Sunteți pe pagina 1din 128

Tratamente stomatologice

la bolnavii cu afectiuni
cardiovasculare

Ce inseamna pacient cu afectiuni


cardiovasculare
Pacient

cu risc
Pacient anxios
Reactii vegetative accentuate
Necesita atentie deosebita

Anamneza
Datele ce sugereaza o afectiune
Dispneea
CV:

Durerea toracica
Palpitatiile
Tusea
Sincope
Edeme vesperale
Astenie, slabiciune
musculara
Cefalee, vertij
Dureri in membre,
raceala extremitatilor

Fond patologic
Obezitate,

HTA, DZ-risc
ateroscleroza, cardiopatie ischemica
Obezitate, DZ, hiperlipoproteinemieHTA esentiala
Sindrom febril, persoana cu suflu
cardiac endocardita infectioasa

Date asupra obiceiurilor alimentare


Dieta hipercalorica/
hiperlipidica
Ingestie excesiva
de sare

Date asupra
profesiei

AHC
Investigarea

anamnestica a
tratamentelor efectuate

Endocardita Infectioasa

Endocardita Infectioasa
reprezinta infectia suprafetei endoteliale a inimii
(include sistemul valvular)
-afectiune relativ rara, care pune viata
pacientului in pericol.

Simptomele endocarditei
Pseudogripa
Debut la doua-sase saptamani de la
manopera sangeranda (bacteremie
puternica debut < 2 sapt)
Febra, oboseala
Scadere in greutate
Transpiratii nocturne
Dureri articulare, musculare
Tuse persistenta
Cefalee

Semne clinice
Hemoragiile subunghiale
Aspectul cafea cu lapte
Aparitia petesiilor
Edeme la nivelul membrelor inferioare
Hematurie
Noduli Osler, leziunile Janeway
Petesii nedureroase

Bacteriile

care determina aparitia


endocarditei vegetatii fibroaseimpiedica deschiderea valvelorinterferente cu debitul sangvin

Complicatiile endocarditei
Insuficienta

cardiaca

Aritmii
Infarct
Glomerulonefrita
AVC

ischemic sau hemoragic

Diagnosticul endocarditei
Anamneza
Examen clinic
-sufluri cardiace preexistente
modificate sau nou aparute
-insuficienta cardiaca
-splenomegalie
-skin rashes
-sangerari la nivelul patului unghial

Hemoculturi

efectuate pentru a
pune in evidenta prezenta bacteriilor
in curentul sangvin
Ecografia cardiaca vizualizarea
vegetatiilor

Tratamentul endocarditei
ATB

I.V. -6 saptamani
Valve afectate de infectie/ valve
artificiale interventia chirurgicala

Infectia de la nivelul endocardului se


dezvolta doar la persoanele cu defecte
preexistente la nivelul sistemului cardiac.

-poate aparea dupa o bacteremie cu


microorganismele implicate in etiologia
endocarditei;
bacterermia poate fi produsa prin simplul periaj /
masticatie, sau poate sa apara ca o consecinta a
unui proces periapical infectios, infectia tractului
urinar sau pneumonie
Procedurile de chirurgie orala sau simplele
tratamente stomatologice (mai ales cele in care
se actioneaza asupra mucoasei orale sau a altor
tesuturi contaminate) pot provoca bacteremii care
dureaza doar cateva minute

Pentru aparitia endocarditei sunt


necesare conditii independente:

-zona

de endoteliu lezata
-bacteremie produsa de
microorganisme aderente

Multe

manopere invazive determina


bacteremia dar doar anumite bacterii
pot produce endocardite.

Consecutiv

unei
bacteriemi se pot
dezvolta vegetatii
fibrina, plachete,
celulele liniei rosii
sangvine, cateva celule
din linia alba, si
microorganismele
infectante

Endocardita este rara la pacienti cu


afectiuni cardiace conform AHAindicatia
de antibioprofilaxie trebuie sa tina cont de
Riscul pentru endocardita a pacientului
Riscul de a produce bacteremie a unei
proceduri
Posibilele efecte adverse a agentului
antimicrobian
Aspecte legate de cost-beneficiu a
regimului profilactic indicat

Interventie chirurgicala
|
Atg patogeni in circulatia generala
|
bacteriemie
|
endocardul lezat
conglomerate microbiene

Agentii patogeni implicati:


Streptococul

viridans
Stafilococul aureu hemolitic
Stafilococul alb
Streptococul beta hemolitic
Bacili gram negativi: piocianic,
enterobacter
Fuzospirili
Candida

Afectiuni implicate in etiologia


endocarditei
Afectiuni

odonto-parodontale
Faringo-amigdalite
Sinuzite
Otite
Afectiuni ale tractului uro-genital
Afectiuni ale tubului digestiv

Afectiuni odonto-parodontale:
Dinti

incorect tratati endodontic


Pulpite netratate sau incorect tratate
Stomatite / gingivite
Pericoronarite
Parodontopatii cronice marginale
Supuratii periosoase
Osteite

Tratamente stomatologice
Atat incidenta cat si gravitatea
bacteriemiei cu origine la nivelul cavitatii
orale sunt proportionale cu gradul
inflamatiei si infectiei orale.
Pacientii cu risc de endocardita trebuie sa
isi mentina o igiena orala corespunzatoare.
-periaj dentar corect
-dental floss
-controale regulate la medicul
stomatolog

Tratamente stomatologic care


necesita proflaxie antibiotica
-

extractii dentare
- proceduri de parodontologie-chiuretaj
parodontal, planare radiculara, parodontometria
-inserarea implanturilor dentare
-reimplantarea dintilor avulsionati
-tratamente endodontice cu depasirea apexului
-anestezie intraligamentara
-igienizarea profilactica a dintilor, implanturilor
dentare daca credem ca se va produce sangerare

Profilaxia endocarditei nu este


recomandata:
-stomatologie restaurativa (protetica, odontologie)- se
impune administrarea de ATB pentru cazuri cu
sangerare abundenta
-anestezie locala (NU intraligamentara)
-tratament endodontic intraradicular (cimentare pivot)
-pozitionare diga
-suprimare fire
-aplicare lucrare protetica mobilizabila sau lucrare
ortodontica mobilizabila
-amprente intraorale
-tratamente de fluorizare
-radiografii dentare

Masuri specifice pentru efectuarea


extractiei dentare
Aseptizare

/ igienizare a cavitatii

orale
Tratamentul leziunilor carioase
Extractia propriu-zisa fara delabrari
de mucoasa, fara rezectii de os

Masuri specifice in chirurgia


parodontala
Aseptizarea

cavitatii orale
Preoperator cu 5-7 se initiaza
antibioterapia
Postoperator 4 zile (7 zile daca se
sutureaza plaga)
Parodontopatiile juvenile
(Actinobacilului actinomicetem
comitans) Tetraciclina preop. 4X250
mg

Dinti parodontotici cu pungi gingivo-osoase,


mobilitate grad 2 -extractie

Incluzia dentara
Dinti

inclusi in totalitate fara semne


inflamatorii nu se face
odontectomia
Dinti semiinclusi - cu leziuni ale
mucoasei se face odontectomia,
NU decapusonarea

Lucrari protetice la bolnavii cu risc


de endocardita bacteriana
Slefuirea

fara lezarea parodontiului

marginal
Lucrarile protetice mobilizabile - sa
nu lezeze mucoasa prin crosete

Afectiuni odontale
Carii

simple superficiale tratament


asemanator cu pacientul sanatos
Cariile medii regim de urgenta
Cariile profunde coafaj indirect /
coafaj direct
Pulpotomia NU la bolnavii cu risc
major
Pulpectomia deschide vase de
sange

Necroza

pulpara extractia
Reactiile periapicale pacient cu risc
major - extractia

Afectiuni cardiace cu risc pentru


endocardita

I.

Afectiuni cu risc major


Proteze valvulare, mecanice,
bioproteze sau valve homogrefa

Endocardita

bacteriana in

antecedente
Cardiopatie congenitala cianogena
(tetralogia Fallot)
Reconstructia chirurgicala a
sunturilor sistemice-pulmonare

II.

Afectiuni cu risc moderat


-Malformatii congenitale cardiace
-Disfunctii valvulare (reumatism
cardiac)
-Cardiomiopatie hipertrofica
-Prolaps de valva mitrala cu regurgitare

In functie de riscul pentru


endocardita
Bolnav

cu risc major - igiena,


deficitara- dinte tratat endodontic
incorect extractia
-dinte cu proces periapical
-extractia
Bolnav cu risc minor , igiena orala
buna dinte cu proces periapical- RA

UN dinte fara risc de focar infectios


pentru endocardita
Dinte integru
Obturatie corespunzatoare, intr-o leziune
carioasa superficiala /medie
Dinte insensibil la percutie axiala / laterala
Nu exista modificari de culoare a
mucoasei din dreptul apexului
Nu exista sensibilitate dureroasa la
palpare in dreptul apexului
Dinte perfect tratat endodontic

Profilaxia endocarditei nu este


recomandata

Pacienti cu risc neglijabil


-defect de sept atrial izolat
-defect de sept atrial operat, defect de sept ventricular
- bypass pe artera coronara in antecedente
-prolaps de valva mitrala fara regurgitare valvulara
-suflu cardiac fiziologic, functional
-Boala Kawasaki in antecedente fara disfunctie
valvulara
- febra reumatica in antecedente fara disfunctie
valvulara
-pacemaker cardiac cu defibrilator implantat

Profilaxia standard generala


Adulti: Amoxicillin: 2 g
Copil: 50 mg per kg
-adm oral cu 1 ora preop
Pacient nu poate lua medicatie orala
Adult Ampicillin: 2 g
Copil: 50 mg per kg
administrate IM or IV cu 30 minute
inainte de procedura

Pacient alergic la penicilina


1.Adult Clindamycin : 600 mg
Copil: 20 mg per kg
administrare orala cu o ora preop
2. Cefadroxil (Duricef) sau Cefalexin (Biocef,
Keflex)
Adult: 2 g
Copil: 50 mg per kg
administrate pe cale orala cu o ora inainte de
interventia chirurgicala
3. Azithromycin (Zithromax)
sau clarithromycin (Biaxin )
Adult: 500 mg
Copil: 15 mg per kg
administrate pe cale orala cu o ora preop

Esecurile profilaxiei antibiotice


Cresterea

rezistentei bacteriene

Tulburarile de ritm
cardiac si implicatiile
lor in practica
stomatologica

Aritmiile cardiace
Anomalii

ale ritmului cardiac derivate


din tulburari ale emiterii / conducerii
stimulului electric initiator al
activitatii cardiace

Date generale asupra tulburarilor


de ritm si conducere

Aritmiile

cardiace:
tahiaritmii/bradiaritmii

Cauzele aritmiilor cardiace


Ischemia coronariana
Hipoxia
Tulburari electrolitice
Miocardite infectioase
Disfunctii endocrine
Tulburari neurovegetative si psihice
Medicamentoase: digitalice, betablocante,
simpaticomimetice (adrenalina,
dopamina),vagolitice (atropina)
Toxice, cafea,tutun

Anomalii

mecanice: cresterea
presiunii in atrii ori in ventriculi,
rupturi de sept interventricular
Anomalii hemodinamice
Tulburari degenerative
Anomalii congenitale

Diagnosticul

aritmie-medic

cardiolog
Pregatirea preanestezica-medic
cardiolog
Medic stomatolog efectele aritmiei
asupra pacientului

Sfera

OMF : inervatie vegetativa PS


manopere stomatologice ->
stimulare PS
- bradicardie agravare
-tahiaritmie- ameliorare

Tahicardia paroxistica
supraventriculara
Etiologie: -idiopatica apare in absenta
unei cardiopatii organice
-in contextul unei cardiopatii
organice (IMA)
Clinic:
-aritmie de frecventa inalta 140-200
batai /minut
-crizele de palpitatie se instaleaza brusc,
dureaza timp variabil, se termina brusc

Tratamentul in criza :

Manopere de stimulare vagala,


CI: pacienti >75 ani, bolnavi cu
ateroscleroza, leziuni vasculare
cerebrale, tromboza sinusului
carotidian

Fibrilatie atriala
Aritmie cardiaca completa
Cauzele F.A. paroxistice
boli pulmonare
-subiecti sanatosi
Cauzele F.A. cronice
- valvulopatii mitrale
- cardiopatia ischemica
- cardiopatia hipertiroidiana

Pentru a reduce riscul de AVC la acest grup de pacienti


se administreaza tratament anticoagulant cu
antagonisti de vitamina K warfarina
-tratament cu aspirina agent antiplachetar

TRATAMENTELE STOMATOLOGICE SE POT EFECTUA


DOAR DUPA EVALUAREA EFECTELOR
TRATAMENTULUI ANTICOAGULANT asupre
coagulogramei
Intreruperea tratamentului anicoagulant se va
efectua DE CATRE MEDICUL CARDIOLOG

Clasificarea medicamentelor
antitrombotice
1.Anticoagulante

naturale
de sintez
2.Antiagregante
3.Fibrinolitice

plachetare

Anticoagulante
1 Anticoagulante naturale
Heparina
Calciparina (Heparinat de calciu)
Hirudina (Hirudoid)
Fraxiparine (Nadroparina)
Clexane (Enoxaparina)
Clivarin (Reviparina)
2 Anticoagulante de sintez
Antivitaminele k: cumarinice i indandionice
Acenocumarol (Trombostop, Sintrom)
Dicumarol

Anticoagulante
Interactiuni medicamentoase:
Potenteaza aciunea
anticoagulant:

Scad actiunea
actiunea
anticoagulanta :

Potenteaza efectul
hemoragic fr s
influenteze efectul
anticoagulant

Antibiotice

Vit. K

Aspirin

Cimetidin

Antacide

AINS

Steroizi anabolizani

Rifampicin

Penicilina doze mari

D-thyroxin

Sedative

Diuretice
Amiodarona
Alcool
Clofibrat

Interactiuni alimentare:
-se evit: varz, spanac, broccoli, salat, ceai verde, ceap (fiart sau prjit), vit.
A, E, C n doz mare

Antiagregante plachetare

Antiinflamatoare nesteroidiene: cea mai activ i intens utilizat este aspirina (acidul acetilsalicilic)
Dipiridamol i Lidoflazina
Uricozurice: Sulfinpirazona
Ticlopidina
Compusi adenilici
Prostaciclina
Stabilizatori de membran, anestezice locale antihistaminice
Antagoniti ai serotoninei
Derivai de imidazol
Diverse: clafibrat, metilxantine, IMAO

Denumiri comerciale:
Aspirina (Acidum acetylsalycilicum)
Trombo Ass (Acidum acetylsalycilicum)
Aspenter (Acidum acetylsalycilicum)
Sulfinpirazona (Arturan)
Dipiridamol (Persantin)
Plavix (Clopidogrelum)
Ticlid (Ticlopidinum)

Fibrinolitice
Streptokinaza
Urokinaza
Stanozolol
Reteplaza

Flutterul si fibrilatia ventriculara


Oprire

cardiaca -> moarte clinica

Bradiaritmiile
Bradiaritmiile sinusale

Scaderea numarului de
batai cardiace < 60 min
Reducerea frecventei de
emisie a stimulilor, de
catre nodul sinoatrial, are
drept origine alterarea
morfofunctionala a
acestui nodul, sau
alterarea reglari sale
vegetative

Clinic
Sindroame

de debit cardiac mic


oboseala, fatigabilitate
Insuficienta cardiaca congestiva
Insuficienta circulatorie cerebrala
Pauze lungi de activitate cardiaca
ameteli -> sincopa

Tratamentul bradicardiei

Atropina
Beta

adrenergice: Efedrina

Pacienti purtatori de pace-maker


cardiac
Aparat

utilizat in
unele boli care
produc deficiente ale
excitabilitatii
influxurilor nervoase,
avand rolul de a
stimula o activitate
regulata a inimii

Avizul

cardiologului
pentru orice manopera
stomatologica

Surse de perturbare a pace-maker


Micromotoare
Electrocauter
Verificarea

electrica a vitalitatii

dentare
Detartror cu ultrasunete

Defectare pace-maker
Neregularitati
Bradicardie

de puls

Tratamentul in caz de urgenta


Intreruperea

sursei de perturbare
Oxigenoterapie
Absenta pulsului -> reanimare cardio
respiratorie

Profilaxia aritmiilor cardiace


Programarea pacientilor cu afectiuni
cardiace la primele ore
Psihoterapie, buna colaborare medicpacient
Monitorizare puls / TA in timpul
manoperelor stomatologice

Boala ischemica a inimii

Suferinta

miocardului datorata
scaderii aportului de oxigen

Cauza

cea mai frecventa


a cardiopatiei ischemice
ateroscleroza
coronariana

Nivelul oxigenarii
miocardului
echilibru cerereoferta de oxigen
miocardic (cererea
> oferta =>
ischemia
miocardului)

Etiopatogeneza si fiziopatologia
cardiopatiei ischemice
Ereditatea
Hipercolesterolemia
HTA
DZ
fumatul

Miocardul

este irigat
de arterele coronare,
dreapta si stanga
Circulatia coronariana
=> leziuni ischemice
coronariene
segmentare

Cresterea

contractilitatii miocardice
crestere consum oxigen miocardic
se produce in excesul de
catecolamine (hipersimpaticotonie,
anxietate, manie, durere)

Angina pectorala

= durere coronariana cu durata de


regula scurta, produsa de ischemie
miocardica ce inceteaza inainte de a
determina leziuni celulare
- angina pectorala de efort stabila
- angina pectorala instabila

Angina pectorala stabila


Durerea

coronariana este localizata


retrosternal si iradiaza in membrul
superior stang, pe marginea
cubitala,pana in ultimele doua
degete
Caracter de gheara
Dureri atipice care iradiaza baza
gat, dintii hemimandibulei stangi

Declansata

de un efort de o anumita
intensitate, folosirea de
vasoconstrictori locali, fumatul
excesiv, surescitarea psihica,
pranzuri copioase
Durata 15 min

Tratamentul crizei
Repaus
Nitroglicerina

administrata

sublingual
Actiune 2-5 min de la adminstrare
dureaza pana la 20-30 min

Angina pectorala instabila


Forma

grava de angina pectorala,


risc de a se termina prin infarct
miocardic
Tablou clinic:
- durere intensa, indelungata
- se amelioreaza mai greu, incomplet
si temporar la repaus / nitroglicerina

Infarctul miocardic acut

Consta din necroza ischemica


a unei zone de miocard,
aparuta ca urmare a scaderii
bruste a fluxului sangvin
coronarian sau a unei cresteri
bruste, peste posibilitatile de
aport coronarian, a cererii
miocardice de oxigen

Tablou clinic

Durerea element dominant


- caracter coronarian
- localizari atipice
(epigastrice, in umeri,
interscapulovertebral)
- atroce-strivire, constrictie,
lovitura, presiune, arsura
- > 30 min
- nitratii / repaus nu elimina
durerea

Pacient

anxios, agitat
Senzatia de slabiciune, sfarseala
Ameteli, transpiratii, senzatia de
confuzie
Greturi , varsaturi (semne de
hipertonie vagala)
Pulsul: accelerat sau rar

Profilaxia urgentelor determinate de


boala ischemica a inimii
Minimalizarea

stersului emotional a
pacientului cu maladii coronariene
premedicatie cu sedative
Atmosfera calma si relaxanta pentru
pacient in sala de asteptare si in
cabinet
Se evita zgomotul, agitatia,
manoperele brutale, dureroase,
traumatizante

Evitarea

utilizarii anestezicelor cu
adaos de substante
vasoconstrictoare -> spasme
coronariene cresterea cantitatii de
catecolamine exo- endogene

Medicul

cardiolog este solicitat sa isi


dea acordul pentru efectuarea
tratamentelor stomatologice
Medicul stomatolog verifica pacient
are asupra sa medicatia
vasodilatatoare (Nitroglicerina)

INFARCTUL

MIOCARDIC IN
ANTECEDENTE CU O VECHIME DE
MAI PUTIN DE 6 LUNI CONSTITUE
CONTRAINDICATIE PENTRU ORICE
TRATAMENT STOMATOLOGIC

Hipertensiunea Arteriala
= cresterea presiunii arteriale sistolice si / sau
diastolice, la valori care determina cresterea
riscului pentru evenimente cardiovasculare.
VN: < 130 mm Hg presiunea arteriala sistolica
< 85 mm Hg presiunea arteriala diastolica

Categorie

sistolica

diastolica

optima

< 120

<80

normala

120-129

80-84

Normal inalta 130-139

85-89

HTA grad 1

140-159

90-99

HTA grad 2

160-179

100-109

HTA grad 3

>180

>110

HTA sistolica
isolata

>140

<90
Compendium of Cardiology 2008

Cu

cat valorile presiunii arteriale sunt


mai ridicate, riscul pentru
evenimente cardio-vasculare este
mai mare

HTA sistolica si diastolica


1. HTA esentiala (idiopatica)
2. HTA secundara
- renala
- endocrina
- coarctatia de aorta
- HTA indusa de sarcina
- boli neurologice
- stressul acut: HTA psihogena,
hipoglicemia, sevrajul de alcool,
postoperator
- etilismul

Criza hipertensiva
-cresterea

brusca, marcata >


180/120 mmHg
- anxietate, transpiratii
-cefalee puternica, tulburari de
vedere, ameteli, voma, obnubilare->
coma, convulsii

Profilaxia crizelor de HTA


Depistarea persoanelor cu HTA
anamneza, masurarea TA persoane > 45
ani
Echilibrarea medicamentoasa a pacientilor
cu HTA - > ingrijiri stomatologice
Cunoasterea medicatiei pacientului
- evaluarea gravitatii bolii HTA
- medicatia nu trebuie intrerupta (exceptie
medicatia anticoagulanta)

Evitarea

durerii, stressului,
manopere traumatizante, brutale
Evitarea vasoconstrictorilor din
substantele anestezice
Folosirea unor tehnici de anestezie
loco-regionala corecta (aspirarea)

Monitorizarea

TA, puls pe toata


durata tratamentelor stomatologice

Insuficienta cardiaca

starea in care cordul nu mai este


capabil sa asigure irigatia
satisfacatoare cu sange a organelor
si tesuturilor, fara a recurge pentru
aceasta la cresterea presiunii de la
nivelul ventricului stang

Apare

datorita
dezechilibrului intre
starea structurilor
cardiace solicitarile
la care este supus
cordul

In

insuficienta miocardica-defectul
generator al insuficientei cardiace
disfunctia miocardica
Insuficienta cardiaca-defectele altor
structuri (embolia
pulmonara,pericardita constrictiva,
endocardita infectioasa)

Etiologia insuficientei cardiace


-in

evolutia unei cardiopatii


(valvulopatii, cardiopatie ischemica,
cardiomiopatie)

Tabloul clinic
Dispneea

cardiaca
Tusea cardiaca
Hipoperfuzia / staza in organele
digestive (inapetenta,balonare)
Ficatul de staza
Manifestarile sindromului hidropigenedemele cardiace

La

nivelul tegumentelor paloare,


cianoza
Tahicardie
Jugulare turgescente
Presiunea arteriala scazuta

Clasificarea functionala NYHA


Clasa

I: activitatea fizica obisnuita


nu produce oboseala, dispnee,
palpitatii

Clasa

II: usoara limitare a activitatii


fizice. Bolnav asimptomatic in repaus
activitatea fizica obisnuita
determina oboseala, palpitatii,
dispnee

Clasa

III : marcata limitare a


activitatii fizice. Bolnav asimptomatic
in repaus, activitatea fizica mai
usoara decat cea obisnuita ->dispnee

Clasa

IV: incapacitatea de a face


orice fel de activitate fara disconfort

Tratamentul
Regimul

alimentar
Cardiotonicele
(digitalicele,simpaticomimeticele,
nedigitalice-nesimpaticomimetice)
Diuretice
Vasodilatatoare

Tratamentele stomatologice
Pozitia

bolnavului:sezanda,
semisezanda
Folosirea de anestezice fara
adrenalina
Lipotimie-administrarea de oxigen pe
masca
ATB terapie

Alegerea substantei anestezice


pentru pacienti cu afectiuni cardio
vasculare
Inainte de efectuarea
anesteziei - medicul
trebuie sa stabileasca
daca pacientul poate
tolera fizic si psihic
tratamentul
stomatologic
-preanestezie medicul
trebuie sa stabileasaca
riscul relativ al fiecarui
pacient in parte

Influentele substantelor anestezice


asupra aparatului cardio-vascular
Actiune directa
miocard
vascularizatiei
periferice
SNC

Actiunea asupra miocardului


Modificarea

evenimentelor
electrofiziologice
Depresia miocardului-concentratia
substantei anestezice in sange

Substantele

anestezice locale
- reducerea excitabilitatii electrice a
miocardului
- scade conductibilitatea
- scade forta de contractie

In

cazul unui miocard hiperexcitabil


aritmie- actiunea substantelor
anestezice-avantaje terapeutice

Concentratia

plasmatica a substantei
anestezice > valorile terapeutice
=>scaderea contractilitatii
miocardului
= > scaderea outputului
=> COLAPS

Cardio vascular
0,5-2.0 ug/ml fara manif CV
1,8-5.0 ug/ml actiune antidisritmica
5.0-10.00ug/ml
Depresia miocardului
Vasodilatatie periferica
>10.00ug/ml
Vasodilatatie, depresia miocardului

SNC
0.5-4 ug/ml actiune anticonvulsivanta
4.5-7.0 ug/ml depresia SNC excitabilitate
7.5-10.0 ug/ml convulsii tonico clonice
> 10.0 ug/ml depresia masiva SNC

Actiunea asupra vascularizatiei


periferice
Cocaina

vasoconstrictie
Majoritatea substantelor anestezice
-relaxarea musculaturii netede de la
nivelul peretilor vaselor de sange =>
vasodilatatie periferica

vasodilatatie periferica => cresterea


fluxului sangvin inspre/ si de la nivelul
zonei de punctie anestezica => creste
rata absorbtie substantei anestezice
- scurtarea duratei de actiune
- sangerare in timpul tratamentului
- cresterea concentratiei in sange a
substantei anestezice

Actiunea substantelor anestezice


asupra tensiunii arteriale
Hipotensiune

prima faza (depresia


miocardului, relaxarea musc vaselor
periferice)

SNC- semne , simptome


Vertigo,

tinnitus, fasciculatiile musc

fetei
Anxietate, crampe
Reducerea nr de resp/ min stop
resp, pierderea c=> coma

Evluarea statusului fizic si psihic a


pacientului chestionar

University of Southern California School of


Dentistry

ASA I-pacient sanatos


ASA II- pacient cu afectiuni sistemice
usoare, controlate, neinvalidante;
relationate sau nu cu afectiunea pentru care
se intervine
ASA III afectiuni sistemice grave, nu
invalidante
-cardiopatie severa
-angina pectorala stabila
-IM > 6 luni

ASA IV afectiuni sistemice grave,


invalidante, care ameninta viata pacientului
-insuficienta cardiaca severa
-angina pectorala instabila
-miocardita activa
!!! Tratamentul de urgenta noninvaziv,
pentru tratamente invazive spitale
ASA V pacient muribund, durata de viata
< 24 h
-ruptura de anevrism aortic
!!! TRtament stomatologic paleativ

Suferiti de o boala cardio-vasculara ?

-pacienti cu ICC ASA II, III, IV


-pacienti dispnee, oboseala marcata >
ASA IV
---- prezinta scaderea perfuziei hepatice
cresterea timpului de injumatatire a
amidelor
- Pacienti ASA III, IV sunt mai putini
toleranti la stres

Ati

avut infarct miocardic in


antecedente?
- Risc crescut pentru pacienti cu IM in
antecedente de 6 luni (ASA IV) sau
cu repetate IM

Angina

pectorala !

-Angina pectorala stabila ASA III- se


pot administra substante anestezice
cu vasoconstrictori
-Angina pectorala instabila ASA IV

HTA

!
Inregistrarea TA la fiecare sedinta de
tratament stomatologic

Febra
-

reumatica, afectiuni
congenitale ale inimii !
Evaluarea in vederea stabiliri
necesitati ATB profilaxiei

Proteza valvulara !
ATB profilaxie

Pacienti

cu pacemaker !
Se poate administra anestezia cu
substante vasoconstrictoare
Se evita tratamente cu aparatura
care poate perturba pacemaker-ul

Pacienti

Trebuie indrumati in
serviciile de cardiologieechilibrare

cu valori ale TA sistolice >


200 mm Hg sau TA diastolica >115
mm Hg
Pacienti cu afectiuni cardio vasculare
severe (ASA IV cu risc) IMA, crize
zilnice de angina pectorala, pacient
cu aritmii sub tratament antiaritmic

Epinefrine sau alti vasoconstrictori pot fi


administrati in doze moderate la pacienti
cu afectiuni cardiovasculare controlate
(ASA II sau III)
Felipresina are efect minim de stimulare
pe aparatul cardiovascular si nu are nici
actiune disritmogena-anestezicul de electie
pentru pacienti din grupul ASA III si IV

Evaluare