Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
la bolnavii cu afectiuni
cardiovasculare
cu risc
Pacient anxios
Reactii vegetative accentuate
Necesita atentie deosebita
Anamneza
Datele ce sugereaza o afectiune
Dispneea
CV:
Durerea toracica
Palpitatiile
Tusea
Sincope
Edeme vesperale
Astenie, slabiciune
musculara
Cefalee, vertij
Dureri in membre,
raceala extremitatilor
Fond patologic
Obezitate,
HTA, DZ-risc
ateroscleroza, cardiopatie ischemica
Obezitate, DZ, hiperlipoproteinemieHTA esentiala
Sindrom febril, persoana cu suflu
cardiac endocardita infectioasa
Date asupra
profesiei
AHC
Investigarea
anamnestica a
tratamentelor efectuate
Endocardita Infectioasa
Endocardita Infectioasa
reprezinta infectia suprafetei endoteliale a inimii
(include sistemul valvular)
-afectiune relativ rara, care pune viata
pacientului in pericol.
Simptomele endocarditei
Pseudogripa
Debut la doua-sase saptamani de la
manopera sangeranda (bacteremie
puternica debut < 2 sapt)
Febra, oboseala
Scadere in greutate
Transpiratii nocturne
Dureri articulare, musculare
Tuse persistenta
Cefalee
Semne clinice
Hemoragiile subunghiale
Aspectul cafea cu lapte
Aparitia petesiilor
Edeme la nivelul membrelor inferioare
Hematurie
Noduli Osler, leziunile Janeway
Petesii nedureroase
Bacteriile
Complicatiile endocarditei
Insuficienta
cardiaca
Aritmii
Infarct
Glomerulonefrita
AVC
Diagnosticul endocarditei
Anamneza
Examen clinic
-sufluri cardiace preexistente
modificate sau nou aparute
-insuficienta cardiaca
-splenomegalie
-skin rashes
-sangerari la nivelul patului unghial
Hemoculturi
efectuate pentru a
pune in evidenta prezenta bacteriilor
in curentul sangvin
Ecografia cardiaca vizualizarea
vegetatiilor
Tratamentul endocarditei
ATB
I.V. -6 saptamani
Valve afectate de infectie/ valve
artificiale interventia chirurgicala
-zona
de endoteliu lezata
-bacteremie produsa de
microorganisme aderente
Multe
Consecutiv
unei
bacteriemi se pot
dezvolta vegetatii
fibrina, plachete,
celulele liniei rosii
sangvine, cateva celule
din linia alba, si
microorganismele
infectante
Interventie chirurgicala
|
Atg patogeni in circulatia generala
|
bacteriemie
|
endocardul lezat
conglomerate microbiene
viridans
Stafilococul aureu hemolitic
Stafilococul alb
Streptococul beta hemolitic
Bacili gram negativi: piocianic,
enterobacter
Fuzospirili
Candida
odonto-parodontale
Faringo-amigdalite
Sinuzite
Otite
Afectiuni ale tractului uro-genital
Afectiuni ale tubului digestiv
Afectiuni odonto-parodontale:
Dinti
Tratamente stomatologice
Atat incidenta cat si gravitatea
bacteriemiei cu origine la nivelul cavitatii
orale sunt proportionale cu gradul
inflamatiei si infectiei orale.
Pacientii cu risc de endocardita trebuie sa
isi mentina o igiena orala corespunzatoare.
-periaj dentar corect
-dental floss
-controale regulate la medicul
stomatolog
extractii dentare
- proceduri de parodontologie-chiuretaj
parodontal, planare radiculara, parodontometria
-inserarea implanturilor dentare
-reimplantarea dintilor avulsionati
-tratamente endodontice cu depasirea apexului
-anestezie intraligamentara
-igienizarea profilactica a dintilor, implanturilor
dentare daca credem ca se va produce sangerare
/ igienizare a cavitatii
orale
Tratamentul leziunilor carioase
Extractia propriu-zisa fara delabrari
de mucoasa, fara rezectii de os
cavitatii orale
Preoperator cu 5-7 se initiaza
antibioterapia
Postoperator 4 zile (7 zile daca se
sutureaza plaga)
Parodontopatiile juvenile
(Actinobacilului actinomicetem
comitans) Tetraciclina preop. 4X250
mg
Incluzia dentara
Dinti
marginal
Lucrarile protetice mobilizabile - sa
nu lezeze mucoasa prin crosete
Afectiuni odontale
Carii
Necroza
pulpara extractia
Reactiile periapicale pacient cu risc
major - extractia
I.
Endocardita
bacteriana in
antecedente
Cardiopatie congenitala cianogena
(tetralogia Fallot)
Reconstructia chirurgicala a
sunturilor sistemice-pulmonare
II.
rezistentei bacteriene
Tulburarile de ritm
cardiac si implicatiile
lor in practica
stomatologica
Aritmiile cardiace
Anomalii
Aritmiile
cardiace:
tahiaritmii/bradiaritmii
Anomalii
mecanice: cresterea
presiunii in atrii ori in ventriculi,
rupturi de sept interventricular
Anomalii hemodinamice
Tulburari degenerative
Anomalii congenitale
Diagnosticul
aritmie-medic
cardiolog
Pregatirea preanestezica-medic
cardiolog
Medic stomatolog efectele aritmiei
asupra pacientului
Sfera
Tahicardia paroxistica
supraventriculara
Etiologie: -idiopatica apare in absenta
unei cardiopatii organice
-in contextul unei cardiopatii
organice (IMA)
Clinic:
-aritmie de frecventa inalta 140-200
batai /minut
-crizele de palpitatie se instaleaza brusc,
dureaza timp variabil, se termina brusc
Tratamentul in criza :
Fibrilatie atriala
Aritmie cardiaca completa
Cauzele F.A. paroxistice
boli pulmonare
-subiecti sanatosi
Cauzele F.A. cronice
- valvulopatii mitrale
- cardiopatia ischemica
- cardiopatia hipertiroidiana
Clasificarea medicamentelor
antitrombotice
1.Anticoagulante
naturale
de sintez
2.Antiagregante
3.Fibrinolitice
plachetare
Anticoagulante
1 Anticoagulante naturale
Heparina
Calciparina (Heparinat de calciu)
Hirudina (Hirudoid)
Fraxiparine (Nadroparina)
Clexane (Enoxaparina)
Clivarin (Reviparina)
2 Anticoagulante de sintez
Antivitaminele k: cumarinice i indandionice
Acenocumarol (Trombostop, Sintrom)
Dicumarol
Anticoagulante
Interactiuni medicamentoase:
Potenteaza aciunea
anticoagulant:
Scad actiunea
actiunea
anticoagulanta :
Potenteaza efectul
hemoragic fr s
influenteze efectul
anticoagulant
Antibiotice
Vit. K
Aspirin
Cimetidin
Antacide
AINS
Steroizi anabolizani
Rifampicin
D-thyroxin
Sedative
Diuretice
Amiodarona
Alcool
Clofibrat
Interactiuni alimentare:
-se evit: varz, spanac, broccoli, salat, ceai verde, ceap (fiart sau prjit), vit.
A, E, C n doz mare
Antiagregante plachetare
Antiinflamatoare nesteroidiene: cea mai activ i intens utilizat este aspirina (acidul acetilsalicilic)
Dipiridamol i Lidoflazina
Uricozurice: Sulfinpirazona
Ticlopidina
Compusi adenilici
Prostaciclina
Stabilizatori de membran, anestezice locale antihistaminice
Antagoniti ai serotoninei
Derivai de imidazol
Diverse: clafibrat, metilxantine, IMAO
Denumiri comerciale:
Aspirina (Acidum acetylsalycilicum)
Trombo Ass (Acidum acetylsalycilicum)
Aspenter (Acidum acetylsalycilicum)
Sulfinpirazona (Arturan)
Dipiridamol (Persantin)
Plavix (Clopidogrelum)
Ticlid (Ticlopidinum)
Fibrinolitice
Streptokinaza
Urokinaza
Stanozolol
Reteplaza
Bradiaritmiile
Bradiaritmiile sinusale
Scaderea numarului de
batai cardiace < 60 min
Reducerea frecventei de
emisie a stimulilor, de
catre nodul sinoatrial, are
drept origine alterarea
morfofunctionala a
acestui nodul, sau
alterarea reglari sale
vegetative
Clinic
Sindroame
Tratamentul bradicardiei
Atropina
Beta
adrenergice: Efedrina
utilizat in
unele boli care
produc deficiente ale
excitabilitatii
influxurilor nervoase,
avand rolul de a
stimula o activitate
regulata a inimii
Avizul
cardiologului
pentru orice manopera
stomatologica
electrica a vitalitatii
dentare
Detartror cu ultrasunete
Defectare pace-maker
Neregularitati
Bradicardie
de puls
sursei de perturbare
Oxigenoterapie
Absenta pulsului -> reanimare cardio
respiratorie
Suferinta
miocardului datorata
scaderii aportului de oxigen
Cauza
Nivelul oxigenarii
miocardului
echilibru cerereoferta de oxigen
miocardic (cererea
> oferta =>
ischemia
miocardului)
Etiopatogeneza si fiziopatologia
cardiopatiei ischemice
Ereditatea
Hipercolesterolemia
HTA
DZ
fumatul
Miocardul
este irigat
de arterele coronare,
dreapta si stanga
Circulatia coronariana
=> leziuni ischemice
coronariene
segmentare
Cresterea
contractilitatii miocardice
crestere consum oxigen miocardic
se produce in excesul de
catecolamine (hipersimpaticotonie,
anxietate, manie, durere)
Angina pectorala
Declansata
de un efort de o anumita
intensitate, folosirea de
vasoconstrictori locali, fumatul
excesiv, surescitarea psihica,
pranzuri copioase
Durata 15 min
Tratamentul crizei
Repaus
Nitroglicerina
administrata
sublingual
Actiune 2-5 min de la adminstrare
dureaza pana la 20-30 min
Tablou clinic
Pacient
anxios, agitat
Senzatia de slabiciune, sfarseala
Ameteli, transpiratii, senzatia de
confuzie
Greturi , varsaturi (semne de
hipertonie vagala)
Pulsul: accelerat sau rar
stersului emotional a
pacientului cu maladii coronariene
premedicatie cu sedative
Atmosfera calma si relaxanta pentru
pacient in sala de asteptare si in
cabinet
Se evita zgomotul, agitatia,
manoperele brutale, dureroase,
traumatizante
Evitarea
utilizarii anestezicelor cu
adaos de substante
vasoconstrictoare -> spasme
coronariene cresterea cantitatii de
catecolamine exo- endogene
Medicul
INFARCTUL
MIOCARDIC IN
ANTECEDENTE CU O VECHIME DE
MAI PUTIN DE 6 LUNI CONSTITUE
CONTRAINDICATIE PENTRU ORICE
TRATAMENT STOMATOLOGIC
Hipertensiunea Arteriala
= cresterea presiunii arteriale sistolice si / sau
diastolice, la valori care determina cresterea
riscului pentru evenimente cardiovasculare.
VN: < 130 mm Hg presiunea arteriala sistolica
< 85 mm Hg presiunea arteriala diastolica
Categorie
sistolica
diastolica
optima
< 120
<80
normala
120-129
80-84
85-89
HTA grad 1
140-159
90-99
HTA grad 2
160-179
100-109
HTA grad 3
>180
>110
HTA sistolica
isolata
>140
<90
Compendium of Cardiology 2008
Cu
Criza hipertensiva
-cresterea
Evitarea
durerii, stressului,
manopere traumatizante, brutale
Evitarea vasoconstrictorilor din
substantele anestezice
Folosirea unor tehnici de anestezie
loco-regionala corecta (aspirarea)
Monitorizarea
Insuficienta cardiaca
Apare
datorita
dezechilibrului intre
starea structurilor
cardiace solicitarile
la care este supus
cordul
In
insuficienta miocardica-defectul
generator al insuficientei cardiace
disfunctia miocardica
Insuficienta cardiaca-defectele altor
structuri (embolia
pulmonara,pericardita constrictiva,
endocardita infectioasa)
Tabloul clinic
Dispneea
cardiaca
Tusea cardiaca
Hipoperfuzia / staza in organele
digestive (inapetenta,balonare)
Ficatul de staza
Manifestarile sindromului hidropigenedemele cardiace
La
Clasa
Clasa
Clasa
Tratamentul
Regimul
alimentar
Cardiotonicele
(digitalicele,simpaticomimeticele,
nedigitalice-nesimpaticomimetice)
Diuretice
Vasodilatatoare
Tratamentele stomatologice
Pozitia
bolnavului:sezanda,
semisezanda
Folosirea de anestezice fara
adrenalina
Lipotimie-administrarea de oxigen pe
masca
ATB terapie
evenimentelor
electrofiziologice
Depresia miocardului-concentratia
substantei anestezice in sange
Substantele
anestezice locale
- reducerea excitabilitatii electrice a
miocardului
- scade conductibilitatea
- scade forta de contractie
In
Concentratia
plasmatica a substantei
anestezice > valorile terapeutice
=>scaderea contractilitatii
miocardului
= > scaderea outputului
=> COLAPS
Cardio vascular
0,5-2.0 ug/ml fara manif CV
1,8-5.0 ug/ml actiune antidisritmica
5.0-10.00ug/ml
Depresia miocardului
Vasodilatatie periferica
>10.00ug/ml
Vasodilatatie, depresia miocardului
SNC
0.5-4 ug/ml actiune anticonvulsivanta
4.5-7.0 ug/ml depresia SNC excitabilitate
7.5-10.0 ug/ml convulsii tonico clonice
> 10.0 ug/ml depresia masiva SNC
vasoconstrictie
Majoritatea substantelor anestezice
-relaxarea musculaturii netede de la
nivelul peretilor vaselor de sange =>
vasodilatatie periferica
fetei
Anxietate, crampe
Reducerea nr de resp/ min stop
resp, pierderea c=> coma
Ati
Angina
pectorala !
HTA
!
Inregistrarea TA la fiecare sedinta de
tratament stomatologic
Febra
-
reumatica, afectiuni
congenitale ale inimii !
Evaluarea in vederea stabiliri
necesitati ATB profilaxiei
Proteza valvulara !
ATB profilaxie
Pacienti
cu pacemaker !
Se poate administra anestezia cu
substante vasoconstrictoare
Se evita tratamente cu aparatura
care poate perturba pacemaker-ul
Pacienti
Trebuie indrumati in
serviciile de cardiologieechilibrare