarilor auditorilor si sunt:
- fisa de identificare si analiza a problemei - FIAP, care se ntocmeste
pentru fiecare disfunctionalitate (iregularitate) constatata. n cadrul lui sunt
prezentate constatarile, cauzele, consecintele si recomandarile auditorilor.
FIAP se supervizeaza si se aduce la cunostinta reprezentantilor entitatii
(structurii) auditate;
- formularul de constatare si raportare a iregularitatilor - FCRI care se
ntocmeste n cazul n care auditorii interni constata abateri de la regulile
procedurale si metodologice, respectiv de la prevederile legale aplicabile
entitatii (structurii) auditate, care ar putea produce prejudicii pe seama
fondurilor politice. Neregulile constatate se transmit imediat sefului structurii
de audit, care-l va informa n termen de trei zile pe conducatorul entitatii
auditate si structura de control abilitata pentru continuarea verificarilor.
2. Colectarea si raportarea iregularitatilor
n situatia descoperirii de iregularitati exista o procedura speciala de raportare a lor catre
conducerea entitatii, din cauza gravitatii, dar si pentru stoparea rapida a efectelor negative pe care le
pot produce pentru entitatea auditata. Astfel, cnd auditorii ajung la concluzia, bazata pe FIAP, ca sa comis o iregularitate, ei sunt obligati sa raporteze, cel mai trziu a doua zi, conducatorului
structurii de audit intern, prin transmiterea fisei de constatare si raportare a iregularitatilor FCRI[36].
Procedura n acest caz presupune realizarea urmatorilor pasi de catre auditor si supervizor:
- Auditorul:

raporteaza, cel trziu a doua zi, conducatorului structurii de audit intern iregularitatile
constatate, care pot fi abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv de
la prevederile legale aplicabile entitatii (structurii, operatiunii) auditate si care ar
putea produce prejudicii pe seama fondurilor (publice) prin netransmiterea FCRI.

- Supervizorul:

l informeaza n termen de trei zile pe conducatorul entitatii auditate si structura de

control abilitata pentru continuarea verificarilor.

3. Revizuirea documentelor de lucru

Procedura de revizuire a documentelor de lucru este ncadrata, respectiv precedata si apoi
urmata, de alte proceduri, dupa cum urmeaza:
a) Constituirea dosarelor de audit intern
i) Dosarul permanent cuprinde urmatoarele sectiuni:

Sectiunea A - Raportul de audit public intern si anexele acestuia:

ordinul de serviciu;

declaratia de independenta;

rapoarte (intermediar, final, sinteza raportului de audit public intern);

teste;

fisele de identificare si analiza a problemelor (FIAP);

formularele de constatare si raportare a iregularitatilor (FCRI);

programul interventiei la fata locului.

Sectiunea B, administrativa:

notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern;

minuta sedintei de deschidere;

minuta reuniunii de conciliere;

minuta sedintei de nchidere;

corespondenta cu entitatea (structura) auditata.

Sectiunea C - Documentatia misiunii de audit intern:

strategii interne;

reguli, regulamente si legi aplicabile;

proceduri de lucru;

materiale despre entitatea (structura) auditata (ndatoriri, responsabilitati, numar de

angajati, fisele posturilor, graficul organizatiei, natura si locul nregistrarilor
contabile);

informatii financiare;

rapoarte de audit intern anterioare si rapoarte de audit intern externe;

informatii privind posturile-cheie sau fluxurile de operatii;

documentatia analizei riscului;

documentatia privind sistemul de control intern (aprobari, autorizari, separarea

sarcinilor, supervizarea, reconcilierea, rapoarte, etc.)

Sectiunea D -Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii de audit intern si a

rezultatelor acesteia:

lista de supervizare a documentelor.

ii) Dosarul documentelor de lucru cuprinde copii ale documentelor justificative, extrase din
acestea, care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat
prin atribuirea de litere si cifre (E, F. G, H, I, ...) pentru fiecare sectiune sau obiectiv de audit din
cadrul programului de audit intern. Indexarea trebuie sa fie simpla si usor de urmarit.
b) Revizuirea documentelor de lucru
Revizuirea se efectueaza de catre auditorii interni nainte de ntocmirea proiectului raportului
de audit intern, pentru a se asigura ca documentele de lucru sunt pregatite n mod corespunzator si
ca acestea furnizeaza un sprijin adecvat pentru munca efectuata si pentru dovezile/probele adunate
n timpul misiunii de audit[37].
n acest scop auditorii revad FIAP si documentele de lucru din punctul de vedere al formei si
al continutului, asigurndu-se ca dovezile de audit prezentate n actele dosarului pot trece testul de
evidenta, si parcurg urmatoarele faze:
a) pe masura ce auditul progreseaza, eticheteaza si numeroteaza toate documentele;
b) apreciaza daca FIAP si documentele de lucru asigura un sprijin corespunzator pentru
misiunea de audit public intern;
c) revizuiesc lucrarile din punctul de vedere al continutului si al formei si apreciaza daca
FIAP si documentele de lucru pot trece testul de evidenta;
d) efectueaza modificarile necesare la documente;
e) ntocmesc nota centralizatoare a documentelor de lucru;
f)

ndosariaza nota centralizatoare a documentelor de lucru n dosarul permanent, sectiunea

C.

c) Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit intern

Dosarele de audit intern sunt proprietatea entitatii publice si sunt confidentiale. Ele trebuie
pastrate pna la ndeplinirea recomandarilor din raportul de audit intern, dupa care se arhiveaza n
concordanta cu reglementarile legale privind arhivarea.
4. sedinta de nchidere

sedinta de nchidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opiniei
auditorilor interni, a constatarilor si a recomandarilor preliminare, precum si discutarea unui plan de
actiune, nsotit de un calendar de implementare a acestora, ocazie cu care se ntocmeste minuta
sedintei de nchidere.
n cadrul sedintei de nchidere auditorii urmaresc sa se asigure ca recomandarile si
constatarile sunt clare, obiective, fundamentale, relevante, usor de nteles si nu vor permite
interpretari. Constatarile trebuie sa fie fundamentale pe documente doveditoare si sa faca trimitere la
reglementarile nerespectate. De asemenea, aspectele semnalate trebuie sa ajute conducerea entitatii
(structurii) auditate n luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea deficientelor constatate.[38]
n acest sens auditorii interni planifica sedinta de nchidere cu acordul entitatii auditate si-i
invita pe supervizorul si conducatorul entitatii (structurii) auditate.

2.4. Raportul de audit intern

Etapa consta n elaborarea, transmiterea si difuzarea raportului de audit intern prin

parcurgerea urmatoarelor proceduri:
1. Elaborarea proiectului de raport de audit intern
2. Transmiterea proiectului de raport de audit intern
3. ntocmirea raportului de audit intern final
4. Difuzarea raportului de audit intern.

1. Elaborarea proiectului de raport de audit intern

Elaborarea proiectului raportului de audit intern, care mai poarta numele de raport
intermediar, presupune respectarea urmatoarelor cerinte:
a) constatarile trebuie sa apartina domeniului (obiectivelor) misiunii de audit intern si sa fie
sustinute prin documente justificative corespunzatoare;
b) recomandarile trebuie sa fie n concordanta cu constatarile si sa determine reducerea
riscurilor potentiale;
c) raportul trebuie sa exprime opinia auditorului intern, bazata pe constatarile efectuate;
d) raportul se ntocmeste pe baza FIAP si a celorlalte documente de lucru.

La redactarea proiectului raportului de audit intern trebuie sa fie respectate urmatoarele

principii:
constatarile sa fie prezentate ntr-o maniera pertinenta si incontestabila

evitarea utilizarii expresiilor imprecise ("se pare", "n general", "uneori", "evident"), a
stilului eliptic de exprimare si a limbajului abstract;

promovarea unui stil de exprimare concret si a unui limbaj ct mai uzual;

evitarea tonului polemic, jignitor, tendentios;

ierarhizarea constatarilor (numai cele importante vor fi prezentate n sinteza sau la

concluzii);
evidentierea aspectelor pozitive si a mbunatatirilor constatate de la ultima misiune de
audit intern.
Scopul elaborarii proiectului raportului de audit intern este de a prezenta cadrul general,
obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor interni. Pentru elaborarea acestuia
auditorii au n vedere dovezile de audit raportate n FIAP, FCRI, daca este cazul, si n celelalte
documente de lucru.
Procedura de realizarea a proiectului raportului presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

Auditorii:

redacteaza proiectul raportului de audit intern;

indica pentru fiecare constatare din proiect dovada corespunzatoare;

transmite sefului structurii de audit intern proiectul, mpreuna cu dovezile

constatarilor.

Supervizorul:

analizeaza proiectul raportului de audit intern si formuleaza propuneri de modificare,

daca este cazul;

stabileste daca proiectul n ntregime sau doar parti din el trebuie sa fie transmise la
compartimentul juridic pentru revizuire.

Auditorii:

efectueaza schimbarile propuse de catre supervizor, pe care le-au acceptat;

ndosariaza proiectul raportului de audit intern n dosarul permanent, sectiunea A.

2. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

Proiectul raportului de audit intern se transmite la structura auditata, iar aceasta poate trimite
n maximum 15 zile de la primire punctele sale de vedere. Punctele de vedere primite trebuie
analizate de catre auditorii interni.[39]
Netransmiterea punctelor de vedere n termenul mentionat mai sus presupune acordul tacit
al structurii auditate n legatura cu proiectul raportului de audit intern. n aceste conditii reuniunea
de conciliere nu-si mai are obiectul.
Scopul transmiterii proiectului raportului de audit intern entitatii (structurii) auditate este de
a-i da posibilitatea acesteia de a analiza si formula un punct de vedere la constatarile si
recomandarile auditorilor.
Procedura de transmitere a proiectului raportului de audit intern parcurge urmatorii pasi:
-

seful structurii de audit intern transmite proiectul raportului la entitatea (structura)

auditata;

entitatea (structura) auditata realizeaza mai multe activitati: analizeaza proiectul

raportului de audit intern; solocita, daca este cazul, reuniunea de conciliere; transmite
punctul de vedere asupra proiectului raportului de audit intern n termen de 15 zile de
la primirea acestuia.

auditorii si supervizorul revad raspunsurile de la entitatea (structura) auditata si

pregatesc reuniunea de conciliere, daca este cazul;

auditorii precizeaza n proiectul raportului de audit intern, aspectele retinute din

punctul de vedere al entitatii (structurii) auditate, daca se impune, si ndosariaza
punctul de vedere al entitatii (structurii) auditate n dosarul permanent, sectiunea A.

3. Reuniunea de conciliere
n termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni organizeaza
reuniunea de conciliere cu structura auditata, n cadrul careia se analizeaza constatarile si
concluziile, n vederea acceptarii recomandarilor formulate, ocazie cu care se ntocmeste minuta
reuniunii de conciliere.
Scopul reuniunii de conciliere l constituie acceptarea constatarilor si recomandarilor
formulate de catre auditori n proiectul raportului de audit intern si prezentarea calendarului de
implementarea a recomandarilor.
Rolul pregatirii reuniunii de conciliere revine n totalitate auditorilor, care au n vedere
urmatorii pasi:
-

pregatesc ntlnirea de 10 zile de la primirea punctului de vedere al entitatii

(structurii) auditate;

informeaza entitatea (structura) auditata asupra locului si datei reuniunii, la care va

participa si supervizorul;

analizeaza constatarile si concluziile din proiectul raportului de audit intern n

vederea acceptarii recomandarilor formulate;

discuta situatia privind recomandarile ce urmeaza a fi implementate de serviciul

contabilitate.

Auditorii ntocmesc minuta reuniunii de conciliere si o ndosariaza n dosarul permanent,

sectiunea B.
Procedura se concretizeaza n ntocmirea si semnarea minutei reuniunii de conciliere.
4. ntocmirea raportului de audit intern
Raportul de audit intern trebuie sa includa modificarile discutate si convenite din cadrul
reuniunii de conciliere. Raportul de audit intern va fi nsotit de o sinteza a acestuia.
seful structurii de audit public intern trebuie sa informeze UCAAPI sau organul ierarhic
imediat superior despre recomandarile care nu au fost avizate de conducatorul entitatii publice.
Aceste recomandari vor fi nsotite de documentatia de sustinere.[40]
Scopul acestei proceduri este prelucrarea proiectului raportului de audit intern n vederea
redactarii finale dupa discutiile din cadrul reuniunii de conciliere, cnd el devine complet prin
includerea punctului de vedere al entitatii (structurii) auditate.
n aceasta faza auditorii interni trebuie sa asigure o prezentare riguroasa a concluziilor si
recomandarilor formulate pe baza unor probe de audit pertinente, corecte si complete.
Procedura de ntocmire a raportului de audit intern este realizata de catre auditori, care:
-

constata introducerea n raport a tuturor modificarilor aprobate n proiectul raportului

de audit intern;

finalizeaza raportul de audit intern;

constata existenta unei liste complete si corecte pentru difuzarea raportului de audit
intern;

semneaza raportul de audit intern pe fiecare pagina.

Supervizorul are n vedere activitatile efectuate de catre auditori si semneaza raportul de

audit intern pe ultima pagina.
2.5. Urmarirea recomandarilor

Obiectivul acestei etape este acela de a urmari si a formaliza modul de implementare a

recomandarilor din raportul de audit intern.

Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care se constata
caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor ntreprinse de catre conducerea entitatii
(structurii) auditate pe baza recomandarilor din raportul de audit intern.[41]
Procedura de urmarire a recomandarilor se prezinta astfel:
-

auditorii ntocmesc fisa de urmarire a recomandarilor si verifica implementarea

recomandarilor la termenele stabilite;

entitatea (structura) auditata transmite auditorilor la termenele stabilite o nota de

informare cu privire la stadiul implementarii recomandarilor din raportul de audit
intern;

seful structurii de audit intern transmite la UCAAPI sau la organul ierarhic superior
stadiul progreselor nregistrate n implementare, informeaza conducerea entitatii
publice.

Auditorii ndosariaza nota de informare cu privire la stadiul implementarii

recomandarilor n dosarul permanent, sectiunea B.

Responsabilitatea structurii auditate n aplicarea recomandarilor consta n:

-

elaborarea unui plan de actiune, nsotit de un calendar pentru implementarea

recomandarilor;

transmiterea la structura de audit a planului de actiunea si a calendarului privind

ndeplinirea acestuia: stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare; punerea
n practica a recomandarilor; comunicarea periodica a progreselor nregistrate.

evaluarea rezultatelor obtinute.

Structura de audit intern verifica si raporteaza la UCAAPI/DAPI asupra progreselor

nregistrate n implementarea recomandarilor.
CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ : "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA SC TERMICA SA

Gestionarea resurselor umane ntr-o institutie publica reprezinta o functie suport importanta,
fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului intern, justificata n mare masura de
multitudinea de procese care sunt derulate si n mod implicit de riscurile care le nsotesc.[42]
Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de
organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii
sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.
Misiunea de audit intern "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA S.C TERMICA S.A" este realizata n baza
Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, a Normelor metodologice generale aprobate prin O.M F.P nr.38/2003
privind exercitarea activitatii de audit public intern si a Planului de audit public intern pentru anul 2007, la Serviciul
Resurse Umane n perioada 08.01.2007-30.03.2007.
Desfasurarea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea etapelor si procedurilor prevazute de
normele metodologice generale.

3.1. Emiterea ordinului de serviciu

Autorizarea efectuarii misiunii de audit intern se realizeaza prin ntocmirea si

transmiterea Ordinului de serviciu auditorului intern.
Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de structura de audit intern si se
ntocmeste de catre seful acesteia pe baza Planului anual de audit intern .

Documentul nr. 1
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
Nr. 1/08.01.2007
ORDIN DE SERVICIU
n conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, a O.M.F.P. nr. 38/2003 de aprobare a
normelor metodologice generale privind exercitarea activitatii de audit intern, a Ordinului managerului general nr.
12/2003 prin care s-au aprobat Normele proprii de exercitare a auditului intern n cadrul entitatii publice si a Planului de
audit intern pentru anul 2007, se va efectua misiunea de audit intern la Serviciul Resurselor Umane n perioada
08.01.2007 - 30.03.2007.
Scopul misiunii de audit este de a da asigurari asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor
umane din entitatea publica si aconformitatii cu cadrul legislativ si normativ aplicabil.
Obiectivul misiunii de audit intern este:
Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului .
Mentionam ca se va efectua un audit de conformitate al modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor
umane din entitatea publica.

Misiunea de audit public intern va fi realizata de Pop Mircea. Supervizorul misiunii este
seful structurii de audit public intern.
sef Compartiment Audit Intern
3.2. Declararea independentei

Crearea independentei auditorilor fata de entitatea auditata se realizeaza prin

ntocmirea Declaratiei de independenta, al carei scop este verificarea incompatibilitatii personale ale
auditorilor interni fata de conducere si personalul entitatii auditate.

Documentul nr.2
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
Misiunea de audit intern: AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL
Incompatibilitati n legatura cu entitatea/structura auditata

Ati avut/aveti vreo relatie oficiala, financiara sau personala cu cineva care ar
putea sa va limiteze masura n care puteti sa va interesati, sa descoperiti sau sa
constatati slabiciuni de audit n orice fel?
Aveti idei preconcepute fata de persoane, grupuri, organizatii sau obiective care
ar putea sa va influenteze n misiunea de audit?
Ati avut/aveti functii sau ati fost/sunteti implicat(a) n ultimii 3 ani ntr-un alt
mod n activitatea entitatii/structurii ce va fi auditata?
Aveti responsabilitati n derularea programelor si proiectelor privind gestiunea
resurselor umane?
Ati fost implicat n elaborarea si implementarea sistemelor de control ale
entitatii/structurii ce urmeaza a fi auditata?
Sunteti sot/sotie, ruda sau afin pna la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorul
entitatii/structurii ce va fi auditata sau cu membrii organului de conducere
colectiva?
Aveti vreo legatura politica, sociala care ar rezulta dintr-o fosta angajare sau
primirea de redevente de la vreun grup anume, sau organizatie sau nivel
guvernamental?
Ati aprobat nainte facturi, ordine de plata si alte instrumente de plata pentru
entitatea/structura ce va fi auditata?
Ati tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditata?
Aveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la
entitatea/structura ce va fi auditata?
Daca n timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personala, externa
sau organizationala care ar putea sa va afecteze abilitatea dvs. de a lucra si a face
rapoartele de audit impartiale, notificati seful Compartimentului Audit Public
Intern de urgenta?
Auditor,
Pop Mircea

Da

Nu

sef Compartiment Audit Intern,

Radu Mihai

1.Incompatibilitati personale: A colaborat la elaborarea procedurilor din cadrul Serviciului

Financiar privind salarizarea personalului. Pentru realizarea acestor proceduri a fost creata o echipa
de specialisti din Directia Resurse Umane si din Serviciul Financiar, din care facea parte n anul
2002.
2.Pot fi eliminate incompatibilitatile: Da
Daca da, explicati cum anume: Participarea s-a limitat la procedurile realizate n cadrul Serviciului
Financiar.
Data: 08.01.2007

Semnatura: Radu
Mihai

3.3. Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern

Scopul notificarii este acela ca entitatea care urmeaza a fi auditata sa fie nstiintata asupra
misiunii si a principalelor obiective care urmeaza a fi auditate, durata misiunii, interventiile la fata
locului si eventual sa efectueze o serie de pregatiri, si anume: persoanele potentiale care urmeaza sa
furnizeze informatiile necesare, materiale care se solicita prin aceasta si, daca este cazul si exista
motive ntemeiate, sa obtina o amnare.
Specific misiunilor de audit intern este faptul ca notificarea reprezinta o etapa premergatoare
care se nainteaza entitatii auditate din partea structurii de audit intern, nsotita de Carta auditorului
intern, comunicndu-se astfel drepturile si obligatiile auditorilor interni pe parcursul desfasurarii
misiunii de audit intern.

Documentul nr.3
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
Nr. 1/08.01.2007
NOTIFICARE PRIVIND DECLANsAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN
Catre: Serviciul Resurse Umane
De la: seful Compartimentului Audit Intern
Referitor la misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Stimate domn George Ioan,
n conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2007, urmeaza ca n perioada 08.01.2007-30.03.2007 sa
efectuam o misiune de audit intern cu tema Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord sedinta de deschidere n vederea discutarii diverselor
aspecte ale misiunii de audit, cuprinznd:
-

prezentarea auditorilor;

scopul misiunii de audit intern;

prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit intern;

programul interventiei la fata locului;

alte aspecte.

Pentru o mai buna ntelegere a activitatii dumneavoastra, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea
documentatie necesara privind activitatea de gestiune a resurselor umane: legile si reglementarile ce se aplica
activitatilor dumneavoastra, organigrama serviciului dumneavoastra, Regulamentul de organizare si functionare, fisele
posturilor, procedurile scrise care descriu sarcinile ce trebuie realizate pe linia organizarii activitatii, un exemplar al
rapoartelor de activitate, notelor, misiunilor de audit anterioare care se refera la aceasta tema.
Daca aveti unele ntrebari privind desfasurarea misiunii, va rugam sa-l contactati pe domnul Pop Mircea auditor sau pe seful structurii de audit intern.

Cu stima,
sef Compartiment Audit Intern
3.4. Colectarea si prelucrarea informatiilor

Data: 08.01.2007

Procedura de colectare si prelucrare este, de fapt, pregatirea informatiilor n vederea

efectuarii analizei de risc si pentru identificarea informatiilor necesare, fiabile, pertinente si utile n
vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit.
Realizarea procedurii de Colectare si prelucrare a informatiilor presupune din partea
auditorilor un dialog profesional cu cei auditati, completnd informatiile culese cu cadrul legal,
respectiv legea de organizare si functionare a entitatii, normele metodologice de aplicare,
instructiunile si alte acte care reglementeaza domeniul auditat.
Documentul nr.4
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
COLECTAREA INFORMAIILOR
Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

ntocmit: Pop Mircea

Data: 10.01.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

COLECTAREA INFORMATIILOR
SERVICIUL RESURSE UMANE

DA

NU

Identificarea legilor si regulamentelor aplicabile structurii

auditate

Obtinerea organigramei

Obtinerea Regulamentului de organizare si functionare

Obtinerea fiselor posturilor

Obtinerea procedurilor scrise

Identificarea personalului responsabil

Obtinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior

3.5. Analiza riscurilor

Observatii

Anterior nu au
fost realizate
misiuni de audit
intern

Identificarea si analiza riscurilor este cea mai importanta procedura de pregatire a misiunii
de audit intern si presupune parcurgerea urmatoarelor faze:
a.

identificarea operatiilor auditabile;

b. identificarea amenintarilor, riscurilor inerente, asociate operatiilor;

c.

stabilirea criteriilor/factorilor de analiza a riscurilor si nivelurile de apreciere ale

acestora;

d. stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere;

e.

determinarea punctajului total al riscului;

f.

clasarea operatiilor pe baza analizei riscurilor si ierarhizarea operatiilor n functie de

analiza riscurilor;

g.

elaborarea Tematicii n detaliu a obiectelor auditabile selectate.

Documentul nr.5

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE
Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 12.01.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Nr
crt
I.

Obiective
Stabilirea drepturilor
salariale cuvenite
personalului

Obiecte auditabile
1. Procedurile scrise privind acordarea
drepturilor salariale
2. Salariul de baza
3. Indemnizatii de conducere
4. Sporul pentru conditii deosebite de
munca
5. Sporul de vechime n munca
6. Sporul pentru munca suplimentara
7. Sistemul de premiere

Obs.

Documentul nr.6
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
IDENTIFICAREA RISCURILOR

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
15.01.2007

Pop
Mircea
Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Nr.
Obiective
Obiecte auditabile
crt.
I.
Stabilirea drepturilor
1. Procedurile scrise privind
salariale cuvenite
acordarea drepturilor salariale
personalului
2. Salariul de baza
3. Indemnizatii de conducere

Data:

Riscuri semnificative
Inexistenta procedurilor
privind acordarea
drepturilor salariale
Stabilirea eronata a
salariului de baza
Acordarea unor indemnizatii de
conducere necuvenite

Stabilirea eronata a unui

spor pentru conditii
deosebite de munca
Stabilirea eronata a sporului
5. Sporul de vechime n munca
de vechime n munca
Stabilirea eronata a
6. Sporul pentru munca
sporuluipentru orele lucrate
suplimentara
pe timp de noapte
Salariile nu au fost
7. Sistemul de premiere
diminuate pentru abateri
disciplinare
4. Sporul pentru conditii
deosebite de munca

Obs.

Documentul nr.7
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern

STABILIREA FACTORILOR
DE RISC,

A
PONDERILOR sI
APRECIEREA NIVELURILOR RISCURILOR

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 16.01.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Factori de risc

Ponderea factorilor de
risc

Nivelul de apreciere al riscului (Ni)

(Fi)

Aprecierea
controlului
intern F1

(Pi)

N1

N2

N3

P1 - 50%

Exista proceduri si se
aplica

Exista proceduri, sunt

cunoscute, dar nu se aplica

Nu exista proceduri

P2 - 30%

Impact financiar scazut

Impact financiar mediu

Impact financiar ridicat

P3 - 20%

Vulnerabilitate mica

Vulnerabilitate medie

Vulnerabilitate mare

Aprecierea
cantitativa
F2
Aprecierea
calitativa
F3

Documentul nr.8
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
STABILIREA NIVELULUI RISCULUI sI PUNCTAJULUI TOTAL AL RISCULUI
Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
Pop Mircea
Data: 17.01.2007
Avizat: sef Compartiment Audit Intern
Nr
.
crt
.
I.

N1
Obiectivele

Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului

Obiectele auditabile

Riscuri
identificate

Inexistenta
1. Procedurile scrise procedurilor
privind acordarea
privind acordarea
drepturilor salariale drepturilor
salariale
Stabilirea eronata a 3
2. Salariul de baza salariului de baza

3
3. Indemnizatii de
conducere
4. Sporul pentru
conditii deosebite
de munca

Acordarea unor
indemnizatii de conducere
necuvenite

Stabilirea eronata a
unui spor pentru
conditii deosebite
de munca

Nr
.
crt
.

N1
Obiectivele

Obiectele auditabile

Riscuri
identificate

Stabilirea eronata a
5. Sporul de
sporului de
vechime n munca
vechime n munca
Stabilirea eronata a
6. Sporul pentru
sporului pentru
munca
orele lucrate pe
suplimentara
timp de noapte
Salariile nu au fost
7. Sistemul de
diminuate pentru
premiere
abateri disciplinare
NOTA:

Stabilirea nivelului riscului si a punctajului total al riscului este documentul din procedura de Analiza
riscurilor n care auditorul evalueaza riscurile pe baza documentelor n posesia carora a intrat pna n acest
moment, dar si a expertizei personale n domeniu.
Auditorul intern a stabilit punctajul total pentru fiecare risc identificat pe baza analizei riscurilor, dar si n
functie de resursele alocate misiunii (numar de persoane, timpul aferent s.a.) si pentru continuarea analizei,
au mpartit riscurile, n urmatoarele trei categorii.

Riscuri mici - 1,0 - 1,7

- 2,3 - 3,0

Riscuri medii - 1,8 - 2,2

Riscuri mari
Documentul nr.9

S.C TERMICA.S.A
Compartimentul Audit Intern
CLASAREA RISCURILOR PE BAZA PUNCTAJELOR TOTALE
Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

ntocmit:
Mircea

Pop
Data: 17.01.2007

Avizat:
Intern

sef

Compartiment

Audit

2
2

Nr
.
Obiectivele

crt
.
I.

Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului

Obiectele auditabile

1. Procedurile scrise
privind acordarea
drepturilor salariale
2. Salariul de baza

Riscuri identificate

Inexistenta procedurilor
privind acordarea
drepturilor salariale
Stabilirea eronata a
salariului de baza
Acordarea unor indemnizatii de
conducere necuvenite

3. Indemnizatii de
conducere

4. Sporul pentru
conditii deosebite de
munca

Stabilirea eronata a unui

spor pentru conditii
deosebite de munca

5. Sporul de vechime
n munca

Stabilirea eronata a
sporului de vechime n
munca

Stabilirea eronata a
6. Sporul pentru munca
sporului pentru orele
suplimentara
lucrate pe timp de noapt
7. Sistemul de
premiere

Salariile nu au fost
diminuate pentru abater
disciplinare

Documentul nr.10
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern

TABELUL PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

ntocmit:
Mircea

Pop
Data: 18.01.2007

Avizat:
Intern

sef

Compartiment

Audit

Nr.
Crt.

Consec
Obiective

Obiecte auditabile

Riscuri semnificative

Punct

function

T/S

nefuncti

controlulu
I.

Stabilirea drepturilor
salariale cuvenite
personalului

Inexistenta
1. Procedurile scrise privind
procedurilor privind
acordarea drepturilor
acordarea drepturilor
salariale
salariale

Exista un s
control intern

Stabilirea eronata a
salariului de baza

Exista un s
control intern

Acordarea unor indemnizatii de

conducere necuvenite

Exista un s
control intern

Stabilirea eronata a
unui spor pentru
conditii deosebite de
munca

Exista un s
control intern

5. Sporul de vechime n
munca

Stabilirea eronata a
sporului de vechime n
munca

Exista un s
control intern

Stabilirea eronata a
sporului pentru orele
lucrate pe timp de
noapte

6. Sporul pentru munca

suplimentara

Exista un s
control intern

7. Sistemul de premiere

Salariile nu au fost
diminuate pentru
abateri disciplinare

Exista un s
control intern

2. Salariul de baza
3. Indemnizatii de
conducere
4. Sporul pentru conditii
deosebite de munca

Nota:
Operatiile identificate ca fiind puncte tari si riscurile asociate acestora au fost evaluate astfel
urmare a unor controale interne functionale, pe baza documentelor transmise de entitate.

Documentul nr.11

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
TEMATICA N DETALIU A MISIUNII DE AUDIT INTERN

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
18.01.2007

Pop

Mircea

Data :

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Nr
crt
I.

Obiective
Stabilirea drepturilor
salariale cuvenite
personalului

Obiecte auditabile selectate

Obs.

1. Procedurile scrise privind acordarea

drepturilor salariale
2. Salariul de baza
3. Indemnizatii de conducere
4. Sporul pentru conditii deosebite de
munca
5. Sporul de vechime n munca
6. Sporul pentru munca suplimentara
7. Sistemul de premiere

3.6. ntocmirea programului de audit

Elaborarea Programului de audit intern se realizeaza pe baza datelor de identificare a

misiunii de audit si a analizei riscurilor.
Programul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de audit intern si
cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliata actiunile concrete de efectuat necesare atingerii
obiectivului auditat, precum si repartizarea acestora pe fiecare auditor.

Documentul nr.12
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
PROGRAM DE AUDIT INTERN
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
Mircea

Pop
Data: 21.01.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Etapele
misiunii

Domeniul

Activitati

Durata

Tema: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

480

A.Pregatirea
misiunii de
audit

134

(h)

Pers
imp

1. ntocmirea si
aprobarea Ordinului de
serviciu

sef Com
Audit

2. ntocmirea si
validarea Declaratiei
de independenta

Au

3. Pregatirea si
transmiterea
Notificarii privind
declansarea misiunii
de audit intern catre
partile interesate

sef Com
Audit

4. Colectarea si
prelucrarea
informatiilor

40

Au

Au

Etapele
misiunii

Domeniul

B.
Stabilirea drepturilor salariale cuvenite
Interventia personalului
la fata
locului

Activitati

Durata

(h)

Pers
imp

5. Elaborarea
Chestionarului de
control intern

Au

6. Elaborarea Listelor
de verificare

40

Au

7. Analiza riscurilor

16

Au

8. ntocmirea
Programului de audit

Au

9. ntocmirea
Programului
preliminar al
interventiei la fata
locului

Au

10. Organizarea
sedintei de deschidere
cu compartimentul
auditat

sef Com
Audit

11. Redactarea
Minutei sedintei de
deschidere

Au

12. Organizarea
sedintei de nchidere
cu compartimentul
auditat.

sef Com
Audit

13. Redactarea
Minutei sedintei de
nchidere

Au

Au

Au

Au

Au

271
1. Efectuarea testarilor
(prezentare detaliata n
Programul interventiei la
fata locului)

88

Au

Etapele
misiunii

Domeniul

Activitati

Durata

(h)

Pers
imp

2. Discutarea
constatarilor cu seful
compartimentului

3. Elaborarea FIAPurilor

35

Au

4. Colectarea
dovezilor

121

Au

5. Revizuirea
documentelor de lucru
din punct de vedere al
continutului si al
formei si ntocmirea
Notei centralizatoare a
documentelor de lucru

20

Au

C. Raportul de audit public intern

sef Com
Audit

Au

71
14. Redactarea si
revizuirea proiectului
de Raport de audit
public intern

35

sef Com
Audit

15. Transmiterea
proiectului de Raport
la structura auditata si
solicitarea de raspuns
n 15 zile

Au

16. Organizarea
Reuniunii de
conciliere, daca este
cazul

Au

17. Includerea n
Raportul de audit
public intern a
punctului de vedere al
structurii auditate,
finalizarea si
ntocmirea sintezei
raportului

Au

Au

Au

Etapele
misiunii

Activitati

Domeniul

Durata

(h)

18. Obtinerea avizarii

Raportului de
conducerea structurii
de audit

Au

19. Obtinerea
aprobarii Raportului
de audit de conducerea
entitatii

Au

20. Transmiterea
recomandarilor
aprobate, catre
structura auditata

sef Com
Audit

D. Urmarirea recomandarilor

4
21.nitierea procesului
de
urmarire
a
implementarii
recomandarilor

sef Com
Audit

3.7. ntocmirea programului preliminar al interventiei la fata locului

Pe baza Programului de audit intern se elaboreaza Programul interventiei la fata locului,

care are ca scop prezentarea detaliata a lucrarilor si cuprinde : obiectivele, tipul testarii, locul testarii,
durata testarii, auditorii.
Documentul nr.13
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
PROGRAMUL INTERVENIEI LA FAA LOCULUI
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
Mircea
Data: 22.01.2007

Pers
imp

Pop

Avizat:
Intern
Nr
.

sef

Compartiment

Audit

Locul testarii

Durata
testarii
(h)

1. Procedurile scrise privind acordarea Chestionarea managementului

drepturilor salariale

Auditat

15

2.

Verificarea stabilirii drepturilor

salariale nscrise n carnetul de
munca si a statelor de plata

Auditat

70

Verificarea modului de
acordare a indemnizatiilor de
conducere

Auditat

35

crt
.

Obiecte auditabile

Salariul de baza

3.
Indemnizatii de conducere

Tipul testarii

Recalcularea indemnizatiilor
4.

Verificarea modului de
Sporul pentru conditii deosebite de acordare a sporurilor
munca
Recalcularea sporurilor

Auditat

75

5.

Verificarea modului de
acordare a sporurilor

Auditat

34

Sporul de vechime n munca

Recalcularea sporurilor
6.

Verificarea modului de
Sporul pentru munca suplimentara acordare a sporurilor
Recalcularea sporurilor

Auditat

24

7.

Verificarea modului de
acordare a premiilor

Auditat

18

Sistemul de premiere

Recalcularea premiilor
acordate
Analiza dispozitiilor de
sanctionare

3.8. sedinta de deschidere

sedinta de deschidere a interventiei la fata locului se deruleaza la unitatea auditata, cu

participarea auditorilor interni si a personalului structurii auditate.
Scopul sedintei de deschidere l reprezinta ntlnirea cu reprezentantii structurii auditate
pentru a discuta domeniul auditului, obiectivele urmarite si modalitatile de lucru privind misiunea de
audit.
sedinta de deschidere se finalizeaza prin ncheierea Minutei sedintei de deschidere.

Documentul nr.14

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
MINUTA sEDINEI DE DESCHIDERE
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 23.01.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Lista participantilor:
Numele
Radu Mihai
Pop Mircea
George Ioan
Georgescu Elena
Voinea Lucia
Barbu Marcel

Functia/Directia/
Nr. telefon E-mail
Serviciul
sef Compartiment Audit Public 676767
Intern
Auditor
676767
sef Serviciu Resurse Umane
676768
Inspector Serviciul Resurse
676768
Umane
Inspector Serviciul Resurse
676768
Umane
Inspector Serviciul Resurse
676768
Umane

B. Stenograma sedintei
n cadrul sedintei de deschidere s-a procedat la:

Semnatura

Prezentarea auditorului care urmeaza sa efectueze misiunea de audit;

Prezentarea functiei de audit intern de catre seful Compartimentului Audit Intern, n special a obiectivelor
generale ale auditului intern, semnificatia auditului intern;
Prezentarea Programului interventiei la fata locului, obiectivele auditabile care se intentioneaza a fi
realizate, dupa analizele de risc efectuate.
n urma discutiilor care au avut loc cu privire la obiectivele misiunii de audit reprezentantii structurii auditate
au prezentat o parte din problemele cu care se confrunta si anume:
-

Activitatea privind gestiunea resurselor umane reprezinta o zona cu risc;

Complexitatea activitatii Serviciului Resurse Umane si neatractivitatea nivelului salariului pentru atragerea
personalului specializat;

Fluctuatia mare a personalului implicat n activitatea de gestiune a resurselor umane;

Neacoperirea pe perioade mari de timp a posturilor, ceea ce a dus la suprancarcarea personalului

existent;

De asemenea, s-au stabilit:

-

persoanele pe care auditorul le poate contacta n vederea colectarii informatiilor, efectuarii de teste
asupra muncii lor si pentru a lua interviuri, programul ntlnirilor si timpul necesar pentru realizarea
acestor proceduri;

conditiile minime pe care auditatul trebuie sa le asigure n vederea realizarii misiunii de audit (spatiu de
lucru, calculatoare, posibilitate de editare etc.)

aspectele procedurale, respectiv eventualitatea unor sedinte intermediare n cursul misiunii, informarea
sistematica asupra constatarilor;

data sedintei de nchidere, inclusiv a participantilor;

modalitatea redactarii Raportului de audit intern (cnd, cum si cui va fi distribuit). Recomandarile
formulate, ca urmare a eventualelor disfunctionalitati constatate, vor fi discutate si analizate cu structura
auditata, inclusiv a Planului de actiune si a calendarului implementarii si persoanelor raspunzatoare cu
implementarea recomandarilor.

3.9. Interventia la fata locului

Interventia la fata locului consta n colectarea documentelor, analiza si evaluarea acestora.

Scopul acestei proceduri l constituie efectuarea testarilor stabilite prin Programul de audit
intern aprobat si obtinerea de probe de audit adecvate, suficiente si relevante, pentru formularea
constatarilor, concluziilor si recomandarilor.
Pentru realizarea obiectivelor care i stau n fata, auditorul, n etapa Interventiei pe teren, va
apela la tehnicile si instrumentele specifice muncii de audit, si anume:

verificarea-asigura validarea, confirmarea, acuratetea nregistrarilor, documentelor,

declaratiilor, concordanta cu legile si regulamentele, precum si eficacitatea
controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:

a) comparatia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din doua sau mai multe
surse diferite.
b) examinarea: presupune urmarirea n special a detectarii erorilor sau a iregularitatilor.
c) recalcularea: verificarea calculelor matematice.
d) confirmarea: solicitarea informatiei din doua sau mai multe surse independente n scopul
validarii acesteia.
e) punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de nregistrari.
f)

garantarea: verificarea realitatii tranzactiilor nregistrate prin examinarea documentelor, de la

articolul nregistrat spre documentele justificative.

g) urmarirea: reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul

nregistrat.

observarea fizica reprezinta o modalitate prin care auditorii interni si formeaza o parere
proprie.

interviul se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor

auditate/implicate/interesate. Informatiile primite trebuie confirmate cu documente sau
chestionare.

analiza consta n descompunerea unei entitati n elementele componente, care pot fi izolate,
identificate, cuantificate si masurate distinct.

chestionarele si listele de verificare sunt instrumente care cuprind ntrebarile pe care le

formuleaza auditorii interni si sunt de mai multe tipuri:

a) chestionarul de luare la cunostinta-cuprinde ntrebari referitoare la contextul socio-economic,

organizarea interna, functionarea structurii auditate;
b) chestionarul de control intern-ghideaza auditorii interni n activitatea de identificare obiectiva a
disfunctiilor si cauzelor reale ale acestor disfunctii;
c) lista de verificare-utilizata pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le ndeplineasca fiecare
domeniu auditabil si cuprinde un set de ntrebari standard privind obiectivele definite,
responsabilitatile si metodele folosite, mijloacele financiare, tehnice si de informare si resursele
umane existente;

d) tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit)-permite:

-stabilirea fluxurilor informationale, atributiilor si responsabilitatilor;
-stabilirea documentatiei justificative complete;
-reconstruirea operatiunilor de la suma totala pna la detalii individuale si invers.
e) formularele constatarilor de audit intern-se utilizeaza pentru prezentarea fundamentata a
constatarilor auditorului si sunt:
-formularul de identificare si analiza a problemei-FIAP, care se ntocmeste pentru fiecare
disfunctionalitate/iregularitate constatata. n cadrul lui sunt prezentate constatarile, cauzele,
consecintele si recomandarile auditorului.
-formularul de constatare si raportare a iregularitatilor-FCRI, care se ntocmeste n cazul n care
auditorul intern constata abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv de la
prevederile legale aplicabile structurii auditate si care ar putea produce prejudicii pe seama
fondurilor publice. Neregulile constatate se transmit imediat sefului structurii de audit, care l va
informa, n termen de 3 zile, pe conducatorul entitatii auditate si structura de control abilitata
pentru continuarea verificarilor.
Documentul nr.15

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
CHESTIONARUL DE CONTROL INTERN
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 08.02.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Data: 08.02.2007

Obiectivul: STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

Activitatea de audit
exista un sistem de proceduri pentru stabilirea elementelor de
natura salariala?
daca "da", va rugam sa ne furnizati un exemplar.
exista stabilita persoana responsabila pentru elaborarea si
actualizarea procedurilor?
exista lista activitatilor pentru realizarea obiectivului/
subobiectivului?

Da

Nu
X
X
X
X

Obs.

Activitatea de audit
daca "da", va rog sa ne furnizati un exemplar.
va rugam sa ne furnizati cerintele privind experienta si
pregatirea profesionala necesare postului?
daca "da", va rugam sa ne furnizati fisa postului.

Da

Nu
X

Obs.

X
X

Fisa postului
Documentul nr.16

LISTA DE VERIFICARE NR. 1

Obiectivul : STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI
Nr.
ACTIVITATEA DE AUDIT
DA
crt.
1. Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului
1.1. Examinarea procedurii privind stabilirea drepturilor
salariale cuvenite personalului:
1.1.1. Verificarea gradului de acoperire prin procedura a
activitatilor aferente stabilirii drepturilor salariale
cuvenite personalului:
a) aprobarea procedurii de catre persoanele competente;
b) precizarea modalitatilor de acordare a drepturilor salariale;
c) verificarea existentei listei activitatilor pentru realizarea obiectivului/subobiectivului;
d) cuprinderea modalitatii de calcul a drepturilor
salariale;
e) oferirea unor exemple n acest sens;
f) existenta componentei de actualizare a procedurii.
1.1.2. nglobarea activitatilor de control intern n
punctele cheie ale procesului;
1.1.3. Respectarea principiului dublei semnaturi;
1.1.4. Atribuirea responsabilitatilor privind stabilirea
drepturilor salariale n fazele de ntocmire,
avizare, aprobare si ale termenelor aferente
fiecarei faze;
1.1.5. Asigurarea transpunerii prelucrarilor ntr-un
sistem
informatizat,
respectiv
realizarea
codificarii modelelor de formulare si informatiile
activitatilor, algoritm de prelucrare s.a.
1.1.6. Modalitatea arhivarii documentelor.
1.2. Compararea atributiilor din procedura cu fisele posturilor
1.3. Examinarea cunoasterii procedurilor de catre persoanele cu
responsabilitati n stabilirea drepturilor salariale

NU

OBS.

Nr.
ACTIVITATEA DE AUDIT
DA
crt.
1.4. Aprecierea calitatii procedurii de catre responsabilii
acestora:
a) considera procedura corespunzatoare?
b) au constatat disfunctionalitati n timpul aplicarii practice?
c) au propuneri de perfectionare a procedurii?
1.5. Verificarea stabilirii drepturilor salariale, respectiv a:

a)

salariului de baza

b)

indemnizatiei de conducere

c)

sporului pentru conditii deosebite de munca

d) sporului de vechime n munca

e) sporul pentru munca suplimentara
f) sistemul de premiere
1.6. Analiza modalitatilor de arhivare a documentelor

NU

TEST

X
-

X
-

Data: 12.02.2007

OBS.

Auditor intern,
Pop Mircea
Documentul nr.17
LISTA DE VERIFICARE NR.1.1

Obiectivul : STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

Nr.
Activitatea de audit
DA
crt.
1. Sporul pentru munca suplimentara
1.1. Examinarea procedurii privind salarizarea muncii peste programul
normal de lucru:

NU

1.1.1. Verificarea gradului de acoperire prin procedura a activitatilor

aferente fundamentarii si evidentierii muncii prestate peste
programul normal de lucru:

a) aprobarea procedurii de catre persoanele competente;

b) stabilirea modalitatii de evidentiere a muncii peste
programul normal de lucru;

OBS.

Nr.
crt.

Activitatea de audit

DA

NU

echivalent a muncii efectuate peste programul normal de

lucru;

e) cuprinderea modalitatii de calcul a drepturilor salariale

g) oferirea unor exemple n acest sens.

h) existenta componentei de actualizare a procedurii.

1.1.2. nglobarea activitatilor de control intern n punctele cheie ale

procesului;

1.1.3. Respectarea principiului dublei semnaturi;

1.1.4. Atribuirea responsabilitatilor privind fundamentarea si

evidentierea timpului prestat peste programul normal de lucru,
n fazele de ntocmire, avizare, aprobare si ale termenelor
aferente fiecarei faze;

1.1.5. Asigurarea transpunerii prelucrarilor ntr-un sistem

informatizat, respectiv realizarea codificarii modelelor de
formulare si informatiile activitatilor, algoritm de prelucrare
s.a.

a) considera procedura corespunzatoare?

b) constata disfunctionalitati n timpul aplicarii practice?

c) exista propuneri de perfectionare a procedurii?

c) verificarea existentei listei activitatilor pentru realizarea

obiectivului;

d) precizarea modalitatii recuperarii n bani sau timp

realizate peste program;

f) cuprinderea modalitatii de calcul a timpului ce va fi

recuperat;

1.1.6. Modalitatea arhivarii.

1.2. Compararea atributiilor din procedura cu fisele posturilor
1.3. Examinarea cunoasterii procedurilor de catre persoanele cu
responsabilitati n fundamentarea si evidentierea timpului prestat peste
programul normal de lucru
1.4. Aprecierea calitatii procedurii de catre responsabilii acestora:

1.5. Aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru

X
1.6. Existenta Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor
prestate peste programul normal de lucru prin care angajatorul tine
evidenta acestuia pentru fiecare salariat
1.7. Verificarea completarii sistematice a Registrului special de prezenta
pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru

OBS.

Test
X
X

Nr.
Activitatea de audit
DA
crt.
1.8. Analiza stabilirii compensarii muncii efectuate peste programul normal
X
de lucru, respectiv:

a) compensarea prin timp liber echivalent a muncii

b) compensarea

orelor de munca suplimentara prin

adaugarea unui spor la salariu cnd compensarea cu timp
liber echivalent nu este posibila

c) acordarea unui spor pentru munca suplimentara, care sa

nu fie mai mic de 75% din salariul de baza
1.9. Depasirea duratei maxime legale a timpului de munca, de 48 de ore pe
saptamna, inclusiv orele suplimentare
1.10. Analiza modalitatii de arhivare a documentelor

OBS.
Test

suplimentare n urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea

acesteia

Data: 12.02.2007

NU

X
-

Auditor intern,
Pop Mircea

Documentul nr.18

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
TEST
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 20.02.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Obiectul testului: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului
Obiectivul testului: Sporul pentru munca suplimentara
Descrierea testului:
Esantionul a fost constituit n mod aleator din trei servicii ale entitatii, respectiv a Serviciului
Administrativ, Serviciul Financiar Contabilitate, Serviciul Resurse Umane, din totalul celor 12
servicii existente, reprezentnd n cifre relative, o pondere de 25,0 %.
La fiecare serviciu a fost testat sistemul privind evidenta muncii prestate peste programul
normal de lucru prin utilizarea tehnicilor si instrumentelor de control stabilite n Lista de verificare :
-

aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru;

existenta Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul
normal de lucru prin care angajatorul tine evidenta acestuia pentru fiecare salariat;

completarea sistematica a Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate

peste programul normal de lucru pentru fiecare salariat;

compensarea orelor de munca suplimentara prin timp liber echivalent n urmatoarele 30

de zile;

compensarea orelor de munca suplimentara prin adaugarea unui spor la salariu cnd
compensarea cu timp liber echivalent nu este posibila;

acordarea unui spor pentru munca suplimentara, care sa nu fie mai mic de 75% din
salariul de baza.

Constatari

Pe baza testului efectuat s-au constatat urmatoarele:

-

efectuarea orelor suplimentare nu a fost aprobata n scris de seful ierarhic superior;

nu este organizata evidenta orelor de munca prestate suplimentar de catre personal prin
nfiintarea si completarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate
peste programul normal de lucru;

orele suplimentare efectuate au fost platite prin adaugarea unui spor la salariu
neurmarindu-se posibilitatea compensarii n timp echivalent n urmatoarele 30 de zile;

Concluzii
n baza acestui test s-a ntocmit FIAP.
Data: 20.02.2005
Supervizor,

Auditor intern,

Pop Mircea

Radu Mihai
Documentul nr.19

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
FIsA DE IDENTIFICARE sI ANALIZ A PROBLEMEI
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 21.02.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

PROBLEMA :
Inexistenta unui sistem privind evidenta orelor de munca prestate suplimentar de catre personal
si a modului de compensare a acestora.
CONSTATRI:
-

Inexistenta unui sistem pentru organizarea modului de evidenta a orelor suplimentare si de

recuperare a acestora de catre salariatii entitatii, care implica utilizarea Registrului special de
prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru;

Efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusa n scris de seful ierarhic superior, desi n
actul normativ acest lucru era stipulat n sens imperativ;

Din documentele analizate nu a reiesit ca nu ar fi fost posibila compensarea muncii prestate

peste programul normal de lucru cu timp liber corespunzator n urmatoarele 30 de zile, si abia
dupa aceea sa poata fi aplicata compensarea n bani.

CAUZE:
- Neutilizarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul
normal de lucru;
- Lipsa personalului specializat si existenta unei fluctuatii nsemnate de personal;
- Inexistenta unei proceduri si a unei documentatii aferente evidentei operative si a modalitatilor
de compensare a muncii suplimentare efectuate peste program.
CONSECINE:
Stabilirea eronata a orelor suplimentare efectuate peste program si
compensarea n timp sau n bani, fara a se urmari realizarea n timp echivalent
corespunzator muncii prestate suplimentar.
RECOMANDRI:
- Efectuarea unei reverificari privind sistemul de evidenta a timpului
suplimentar peste programul normal de lucru si modul de compensare al
acestuia pentru depistarea tuturor situatiilor de nerespectare a cadrului
normativ si informarea sefului compartimentului de audit intern asupra
rezultatelor obtinute;
- Elaborarea unei proceduri pentru gestionarea timpului efectuat peste
programul normal de lucru n vederea compensarii n timp sau n bani si
implementarea n cadrul acestuia a activitatilor de control si a
responsabilitatilor adecvate;
- Asigurarea unei pregatiri profesionale de specialitate a personalului si
evaluarea sistematica a acestuia.
ntocmit,

Supervizat,

Pop Mircea

Radu Mihai

Pentru conformitate,
George Ioan

3.10. Constituirea dosarelor de audit intern

Dupa finalizarea interventiei la fata locului, se constituie Dosarele de audit intern n vederea
asigurarii unei legaturi ntre obiectivele stabilite prin programul de audit, interventia la fata locului si
raportul de audit intern. Documentele culese si/sau ntocmite pe timpul misiunii de audit se
constituie n urmatoarele dosare:

A. Dosarul permanent, care cuprinde:

a) Sectiunea A-Raportul de audit intern si anexele acestuia:
Ordinul de serviciu;
Declaratia de independenta;
Rapoartele de audit intern (intermediar, final, sinteza Raportului de audit intern);
Teste
Fisele de identificare si analiza a problemelor;
Formularele de constatare a iregularitatilor;
Programul interventiei la fata locului.
b) Sectiunea B-administrativa:
Notificarea privind declansarea misiunii de audit;
Minuta sedintei de deschidere;
Minuta reuniunii de conciliere;
Minuta sedintei de nchidere;
Corespondenta cu structura auditata.
c) Sectiunea C-documentatia misiunii de audit intern:
Strategii interne;
Reguli, regulamente si legi aplicabile;
Proceduri de lucru;
Materiale despre structura auditata;
Rapoarte de audit intern anterioare;
Documentatia analizei riscului;
Documentatia privind sistemul de control intern.
d) Sectiunea D-supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii si a rezultatelor acesteia

si cuprinde Lista de supervizare a documentelor.

B. Dosarul documentelor de lucru cuprinde
justificative, care confirma si sprijina concluziile.

copii

xerox

ale

documentelor

3.11. Revizuirea documentelor de lucru

Revizuirea se efectueaza de catre auditorul intern nainte de ntocmirea proiectului

Raportului de audit intern pentru a se asigura ca documentele de lucru sunt pregatite n mod
corespunzator si ca acestea furnizeaza un sprijin adecvat pentru munca efectuata si pentru
dovezile/probele adunate n timpul misiunii de audit intern.
Procedura de revizuire se concretizeaza prin elaborarea Notei centralizatoare a
documentelor de lucru.
Documentul nr.20

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
NOT CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 01.03.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Exista
Constatarea

Document justificativ
DA

Inexistenta unui sistem pentru organizarea modului de

evidenta a orelor suplimentare si de recuperare a
acestora de catre salariatii entitatii

- Evidenta orelor suplimentare

pentru perioada ianuariedecembrie 2006 ale Serviciului
Administrativ, Serviciului
Financiar Contabilitate,
Serviciului Resurse Umane

NU

3.12. sedinta de nchidere

sedinta de nchidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opniei auditorului
intern, a constatarilor si a recomandarilor preliminare, precum si discutarea unui plan de actiune,
nsotit de un calendar de implementare a acestora, ocazie cu care se ntocmeste Minuta sedintei de
nchidere.

Documentul nr.21

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
MINUTA sEDINEI DE NCHIDERE
A. Mentiuni generale:
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 02.03.2007

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Lista participantilor:
Numele
Radu Mihai
Pop Mircea
George Ioan
Georgescu Elena
Voinea Lucia
Barbu Marcel

Functia/Directia/
Nr. telefon E-mail
Serviciul
sef Compartiment Audit Public 676767
Intern
Auditor
676767
sef Serviciu Resurse Umane
676768
Inspector Serviciul Resurse
676768
Umane
Inspector Serviciul Resurse
676768
Umane
Inspector Serviciul Resurse
676768
Umane

Semnatura

B. Concluzii:
n cadrul sedintei au fost prezentate obiectivele auditate si constatarile pentru fiecare obiect auditat. De asemenea,
au fost discutate deficientele, au fost analizate cauzele care au contribuit la realizarea disfunctionalitatilor si au fost
comentate recomandarile care urmeaza a fi implementate pentru eliminarea deficientelor constatate.
Pentru constatarile/deficientele prezentate nu au fost formulate obiectii, fiind nsusite n totalitate. n final, s-au
desemnat persoanele responsabile cu implementarea recomandarilor si datele de realizare ale acestora.
n consecinta, proiectul Raportului de audit intern devine Raport de audit intern.
3.13. Elaborarea proiectului de raport de audit intern

Elaborarea proiectului Raportului de audit intern presupune respectarea urmatoarelor

cerinte:

a) constatarile trebuie sa apartina domeniului/obiectivului misiunii de audit intern si sa fie sustinute

prin documente justificative corespunzatoare;
b) recomandarile trebuie sa fie n concordanta cu constatarile si sa determine reducerea riscurilor
potentiale;
c) raportul trebuie sa exprime opinia auditorului intern, bazata pe constatarile efectuate;
d) raportul se ntocmeste pe baza FIAP-urilor si a celorlalte documente de lucru.
Scopul elaborarii proiectului Raportului de audit intern este de a prezenta cadrul general,
obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor interni. Pentru elaborarea acestuia
auditorii au n vedere dovezile de audit raportate n FIAP-uri, FCRI-uri, daca este cazul, si n
celelalte documente de lucru.

3.14. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

Proiectul Raportului de audit public intern se prezinta structurii auditate care poate raspunde
n termen de 15 zile de la primirea raportului.
Scopul naintarii proiectului este de a da posibilitate entitatii auditate sa analizeze proiectul si
sa formuleze un punct de vedere asupra constatarilor si recomandarilor auditului.
3.15. Reuniunea de conciliere

n termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni

organizeaza Reuniunea de conciliere cu structura auditata, n cadrul careia se analizeaza constatarile
si concluziile, n vederea acceptarii recomandarilor formulate. Cu aceasta ocazie se ntocmeste
Minuta reuniunii de conciliere.
Scopul Reuniunii de conciliere este acceptarea constatarilor si recomandarilor formulate de
catre auditori n proiectul Raportului de audit intern si prezentarea Calendarului de implementare a
recomandarilor.
3.16. Raportul de audit intern
Raportul de audit intern trebuie sa includa modificarile discutate si convenite din cadrul Reuniunii de conciliere.
Raportul de audit intern va fi nsotit de o prezentare n sinteza a acestuia.
seful structurii de audit intern trebuie sa informeze organul ierarhic superior despre recomandarile care nu au
fost avizate de conducatorul entitatii. Aceste recomandari vor fi nsotite de documentatia de sustinere.
Rolul auditorului n aceasta procedura este asigurarea prezentarii unei nalte tinute a concluziilor si
recomandarilor, a corectitudinii si completitudinii informatiilor continute.

Documentul nr.22
S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern

RAPORT DE AUDIT INTERN

STRUCTURA AUDITAT: SERVICIUL RESURSE UMANE

MISIUNEA DE AUDIT INTERN:

Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
SUCEAVA
2007
I. INTRODUCERE
Auditor: Pop Mircea -auditor n cadrul Compartimentului Audit Intern
Ordinul de efectuare a misiunii de audit - auditarea activitatilor cuprinse n Planul de audit intern pe anul 2007, s-a
facut n baza Ordinului de serviciu nr.1/08.01.2007.
Baza legala a actiunii de auditare:
Planul de audit intern pentru anul 2007, aprobat de conducerea entitatii;
Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificarile si completarile ulterioare;
OMFP nr. 38/15.01.2003 prin care se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr.672/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Dispozitia prin care se aproba Normele proprii de exercitare a auditului intern n cadrul entitatii.
Durata actiunii de auditare - 08.01.2007-30.03.2007.
Perioada supusa auditarii - 01.01.2006 - 31.12.2006.
Scopul actiunii de auditare - consta n: a da asigurari asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a
resurselor umane din entitatea publicasi a conformitatii cu cadrul legislativ si normativ aplicabil.

Obiectivul actiunii de audit intern este: stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului .
Tipul de auditare: Audit de conformitate/regularitate.
Tehnici utilizate:
a) verificarea n vederea asigurarii validarii, realitatii si acuratetei nregistrarilor n carnetele de munca.
Tehnici de verificare utilizate:
-

comparatia: pentru deciziile de numire si datele nscrise n carnetele de munca si n bazele de

date;

examinarea: pentru detectarea erorilor n completarea carnetelor de munca, proceselor verbale

etc.;

garantarea: pentru verificarea realitatii datelor din documentele ce au stat la baza justificarii
nregistrarilor;

urmarirea: pentru a se constata daca toate operatiunile au fost real efectuate.

b) esantionarea pentru analiza modului de ntocmire al documentelor;

c) observarea fizica n vederea formarii unei pareri proprii privind modul de ntocmire si emitere a
documentelor.
Instrumente de audit:
-

chestionarul;

liste de verificare pentru a stabili conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca fiecare obiectiv
auditabil.
Documente si materiale examinate n cadrul Serviciului Resurse Umane: Verificarea la fata locului a vizat
urmatoarele documente ntocmite si completate pentru perioada 01.01.2006 - 31.12.2006:
-

decizii de numire, promovare, modificare a drepturilor salariale;

carnete de munca, dosare personale, fise de post, Regulamentul de Organizare si Functionare;

foile colective de prezenta;

cererile de concedii de odihna, fara plata etc.;

Registrul de evidenta a salariatilor;

alte documente.

Materiale ntocmite pe timpul auditarii:

-

liste de verificare pe obiective (LV);

fise de identificare si analiza a problemelor constatate (FIAP);

Tabel puncte tari si puncte slabe, Tematica n detaliu ;

programul de audit, programul interventiei la fata locului;

Chestionarul de control intern (CCI);

minutele sedintelor de deschidere, de nchidere etc.

Organizarea Serviciului Resurse Umane. Serviciul a functionat n perioada supusa auditarii cu un numar de 7
salariati, dintre care un post de sef de serviciu. Organizarea si functionarea serviciului a fost n conformitate cu
organigrama si Regulamentul de organizare si functionare.
Pentru toti salariatii sunt ntocmite fise ale posturilor prin care sunt stabilite relatiile ierarhice si sarcinile de
serviciu.
Activitati desfasurate n cadrul Serviciului Resurse Umane:
- ntocmirea statelor de functii pe care le supune spre avizare conducerii;
- raspunderea privind aplicarea corecta a reglementarilor legale n domeniul salarizarii personalului, precum
salariul de baza, sporul de vechime, indemnizatiile, alte sporuri;
- fundamentarea corecta si acordarea premiilor;
- aplicarea corecta a prevederilor legale privind efectuarea si salarizarea muncii peste programul normal de
lucru;
- verificarea foilor colective de prezenta privind operarea corecta a timpului lucrat si nelucrat;
- organizarea concursurilor de recrutare, promovare si avansare a personalului;
- ntocmirea si actualizarea carnetelor de munca;
- pregatirea si perfectionarea profesionala continua a salariatilor.
Auditorul prin lucrarile specifice derularii misiunii de audit a avut ca obiective principale activitatile care se
desfasoara n cadrul serviciului, stabilite prin ROF.
II. CONSTATRI SI RECOMANDRI
Obiectivul: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului
La S.C TERMICA S.A elementele de natura salariala se stabilesc n baza capitolului IV Salarizarea din
Contractul colectiv de munca si a Regulamentului privind acordarea sporurilor pentru conditii deosebite de munca, a
altor sporuri si drepturi de salarizare si de alta natura.
Din efectuarea Testului, referitor la stabilirea drepturilor cuvenite personalului am constatat urmatoarele :
-elementele
de
natura
salariala
sunt
nscrise
n
contractele
individuale
de
munca;
-salariile de baza s-au stabilit cu respectarea limitelor minime si maxime corespunzatoare functiilor si meseriilor
prevazute n Nomenclatorul unic de functii si meserii de la S.C TERMICA S.A ;

-sporurile si indemnizatiile, cuantumurile si conditiile de acordare a acestora s-au stabilit n conformitate cu prevederile
Codului muncii, regulamentul de sporuri si a Contractului colectiv de munca pe unitate ;
-cresterea salariilor de baza s-a facut n baza protocolului nr.273/01.01.2006;
-ajutoarele si premiile s-au acordat cu respectarea cadrului legislativ si normative si n baza unor documente
justificative (hotarri ale AGA sau CA, referate/cereri aprobate de conducerea societatii, nsotite de copii ale unor
documente etc.).

Un element important al activitatii de evidenta a efectuarii muncii peste programul normal de

lucru, consta n fundamentarea acestuia n vederea compensarii n timp liber echivalent sau n bani.
Din analiza Testului, care a utilizat elementele cuprinse n Lista de verificare, s-a constatat ca
nu exista organizat un sistem de evidenta si de recuperare a timpului peste programul normal de
lucru. De asemenea, s-a constatat ca efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusa n scris de
seful ierarhic, desi aceste lucruri sunt stipulate n cadrul normativ.
Din aceasta cauza, n practica nici nu s-a mai urmarit compensarea n timp liber
corespunzator, n urmatoarele 30 de zile, ci au fost direct compensate n bani, ceea ce a reprezentat o
cheltuiala semnificativa pentru entitate care putea fi evitata.
Auditorul recomanda utilizarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor
prestate peste programul normal de lucru, realizarea procedurilor scrise privind compensarea
muncii suplimentare cu timp liber corespunzator n urmatoarele 30 de zile, dupa efectuarea acesteia,
precum si pentru plata orelor suplimentare, n cazul n care compensarea nu a fost posibila. De
asemenea, se recomanda si desemnarea unei comisii pentru reverificarea evidentei timpului
suplimentar peste programul normal de lucru si a modului de compensare a acestuia pentru
depistarea tuturor situatiilor de nerespectare a cadrului normativ.
III. CONCLUZII
Auditorul pe baza testarilor si analizelor efectuate evalueaza activitatea Serviciului Resurse Umane privind
stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului conform grilei:

APRECIERE
NR. CRT.

OBIECTIVUL
FUNCIONAL

1.

Stabilirea drepturilor
personalului

salariale

cuvenite

DE MBUNTIT

CRITIC

Precizam, faptul ca toate constatarile prezentate au la baza probe de audit obtinute pe baza testului efectuat
consemnate n documentele de lucru ntocmite de catre auditor si nsusite de catre factorii de management ai entitatii.
Aceste evaluari au la baza discutiile care au avut loc cu privire la recomandarile auditorului n sedinta de nchidere a
misiunii, apreciate de catre participantii la aceasta sedinta, ca fiind realiste si fezabile, si materializate n minuta
sedintei de nchidere.
Auditor,
Pop Mircea

3.17. Difuzarea raportului de audit intern

seful structurii de audit intern transmite Raportul de audit intern, finalizat, mpreuna cu
rezultatele concilierii si punctul de vedere al structurii auditate conducatorului entitatii care a
aprobat misiunea, pentru analiza si avizare. Dupa avizare, Raportul de audit intern, n copie, va fi
comunicat structurii auditate.
3.18. Urmarirea recomandarilor

Obiectivul acestei etape este de a urmari si formaliza modul de implementare a

recomandarilor din Raportul de audit intern.
Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care se constata
caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor ntreprinse de catre conducerea structurii
auditate pe baza recomandarilor din Raportul de audit intern.
Procedura de urmarire a recomandarilor se finalizeaza cu documentul Fisa de urmarire a
recomandarilor.

Documentul nr.23
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
FIsA DE URMRIRE A RECOMANDRILOR

Data:
S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern

30.03.2007
Misiunea de audit ntern:
Raport de audit nr. X/ 2007
Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Rec.
Nr.

1.

Recomandarea

Efectuarea unei
reverificari privind
sistemul de
evidenta a timpului
suplimentar peste
programul normal
de lucru si modul
de compensare al
acestuia pentru
depistarea tuturor
situatiilor de
nerespectare a
cadrului normativ si
informarea sefului
compartimentului
de audit intern
asupra rezultatelor
obtinute;

2.

Implementat
Partial

implementat

Neimplementat

Data planificata/
Data implementarii

30.05.2007/30.05.2007

X
Elaborarea unei
proceduri pentru
gestionarea
timpului efectuat
peste programul
normal de lucru n
vederea

30.06.2007/30.06.2007

Data:
Compartimentul Audit Intern

S.C TERMICA S.A

30.03.2007
Misiunea de audit ntern:
Raport de audit nr. X/ 2007
Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Rec.
Nr.

Implementat
Partial

Recomandarea

implementat

Neimplementat

Data planificata/
Data implementarii

compensarii n timp
sau n bani si
implementarea n
cadrul acestuia a
activitatilor de
control si a
responsabilitatilor
adecvate;
3.
Asigurarea unei
pregatiri
profesionale de
specialitate a
personalului si
evaluarea
sistematica a
acestuia.

permanent

Instructiuni

Entitatea/structura auditata:

1. Introduceti recomandarile de audit dupa cum sunt S.C. TERMICA S.A/ Serviciul Resurse
prezentate n Raportul de audit
Umane
2.Verificati coloana corespunzatoare: implementat, partial
implementat, neimplementat

Data si semnatura conducatorului:

3.Introduceti data planificata pentru implementare n 30.03.2007

Raportul de audit si data implementarii
Auditor:

George Ioan

Data si semnatura:
30.03.2007

Radu Mihai

CONCLUZII sI PROPUNERI

Introducerea auditului intern n sectorul public nu nseamna adaptarea la particularitatile

economiei romnesti a acquis-ului comunitar, pentru simplul motiv ca n domeniul auditului intern
acesta nu exista. n acelasi timp nu nseamna nici adaptarea cadrului normativ si procedural specific
auditului intern din una din tarile membre, dat fiind faptul ca nici acesta nu corespunde conceptelor
actuale ale auditului intern si controlului intern. n mod concret Comisia Europeana a considerat ca
tarile candidate reprezinta un teren fertil pentru a dezvolta aceste concepte si a dezvoltat mpreuna
cu acestea o constructie institutionala adecvata implementarii n practica a acestora.
si Romnia s-a nscris n procesul implementarii auditului intern, initial prin elaborarea OG
nr.119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, care cu toate ca nu a corespuns pe
deplin cerintelor noului concept de audit intern a reprezentat un pas important[43].
A urmat o perioada de studiu a modului de abordare a problematicii de celelalte tari
candidate, de cerintele Comisiei Europene, de buna practica a unor tari membre si a evolutiei
conceptului de audit intern pe plan international.
S-a reusit definirea conceptului de audit intern - definitie acceptata de mediul international al
auditorilor interni, de ntelegerea raportului de complementaritate ntre auditul intern si controlul
intern, organizarea, rolul si plusul de valoarea pe care auditul intern trebuie sa-l aduca
organizatiei[44].
Aparitia Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, n baza careia entitatile publice si
organizeaza activitatea de audit intern, reglementeaza toate aceste aspecte, Romnia avnd un cadru
normativ adecvat, acceptat de Comisia Europeana si armonizat cu sistemele din tarile candidate.
Pentru ca un departament de audit intern sa aiba succes, independenta este un element de
maxima importanta. n Romnia standardele profesiunii au fost definite de Camera Auditorilor
Financiari, care au la baza instructiunile inter nationale emise de Institutul Auditorilor Interni.
Instructiunile subliniaza obligatia auditorilor interni de a-si desfasura activitatea n mod obiectiv,
stabilind n acelasi timp reguli pentru prevenirea aparitiei conflictelor de interese.
Auditul intern a devenit o componenta esentiala n structura unei companii moderne. Auditul
intern asigura o mai mare eficienta printr-o utilizare mai adecvata a resurselor umane si materiale,
precum si o mai buna coordonare ntre diferitele departamente ale unei companii. Garantnd ca
firma respecta standardele de guvernanta corporatista, auditul intern contribuie la construirea unei
reputatii de integritate, care la rndul sau va ajuta la dezvoltarea relatiilor n afaceri pe baza de
ncredere. De asemenea, auditul intern va oferi premisele necesare astfel nct firma sa joace un rol
pozitiv n comunitate, asigurndu-i o imagine publica si consolidndu-i imaginea de seriozitate[45].
Directiile de perfectionare a activitatii de audit public intern n Romnia, vizeaza n primul
rnd continutul cadrului procedural, orientarea acestei activitati catre domeniile cu risc major,
cresterea calitatii rapoartelor de audit intern, ct si dezvoltarea unor legaturi mai bune si a
schimburilor profesionale ntre auditorii interni, controlori, directori financiari si contabili.
a) Perfectionarea cadrului normativ n vederea:

. simplificarii procedurilor de audit prin reducerea gradului de formalizare si rigiditate a

acestora, care sa ofere flexibilitatea necesara exercitarii judecatii profesionale a
auditorilor interni n functie de circumstante si contextul derularii misiunilor;
. asigurarii independentei reale a auditorilor interni, care sa permita desfasurarea
misiunilor de audit n conditii de maxima obiectivitate si fara ingerinte manageriale;
. mbunatatirii arhitecturii sistemului de audit prin definirea unor criterii de functionare
care sa permita organizarea activitatii de audit la un nivel optim al resurselor utilizate
pentru satisfacerea nevoilor managementului, n special la institutiile publice mici.
b) Orientarea activitatii de audit intern catre domeniile cu risc major, prin actiuni privind:
. cartografierea zonelor cu risc ridicat din cadrul fiecarei institutii publice care va fi
utilizata ca baza pentru planificarea strategica a auditului;
armonizarea planurilor de audit intern la nivelul ordonatorilor principali de credite care
sa permita efectuarea misiunilor de audit intern att n plan transversal - la diferite
niveluri teritoriale, ct si n plan orizontal - la acelasi nivel teritorial, dar n zone
geografice diferite pentru o mai buna corelare si crearea unei imagini de ansamblu a
domeniilor auditate, in vederea generalizarii recomandarilor formulate.
c) Cresterea calitatii muncii de audit intern si a contributiei acesteia la buna gestionare a
banului public, prin:
. continuarea procesului de evaluare, a unitatilor de audit care trebuie sa se concentreze
nu numai asupra verificarii conformitatii utilizarii procedurilor de audit ci si asupra
calitatii profesionale a activitatii desfasurate de auditorii interni;
. organizarea unor examinari dintr-o perspectiva "colegiala" prin utilizarea de personal
experimentat n auditul intern din cadrul ministerelor care sa actioneze n calitate de
evaluatori ai organizarii si practicii activitatii de audit din cadrul institutiilor publice
similare;
. constientizarea permanenta a managerilor pentru ntelegerea corecta a activitatii de
audit intern, att n ceea ce priveste regulile dupa care aceasta se desfasoara, dar si modul
n care se fructifica cel mai bine aceasta noua functie.
d) Dezvoltarea coordonarii si cooperarii n domeniul auditului public intern prin:
. dezvoltarea unei functii n cadrul UCAAPI care sa faciliteze informarea,
dialogul si acordarea de asistenta a auditorilor publici interni pe linia utilizarii
instrumentelor si practicilor de audit;
. crearea unui site cu facilitati pentru ntrebari si raspunsuri n vederea
generalizarii experientei si bunei practici n domeniul auditului intern, inclusiv
sistem de raportare a activitatii de audit intern in sistem informatizat;

. organizarea de workshop-uri cu caracter lucrativ, pe domenii de activitate:

executie bugetara, achizitii publice, resurse umane, sistemul contabil, cu scopul
dezvoltarii instrumentarului metodologic adecvat (ghiduri, piste de audit, modele
de analiza a riscului) n derularea misiunilor de audit;
. organizarea de conferinte anuale privind auditul public intern;
. ntarirea rolului structurilor teritoriale UCAAPI n coordonarea, ndrumarea si
schimbul de informatii la nivelul judetului.
e) Extinderea cooperarii ntre auditul intern si auditul extern (Curtea de Conturi, Camera
Auditorilor Financiari) prin ncheierea de protocoale care sa prevada:
. formarea comuna a auditorilor interni si celor externi;
. metodologii compatibile;
. armonizarea planurilor si programelor de audit in vederea realizarii
complementaritatii intre activitatile de audit intern si audit extern;
. acces reciproc si nerestrictionat la rapoartele de audit.
O problema dificila pentru entitatile publice ramne aceea a identificarii si recrutarii
personalului adecvat si al mentinerii celor formati prin cursurile de pregatire profesionala n sistemul
public.
Consider ca aceasta situatie se va ameliora pe masura progreselor nregistrate n reforma
administratiei din sectorul public, avnd n vedere ca majoritatea auditorilor interni sunt si
functionari publici.
De asemenea, lipsa functiei de conducere la un numar nsemnat al structurilor de audit
constituite la nivelul administratiei publice centrale, diminueaza considerabil posibilitatile
auditorilor de a-si manifesta contributia la mbunatatirea activitatii institutiei din care face parte.
Dezvoltarea procedurilor de control intern ca parte componenta a sistemului de management
si dezvoltarea unui sistem de audit public intern eficace nu este problema unei singure institutii,
aceasta trebuie sa fie preocuparea comuna a tuturor institutiilor din administratia publica.
Procedurile detaliate pentru toate activitatile sunt esentiale pentru ca ele furnizeaza tuturor
factorilor implicati in procesul de management informatii concrete referitoare la functionarea optima
a activitatilor. Elaborarea si implementarea corespunzatoare a acestor proceduri vor avea un impact
pozitiv asupra atingerii obiectivelor entitatii publice.

BIBLIOGRAFIE

1.

Boulescu Mircea, Barnea Corneliu

2.

Boulescu Mircea, Ghita Marcel,

Mares Valerica

"Fundamentele auditului", Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti 2001

3.

Boulescu Mircea, Ghita Marcel,

Mares Valerica

"Control fiscal si auditul financiar", Editura

CECCAR, Bucuresti 2003

4.

Brezeanu Petre

"Audit si control financiar", Editura ASE, Bcuresti

2001

5.

Brezeanu Petre, Brasoveanu Iulian

"Auditul financiar contabil", Editura ASE, Bucuresti

2005

6.

Craciun stefan

"Auditul intern - Evaluare, conciliere", Editura

Economica, Bucuresti 2006

7.

Craciun stefan

"Auditul financiar si auditul intern, controlul

financiar si expertiza contabila", Editura Economica,
Bucuresti 2004

8.

Ghita Marcel

"Auditul intern", Editura Economica, Bucuresti 2004

9.

Ghita Marcel, Mares Valerica

"Auditul performantei finantelor publice", Editura

CECCAR, Bucuresti 2002

"Control financiar intern si audit intern la entitatile

publice", Editura Economica, Bucuresti 2004

10. Ghita Marcel, Sprnceana Mihai

"Auditul intern al institutiilor publice", Editura

Tribuna Economica, Bucuresti 2004

11. Ghita Marcel, Sprnceana Mihai

"Auditul intern n sistemul public", Tribuna

Economica, 2006

12. Gisberto-Chitu Alberta coord.,

Pitulice Mihai

"Studii de caz privind auditul public intern", Editura

CECCAR, 2005

13. Gisberto-Chitu Alberta, Ioanas

Corina

"Auditul n institutiile publice", Editura CECCAR,

Bucuresti 2005

14. Greceanu - Cocos Virginia

"Practica auditului la institutiile publice si legislatia

utila", Societatea Adevarul SA, 2000

15. Grigorescu stefan Iulian

"Auditul institutiilor publice", InfoMega, 2005

16. Munteanu Victor coord., Zuca

"Control si audit financiar contabil", Editura Lumina

Marilena, Tinta Alice Emilia

Lex, Bucuresti 2003

17. Scutaru Dumitru

"Auditul financiar contabil", Editura Economica,

Bucuresti 1997

18. Stoian Ana

"Auditul financiar contabil", Editura ASE, Bucuresti

2004

19. Stoian Ana, Turlea Eugen

"Auditul financiar contabil", Editura Economica,

Bucuresti 2001

20. ***

"Auditul financiar si auditul intern - Legislatie",

Editura Lumina Lex, Bucuresti 2005

21. ***

Legea 672 din 19.12.2002 privind auditul public

intern

22. ***

Ordinul nr.252/2004 pentru aprobarea

Codului privind conduita etica a auditorului
intern

23. ***

Norme generale privind exercitarea activitatii de

audit public intern 15.01.2003

24. ***

Norme minimale de audit

25. ***

Norme nationale de audit

26. ***

www.audit-financiar.com

27. ***

www.cafr.ro

28. ***

www.ceccar.ro

29. ***

www.mfinante.ro

30. ***

www.mie.ro

31. ***

www.tribunaeconomica.ro

32. ***

http://www.chambermedia.ro/businessdigest/Finante-13/Auditul-intern-un-elementesential-pentru-succesul-unei-companii-60,5.html

33. ***

http://aair.ro/new/afiliere.htm

34. Alvin A. Arens, James K. Laebbecke "Audit. O abordare integrata", Editura ARC 2003,
editia a-VIII-a, Traducere de Rodica Levitchi

35. Collins Lionel, Valin Grard

"Audit et contrle intern", 4e edition, Editura Dalloz,

Paris 1992

36. Renard J.

"Theorie et practique de l'audit interne", Editions

d'Organisation, Paris, France, 2002

[1] Stoian Ana, Turlea Eugen, - "Auditul financiar si auditul intern - Legislatie", pag 11
[2] Brezeanu Petre - "Audit si control financiar", pag 65
[3] Boulescu Mirecea, Barnea Corneliu, "Control financiar intern si audit intern la entitatile publice", pag 32
[4] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai, - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 12
[5] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai, - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 25
[6] Publicata n Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 953, din 24 decembrie 2002
[7] Publicata n Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 91, din 31 ianuarie 2004
[8] OMFP nr. 939/25.07.2003 pentru aprobarea listei membrilor CAPI
[9] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern n sistemul public", pag 96
[10] www.mie.ro
[11] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 75
[12] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern n sistemul public", pag 65
[13] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 77
[14] Stoian Ana, Turlea Eugen - "Auditul financiar si auditul intern", pag 82
[15] Ghita Marcel - "Auditul intern", pag 104
[16] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 113
[17] Ordinul

nr.252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern, Monitorul Oficial
nr.128/12.02.2004

[18] Stoian Ana - "Auditul financiar contabil", pg.56

[19] Munteanu Victor coord., Zuca Marilena, Tinta Alice Emilia - "Control si audit financiar contabil", pag 124
[20] Norme nationale de audit
[21] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 112

[22] Scutaru Dumitru - "Auditul financiar contabil", pag 89

[23] Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr.953/24.12.2002
[24] Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr.953/24.12.2002
[25] Norme din 15 ianuarie 2003 Generale privind exercitarea activitatii de audit public intern
[26] Norme generale privind exercitarea activitatii de audit public intern 15.01.2003
[27] Norme nationale de audit, Corpul Expertilor Contabili si Contabilili Autorizati, CECCAR, 1999
[28] Norme minimale de audit, pag 45
[29] www.audit-financiar.com
[30] www.mie.ro
[31] Marcel Ghita, - "Auditul intern", pag 182
[32] Craciun stefan, - "Auditul intern - Evaluare, conciliere", pag 88
[33] Brezeanu Petre - "Audit si control financiar", pag 58
[34] Ghita Marcel, Mares Valerica, - "Auditul performantei finantelor publice", pag 39
[35] Ghita Marcel - "Auditul intern", pag 98
[36] Marcel Ghita, - "Auditul intern", pag 56
[37] www.tribunaeconomica.ro
[38] Grigorescu stefan Iulian, - "Auditul institutiilor publice", 2005, pag 59
[39] www.mfinante.ro
[40] Grigorescu stefan Iulian, - "Auditul institutiilor publice", pag 121
[41] Boulescu Mirecea, Barnea Corneliu, - "Control financiar intern si audit intern la entitatile publice", pag 89
[42] Gisberto-Chitu Alberta coord, Pitulice Mihai, - "Studii de caz privind auditul public intern", pag 59
[43] Munteanu Victor coord., Zuca Marilena, Tinta Alice Emilia - "Control si audit financiar contabil", pag 45
[44] www.audit-financiar.com
[45] http://www.chambermedia.ro/business-digest/Finante-13/Auditul-intern-un-element-esential-pentru-succesul-uneicompanii-60,5.html