C3 DR INTERNATIONAL PENAL 5 decembrie 2014

JURISDICTII INTERNATIONALE PENALE

Dupa II RM
1943- Declaratia de la Moscova-> si-au manifestat hot de a pedepsi marii criminali
de razboi ai puterii Axel
Modul concret de punere in aplicare=> disensiune
Churchill a convins reprezentantii SUA si URSS ca ar fi potrivit un proces.
URSS- prezumarea vinovatiei. SUA s-a opus si si-a impus punctul de vedere: trb
organizat un proces care sa respecte standardele, insotit de garantii de procedura
aug 1945- Acordul de la Londra-> anexat Statutul TRib Militar International cu sediul
la Nurnberg
Trib Nurnberg
- compus din 8 jud (4 principali, 4 supleanti). FIecare din cei 4- desemnati de SUA,
UK, Fr, URSS.
- echipa acuzarii- fiecare aliat a desemnat un procuror sef, fiecare avand o echipa.
Ac echipe au constituit actul de incriminare impotriva celor acuzati- 4 mai capete de
acuzare:
1- conspiratie (asocierea in ved sav de infr) SUA
2- crime impotrva pacii (initierea unui razboi de actiune) UK
3- crime de razboi
4- crime impotriva umanitatii URSS + Fr, fiecare pe spatiie geografice de influenta.
Fr- zona de vest URSS- zona Europei Rasaritene
Punerea sub acuzare a 24 de persoane + 6 organizatii considerate criminale.
Inaltul Comandament German
SS, SA si SD- servicii secrete
Cabinetul Raidului German
Gestapo
Oct 1945-> actul de acuzare a fost trimit la trib
Procesul a durat mai mult de 10 luni
Acuzari: 3 categ de crime internationale, enuntate ca atare in Statutul Tribunalului:
1) crimele impotriva pacii: planificarea, pregatirea, initierea sau purtarea razboiului
de agresiune sau a unui razboi cu incalcarea tratatelor internationale si participarea
la in plan comun sau la o conspiratie pt indeplinirea celor de mai sus
2) crime de razboi: incalcarea dr international umanitar; norme de razboi

3) crime impotriva umanitatii: omorul, exterminarea, aducerea in stare de sclavie,

deportarea, alte acte inumane comise impotriva oricarei populatii civile inaintea sau
in timpul razboiului sau persecutiile pe motive politice, rasiale ori religioase in
executarea sau in leg cu oricare dintre crimele de comp Trib, indiferent daca au fost
comise sau nu cu incalcarea sau nu a legislatiei statului in care au fost comise
Cele mai purine problme le-au pus crimele de razboi. Existau reglementari la niv de
dr international.
Discutii: crime impotriva pacii si impotriva umanitatii.
Acuzatii au beneficiat de dr la aparare.
Nullum crimae sine lege.
Crimele impotriva umanitatii
Textul din Statut are in bed incriminate acelor fate comise de put naziste impotriva
evreilor si a altor grupuri minoritare pe terit statului german, cat si pe teritoriile cazute
ulterior sub ocupatia nazista.
=> 2 mari tipuri de incriminari: 1- comor, exterminare, deportare, aducere in stare de
sclavie si alte acte inumane impotriva pop civ 2- actele de persecutie impotriva unor
minoritati pol, rasiale ori rel (ac anticipeaza genocidul)
Trib a refuzat sa isi exercite jurisdictia cu privire la crimele impotriva umanitatii sav
inainte de 1939 (declansarea RM).
Crimele impotriva pacii
Reglem ac in Statutul Trib Nurnberg a inseamnat ca redactorii s-au fundamentat pe 2
premise:
1. la mom redactarii statutului, razboiul de agresiune fusese scos in afara legii
internationale de catre comunitatea statelor (fals)
2. actiunile comise in sensul planificarii si purtarii razboiului de agresiune
reprezentau fapte pt care la mom redactarii Statutului TRib, putea fi atrasa rasp
undei pers fiz in planul dr international
Prin Statutul Trib Nurnberg- pp:
1. raspunderea individuala a pers fiz in planul dr international pt comiterea de crime
internationale
2. pp irelevantei calitatii oficiale
3. pp raspunderii superiorului
4. pp dr la un proces echitabil

Art 9- 11 din Statut-> se consacra ac posibilitate de a declara criminale anumite

entitati, pers jur sau structuri ale aparatului de stat.
Odata declarata criminala una dintre aceste organizatii de catre Tribunal, va exista
posibilitatea chemarii in judecata a oricarui individ pt calitatea de membru al acelei
organizatii, iar in ac caz, natura criminala a grupului sau a organizatiei va fi
considerata demonstrata, si nu va fi supusa probarii.
EXAMEN- grile 6 pt fiecare materie, admis- 4 corecte. Grile semi deschise: 1/2
raspunsuri corecte din 4 variante posibile.
Nu toti acuzatii au fost condamnati.
Ped capitala, detentiune pe viata, detentiune pe o anumita per de ani, achitare.
Sentinta s-a pronuntat dupa deliberari.
Slabiciunea Trib: au fost condamnati doar din statele care au pierdut in II RM.
Au urmat o serie de procese
Leg Consiliului de Control nr 10- procese consecvente: comandanti militari; militari;
industriasi.
Desi orasul Nurnberg era distrus, se mentinuse f bine inchisoarea de langa oras.
Robert Jackson- pledoarie de deschidere (impact in istoria justitiei). Procuror SUA.
Procurorii au intuit f bine ca exista f multa documentatie scrisa.
Un mom de mare emotie a fost in ce priveste crimele impotriva umanitatii.
Holocaustul- pt prima data, filmari din lagare.

TRIBUNALUL MILITAR INTERNATIONAL DE LA TOKYO

- creat in 1946
- spre deosebire de Trib de la Nurnberg care a fost infiintat in baza unui tratat
international. Trib Tokyo a fost infiintat printr-un act international sui generis:
Proclamaria speciala emisa la 19 ian 1946 de catre comandantul- sef al Fortelor
Armate Aliate in tetrul de operatiuni din Pacific, Gen Douglass McCarter, emisa in
baza competentelor pe care le detinea de a infiinta comisii si tribunale.
- a fost organizat si a functionat similar omologului sau din Europa
- compus din 11 jud numiti de puterile invingatoare, insa 2 jud au provenit din state
nou aparute dupa II RM- India si Filipine.
- jurisp mai ales in raspudnerea superiorului ierarhic
- si el a fost acuzat de o anumita forma de partinire; Nu a fost pus sub acuzare

imparatul Japoniei (formula politica)

Consacrearea raspunderii individului in ordinea pb internationala+ incrim pt prima
data a categ de crime internationale.
Activitatea tribunalelor nu a ramas fara consecinte pe planul dr international penal.
Rezolutia 95 11 dec 1946- Adunarea Generala a ONU a emis o rezolutie care a avut
drept obiectiv afirmarea pp de dr international, recunoscute de Carta Trib Nurnberg.
Mandatul dat Comisiei de a elabora un cod al crimelor internationale.
Versiune- 54 si 94.
Consiliul de Securitate al ONU incearca sa gaseasca o reactie.
Se decide infiintarea in 1993 printr-o rezolutie a Consiliului de Securitate- Carta 7 din
Statutul ONU (masuri de securitate pt state)-> Infiintarea Trib International pt fosta
Iugoslavie
Conflictul nu a putut fi oprit.

In Dr international, jurisdictiile internationale isi discuta propria competenta.

- jud alesi in cadrul unei proceduri la niv ONU, jud internationali
Competenta rationae temporis- crimele comise dupa 1 ian 1991, fara sa existe o
limita superioara stabilita.
Competenta rationae loci- crime comise in spatiul Fostei Republici Federale a
Iugoslaviei
Competenta rationae personae- pers fiz suspectate a fi comis crime in conflictul
iugoslav
Competenta rationae materiae- def crimelor. Crime de genocid, crime impotriva
umanitatii, crime de razboi (in contextului unui conflict armat atat international, cat si
non- international), astfel cum sunt ele stabilite de Statutul Tribunalului. (difera partial
de def din Statutul Trib de la Nurnberg). Scapa comp Trib crima de agresiune.
Relatia Trib cu jurisdictiile nationale- elem de noutate: Statutul Trib consacra pp al
suprematiei jurisdictiei Trib pt fosta Iugoslavie fata de jurisdictiile nationale.
Activitatea Trib e in curs de incetare la ac mom.
S-a incercat remiterea catre jurisdictiile nationale a unora dintre crime,
TRIBUNALUL PENAL INTERNATIONAL PT RWANDA

- infiintat tot printr-o Rezolutie a Consiliului de Securitate a ONU

-org si funct- identic pt ce a fost la Trib pt fosta Iugoslavie
- I inst + cale de atac: Sectia de apel- comuna si pt Trib pt fosta Iugoslavie
Comp rationae temporis: numai faptele comise intr 1 ian si 31 dec 1994
COmp rationae loci: crimele internationale comise pe terit statului rwandez si comise
de cet rwandezi in statele vecine.
Comp rationae personae: numai asupra pers fiz
Comp rationae materiae: doar crimele internationale prev in Statutul Trib, respectiv:
crima de genocid, crimele impotriva umanitatii si crimele de razboi, astfel cum sunt
definite in Statutul Trib.
Locatie: Arusha, Tanzania
Ideea e de a se incheia activitatea Trib, insa exista un nr f mare de acuzati.
Spatiu in inchisorile nationale pt executarea pedepselor.
A dezvoltat o jurisp f interesanta mai ales in ce priveste crimele de genocid.
CURTEA PENALA INTERNATIONALA
- jurisdictie permanenta
Adoptarea Statutului de la Roma- eveniment de importanta asemanatoare infiintarii
ONU.
Ideea infiintarii- inca din per interbelica, nu a fost o idee noua
Nu a fost concretizata pana in anii 90.
Proiectul a ramas intr-un stadiu incipient pana in 1998, cand discutia a fost reluata la
niv AG ONU, ptrintr-o intamplare: statul Trinidad- Tobago a propus sa se includa pe
agenda AG ONU reluarea discutiei privitoare la infiintarea unei jurisdictii
internationale specializata in mat pen, insa in stransa leg cu problema care viza
direct ac stat: traficul de droguri.
Conferinta internationala- iulie 1998- Roma; conferinta de mare anvergura.
Statutul de la Rom a fost adoptat in extremis, in partea finala a conferintei,
17 iul 1998- se adopta Statutul
1 iulie 2002- intra in vig
Curtea devine functionala in 2003, cand s-a ales procurorul Curtii.
Daca ne referim la CPI ca la o organizatie (la baza tratat international), nu jurisdictie
Trasaturile CPI:
- caracter international
- caracter permanent

- jurisdiction specializata; nu are o comp gen in dom dr international, ci comp limitata

strict la urmarirea, judecarea si condamnarea pers care au comis crime
internationale.
La baza, CPI are un tratat international si un Tratat multilateral
Art 4 Statutul de la Roma- CPI are o personalitate jur proprie internationala, expres
prev
Chiar daca are o leg special cu ONU, in special cu unele din organele organizatiei,
CPI nu face parte din sist ONU!!!!!!!
Sed: Haga (Art 3), insa isi poate desfasura activ oriunde e necesar
CPI are dr sa incheie acorduri de sediu cu statele pe terit carora isi desfasoara
activitatea.
Adunarea statelor parti
- organ al CPI=> reflecta caract de organizatie internationala de sine statatoare
- reuneste reprezentantii tuturor statelor parte la Statutul de la Roma=> organul cu
atributii de legiferare al organizatiei. Unele state pot avea statutul de observator
- se intruneste o data pe an la sediul CPI sau la sediul ONU in sesiuni ordinare, insa
pot fi convocate si sesiuni extraordinare
- fiecare stat dispune de un vot, insa in practica hot se adopta prin consens. Daca nu
e realizat consensul, hot privitoare la problemele de substanta se adopta prin votul
afirmativ a 2 treimi din membrii prezenti, insa trb sa fie prezenta majoritatea
absoluta, iar in problemele de procedura, hot se adopta cu majoritate simpla
Biroul Adunarii- conducerea executiva. Fac parte:
Pr Adunarii
2 vice- pr
18 membrii alesi de Adunare
Atributiile Adnatii statelor parti:
- aleg jud si procurorul
- face recomandari la alegerea grefierului sef al Curtii
- stabileste bugetul Curtii
- adopta textele importante (ex: elem crimelor, regulamentul de procedura si
probatiune)
- poate sa revoce din functie jud si pr
- poate sa decida cu privire la modif nr de jud ai Curtii
- la sedinteie Adunarii pot participa si Pr Curtii, si procurorul si grefierul- sef
- in niciun caz statele parti NU pot interfera cu functia judiciara a functii !!!!!!!

Presedinitia Curtii
- 3 jud: Pr + 2 vice pr
- alesi pe o durata de 3 ani de majoritatea absoluta a jud Curtii, pot fi realesi o data
- raspunde de administrarea generala a Curtii, cu exceptia biroului procurorului
- in prezent, pr ales e din partea Rep Coreea
Formatiunile jurisdictionale/ Camerele Curtii:
- 18 jud; trb sa fie specialisti cu comp in dr intrernational sau in dr pen
- orice stat parte poate nominaliza candidatii pt alegerea in functia de jud
- jud Curtii trb sa aiba cetatenia unuia dinstre statele membre la Statut, fara insa ca 2
jud sa aiba aceeasi cetatenie
- mandat 9 ani; nu pot fi realesi
- in exercitarea functii lor, sunt independenti
Dpdv administrativ- Curtea:
Sectie preliminara- min 6 jud
Setie de judecata - min 6 jud
Sectia apelurilor- min 5 jud; 1 in mod obligatoriu e Pr CPI
In cadrul sectiilor se constituie formatiunile de judecata, denumite Camere
In cadrul Sectiei Preliminare se pot constitui camere preliminare- 3 jud/ 1 jud unic
Sectii de judecata- camerele de judecata funtioneaza in complet de 3 jud
Sectii apel- camera de apeluri se constituie in complet de 5 jud
La ora actual functioneaza 2 camera in cadrul sectiei preiminare, 7 camere in cadrul
sectiei de judecata si o camera- sectia apelului.
Biroul procurorului
- organul Curtii care primeste sesizarile si orice info cu privire la crimele aflata in
jurisdictia Curtii in ved examinarii si pt realiz investigatiilor in sit respective
- condus de procuror- mandat de 9 ani care nu e eligibil
- primul procuror- argentinian
- la mom actual- Gambia din 2012
Grefa Curtii
- raspunde de chestiunile administrative
grefierul sef- ales pe 5 ani neeligibil
- isi exercita atrib sub autorit Pr Curtii
Organe semi- autonome: birou pt victime si martori, birou de asistenta judiciara.

FUnctioneaza dpdv administrativ sub autorit grefei

Competenta CPI
- internationala
- un stat care devine parte la statut, accepta prin ac jurisdictia CPI cu privire la
crimele internationale
- si state care nu sunt parte la Statut pot adopta jurisdictia; se inscriu la Grefa. In
aprilie 2014- o astfel de declaratie de acceptare a jurisdictiei a fost facuta de
Ukraina.
Competenta materiala:
- crima de genocid
- crime impotriva umanitatii
- crimele de razboi
- crima de agresiune
Comp rationae temporis- Art 11:
numai cu privire la crimele comise DUPA intrarea in vig a Statutului (dupa 1 iulie
2002)
Pt statele membre ulterior- numai dupa intrarea in vig a statutului pt statele
respective
jurisdictie ex nunc
Jurisdictie rationae personae:
- numai pers fiz
Competenta rationae loci:
- pp teritorialitatii - pe terit statelor care sunt parte la Statut sau care au acceptat
jurisdictia CPi
Terit: notion din pen+ nave si aeronave

Sesizarea CPI (Art 13)- 3 formule:

- de catre state
- din oficiu, de catre procuror (proprio motu)
- sesizarea de catre Consiliul de Securitate al ONU-> solicita sa se investigheze o
anumita situatie. Ac modalitate de sesizare a fost contestata (caract pol); totusi a fost
utilizata. 2 situatii: Sudan si India.
Ipoteze in care CPI isi poate desfasura jurisdictia:

- presupusele crime internationale au avut loc pe terit unui stat parte la Statutul de la
Roma sau a unui stat care a acceptat jurisdictia Curtii (pp teritorialitatii)
- daca cel acuzat e cet al unui stat parte la Statutul de la Roma sau al unui stat care
a acceptat jurisdictia Curtii
- in situatia in care Consiliul de Securitate al ONU a deferit situatia internationala
respectiva spre investigare Curtii (Biroului Procurorului), indiferent de cet celui acuzat
sau de locul comiterii faptei
CPI ar putea sa nu isi exercite jurisdictia daca face aplicarea pp complementaritatii
( pp subsidiaritatii in dr nat)