EPURAREA APELOR

CUPRINS:

Epurarea apelor
Introducere
Epurarea apelor uzate
Epurarea uzate cu coninut de metale apelor
Procedee catalitice tip redox
Epurarea apelor fenolice
Metode moderne de epurare a epelor reziduale
Sisteme cu membrane folosite n tehnologia epurrii apei uzate
Bioreactoare cu membrane exterioare in epurarea apelor uzate:
Epurarea teriar
Metode fizice de epurare avansat:
Metode fizico-chimice de epurare avansat:
Metode biologice de epurare avansat:
Eliminarea fosforului:
Recuperarea metalelor (grele):
Statii de epurare a apelor uzate
Pr incipiul constructiv al unei staii de epurare a apelor uzate
- Treapta primar
- Treapta secundar
- Treapta teriar
Procesul biologic de epurare al apei uzate menajere in statiile
ORM
Date tehnice
Tehnologia de epurare a apelor uzate
Descrierea tehnologiei de epurare a apelor uzate in container MBR
- Treapta de epurare mecanica
- Treapta de epurare biologica
- Treapta de tratare a namolului
- Sistemul de automatizare si control
al statiei de epurare
Dedurizrea apei
Ozmoza inversa
Sistem de osmoza inversa cu sase stagii de filtrare:
Filtru de apa cu Osmoza Inversa
Deuteriul i apa cu coninut sczut n deuterium
- Apa cu coninut sczut n deuteriu.
- Cum putem reduce concentraia de
deuteriu din organism
Echilibrul primordial poate fi atins prin reinventarea naturii.

INTRODUCERE
Calitatea apelor este cel mai mult afectat de deversarea de ctre om de ape
uzate. Prin urmare, principala msur practic de protecie a calitii apelor de suprafa
este s epurm apele uzate.
Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme
de canalizare. ele sunt mai simple la poluani industriali, dar foarte vaste i complicate n
cazul canalizrii localitilor, deoarece trebuie s preia ape uzate fecaloid-menajere de la
un foarte mare numr de surse - toate chiuvetele, WC-urile, cadele de du sau baie etc. Se
mai adaug canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la staia
de epurare, de unde apoi de regul sunt restituite n emisar, de obicei un ru. n final vom
vedea o serie de reglementri n domeniu, pentru a nelege mai bine problema epurrii
apelor.

EPURAREA APELOR UZATE

Poluarea apelor precum i epuizarea lor prin consum abuziv risip devin
fenomene dominante n periclitarea surselor de ap n rile avansate, semnalndu-se
din ce n ce mai multe zone de pe glob n care apa lipsete fiind compromis din punct
de vedere calitativ.
Apa se ncarc cu materii poluante, devenind uzat prin utilizarea ei de ctre
om, n cele mai diverse scopuri practice, prin contactul apelor meteorice (ploaie, zpad)
cu produse ale activitii umane, care se gsesc n aer i pe sol.
ntruct domeniile de folosire a apei mbrac cele mai diverse forme (ap
potabil, alimentarea cu ap a industriei, alimentarea cu ap a agriculturii, piscicultur,
scopuri urbanistice i de agrement), posibilitile de poluare ale acesteia sunt foarte
mari.
Evitarea polurii surselor de ap i eliminarea efectelor acesteia constituie, n
prezent, o preocupare de prim ordin a celor care lucreaz n domeniul alimentrilor cu
ap.
Cantitile cele mai mari de ape uzate provin din unitile industriale conform
tabelului 1. Astfel, pentru obinerea unei tone de hrtie rezult circa 100-200 m 3 ape
uzate; pentru o ton de cauciuc 150 m3; prin prelucrarea unei tone de fructe rezult circa
10-20 m3 ap uzat.
Dar i apa uzat care provine din consumul casnic (ap menajer) este n
cantitate destul de mare. Astfel, pentru un cartier neindustrializat din Bucureti s-a
nregistrat un debit de circa 0,35m3/locuitor/zi.
n a doilea caz, apele meteorice dizolv n timpul ploii diverse gaze toxice din
aer (oxizi de sulf, azot, amoniac etc.) sau se ncarc cu pulberi ce conin oxizi metalici,
gudroane sau alte substane.

Industria
Metalurgie feroas
Siderurgie
Cocserie
Construcii de maini
Metalurgie neferoas
De la Pb, Cu, Zn, Ca, Ni etc.
Chimie anorganic
Clor, sod, acizi, colorani, pesticide
Chimie organic
Cauciuc
Polimeri
Detergeni
Prelucrare petrol

Principalele substane poluante evacuate n

ap
Suspensii minerale crbune, cenu, cianuri,
fenoli, ape acide
Fenoli, cianuri, amoniu
Cianuri, fenoli, petrol, ape alcaline
Suspensii minerale, uleiuri, cianuri, acizi,
metale grele, fluor
Acizi, baze, metale grele
Fenoli
Fenoli, acizi, mercur
Acizi, detergeni
Petrol, fenoli, crezoli mercaptani, acizi,
sulfuri, sruri minerale

Diverse
Topitorie, esturi
Ape alcaline, carburani
Vscoz
Acizi, baze, sulfuri, sruri
Celuloz, hrtie, mobil
Suspensii, fbre, sulfai, fenoli, sruri
Alimentar (spirt, zahr, amidon, lapte, Suspensii, alcaloizi vegetali, microorganisme,
carne, pete)
parazii etc.
Procesele de epurare sunt asemntoare cu cele care au loc n timpul
autoepurrii, difereniindu-se prin faptul c sunt dirijate de ctre om, desfurndu-se cu
o vitez mult mai mare. Instalaiile de epurare sunt realizate tocmai n acest scop, de a
intensifica i favoriza procesele care se desfoar n decursul autoepurrii.
Epurarea apelor uzate reprezint ansamblul de msuri i procedee prin
care impuritile de natur chimic (mineral i organic) sa bacteriologic, coninute n
apele uzate, sunt reduse sub anumite limite, astfel nct aceste ape s nu mai duneze
receptorului n care se evacueaz i s nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia.
Epurarea apelor uzate cuprinde dou mari grupe de operaii succesive:
reinerea i/sau transformarea substanelor nocive n produi nenocivi
prelucrarea substanelor rezultate sub diverse forme (nmoluri, emulsii, spume
etc.) din prima operaie.
Avnd n vedere volumul mare de ape industriale uzate impurificate cu
substane chimice, precum i rspndirea agenilor poluani prin intermediul acestor ape
combaterea i limitarea polurii se realizeaz prin epurarea acestor ape nainte de
evacuare n emisar urmrindu-se recuperarea produselor utile pe car ele conin. n funcie
de natura poluantului, se utilizeaz metode specifice de epurare a apelor, prin care se
urmrete nivelul impurificatorilor sub limitele care s nu afecteze calitatea efluentului
natural.

Tehnologia tratrii apelor reziduale este mprit n trei categorii:

1. tratarea primar cuprinde sedimentare, separare gravitaional pentru uleiurile
nedizolvate n apele reziduale i striparea cu aburi pentru ndeprtarea compuilor ru
mirositori;
2. tratarea secundar are drept scop ndeprtarea uleiurilor nedizolvate sau a
materialului organic;
3. tratarea terial utilizeaz bazine de reinere sau filtre.
Tehnologiile principale pentru controlul reziduurilor i al apelor reziduale inplant i la captul conductei includ:
- striparea apelor sulfuroase pentru a reduce concentraia de sulf i amoniac;
- eliminarea apei ntr-un singur ciclu (fr recirculare), utiliznd condensatoare de
suprafa sau sisteme de recirculare cu turnuri de rcire ap/iei;
- eliminarea apei de rcire prin utilizarea sistemelor cu ciclu umed i uscat;
- separatoare masice ulei/ap;
- oxidarea biologic;
- filtrarea prin mediu dublu;
- tratarea balastului.
Pentru rafinrii se vor aduga n plus:
- turnul de rcire pentru eliminarea apei de rcire ntr-un singur ciclu;
- tratarea i recircularea purjrii de la turnul de rcire;
- reutilizarea efluenilor tratai;
- absorbia cu crbune activ;
- bazine de pstrare pentru apele uzate.

Epurarea apelor uzate cu coninut de metale

Precipitarea dirijat n trepte, la pH controlat n mediu reductor, se
aplic n cazul apelor cu coninut mare i variat de metale grele (Fe, Cr, Ni, Co, Mn, Mo,
V, Zn, Cu, Cd, Hg) realizndu-se o epurare a apelor (i o recuperare a metalelor
coninute) mai mare de 98-99%.
Recuperarea metalelor grele din ape reziduale se mai poate realiza cu ajutorul
unor microorganisme capabile s le acumuleze sau absoarb.
Acest procedeu are la baz mecanisme de legare fizico-chimic, reacii de
absorbie specifice metalelor care sunt influenate de pH, concentraia metalului n
biomas sau a biomasei fa de cantitatea luat n lucru.
Aciunea de transfer ntre microorganisme i metale are la baz reacii de tipul :
volatilizarea prin formarea combinaiilor insolubile i formarea de combinaii
organometalice;
transformarea n combinaii insolubile i formarea de sedimente;
acumularea metalelor prin absorbia pe suprafaa celulelor.

Acest procedeu se folosete i n industria pielriei.

Procedee catalitice tip redox

Aceste procedee constau n oxidarea impurificatorilor n prezena unor
catalizatori de tip sruri ale metalelor cu valen variabil (Fe, Mn, Ni, Co,Mo, Cu) sau
oxizi metalici depui pe suport, folosind ca oxidant aerul i asigurndu-se, prin
barbotare, o contractare eficient ntre catalizator oxigen poluant.
Metoda se aplic tuturor poluanilor organici din ap, servind la epurarea
apelor toxice rezultate de la fabricarea pesticidelor, coloranilor, medicamentelor etc.
Reaciile de distrugere catalitic a poluanilor din ape sunt rapide, decurg la
temperatur i presiune normal, asigur un grad de epurare avansat 99%, necesit
volume mici de utilaj i consum redus de reactivi, combustibili, energie, ceea ce
determin micorarea cheltuielilor de epurare i a costului produsului de la care provin
aceste ape.

Epurarea apelor fenolice

n prezent se procedeaz la extracia fenolului prin dizolvare selectiv n
hidrocarburi aromatice, diizopropil eter etc., sau se aplic procedee de epurare biologic,
mai lente dect cele catalitice i care necesit volum mare de investiii i consumuri
energetice ridicate.
Dac se urmrete recuperarea fenolului din ape reziduale de la fabricarea
fenolului se poate realiza o epurare n trepte, n primul rnd prin extracia fenolului dintrun amestec rezultat intermediar i din care nu poate fi separat prin distilare cu soluie
NaOH de concentraie 10-14% sub form de fenolat de sodiu, urmat de descompunerea
acestuia cu acid sulfonic, cnd se recupereaz fenolul, rezultnd i o faz apoas ce
conine sulfat de sodiu i antreneaz cantiti mici de fenol.
Distrugerea fenolului din apa rezidual sulfatic n care concentraia fenol e
mai mic de 20 ppm se face n continuare, prin epurare biologic.

MTODE MODERNE DE EPURARE A APELOR

REZIDUALE

Sunt fundamentate pe rezultatele cercetrii tiinifice din domeniu i cuprind:

- intensificarea proceselor electrochimice de epurare a apelor reziduale, de inii malelor
grele i de substane organice toxice prin sedimentarea lor n scopul utilizrii ulterioare a
apei pentru uz tehnic;
- epurarea i condiionarea apelor de suprafa ce conin substane antropogene i
utilizarea lor n scopuri tehnologice i n calitate de ap potabil;
- elaborarea i tilizarea coagulanilor, a sorbenilor carbono-minerali i a catalizatorilor
metalici din deeuri industriale i ape reziduale prin metode chimico-termice,
autocatalitice i prin regenerare electrochimic.
Sisteme cu membrane folosite n tehnologia epurrii apei uzate
Una dintre cele mai revoluionare tehnologii de epurare pentru apele uzate o
constituie utilizarea sistemelor cu membrane.
Sistemele cu membrane au fost dezvoltate pentru a epura apa uzat la o
calitate foarte bun cu impact minim asupra mediului nconjurtor. Folosirea
membranelor pentru filtrare, care funcioneaz ca un element de separare solid lichid, este
foarte compact i permite obinerea unui efluent de o calitate superioar. Aplicaiile sunt
multiple i anume: epurarea apei uzate menajere, epurarea apei uzate industriale i staii
de epurare compacte mici pentru gospodrii.
Sistemele de separare cu membrane ndeprteaz nu numai substanele n
suspensie dar i substanele greu degradabile cum ar fi detergenii avnd avantajul
timpului mai mare de reinere a nmolului. Mai mult, nutrienii ca azotul i fosforul pot fi
eliminai, ceea ce permite refolosirea apei epurate.
Acest sistem de filtrare cu membrane ndeprteaz fr probleme germenii ,
bazndu-se numai pe un proces fizic, fr splarea chimic a membranei.
Avantajele ecologice i economice ale sistemului ofer noi posibiliti multor
utilizatori de a produce ap curat, fr germeni n cazul epurrii apei uzate menajere, a
aplicaiilor industriale i de asemenea ofer o soluie descentralizat pentru gospodriile
private.
Bioreactoare cu membrane exterioare in epurarea apelor uzate:
In epurarea apelor uzate, un bioreactor cu membrane (MBR) este o combinatie
intre un proces de epurare cu namol activat si un proces de epurare cu membrane (de
obicei ultra filtrare, UF), utilizate pentru separarea biomasei de apa epurata biologic. In
astfel de procese, in esenta, sunt doua metode diferite de configurare a membranei
relevante pentru industrie:
- Membrane externe (numite si curgere transversala sau flux secundar MBR);
- Membrane submersate.

In cazul bioreactoarelor cu membrane submersate, membranele sunt direct

scufundate in bioreactor. Forta motrice pentru filtrare, presiunea transmembrana (TMP),
este generata pe suprafata filtrata de diferenta de presiune dintre presiunea in interiorul
membranei si presiunea hidrostatica in rezervor (vacuum). In curgerea transversala,
namolul activat este pompat in membranele exterioare. Modulele de
membrana sunt, de obicei, aranjate in bucle de filtrare, cand viteza de curgere
transversala este ridicata de o alta pompa. Fluidul filtrat de obicei iese din sistem fara
pompare.
Comparata cu alte statii de epurare, tehnologia MBR are urmatoarele avantaje:
- 100% retinere a suspensiilor solide;
- Efluent de calitate foarte buna, care poate fi re-utilizat sau care poate fi usor tratat in
continuare
(RO, AC);
- Varsta namolului ridicata creaza conditii mai bune pentru micro-organisme specializate;
- Proces cu stabilitate crescuta;
- Amprenta redusa.
Aceasta lucrare prezinta unele studii de caz de la statiile de epurare,
concentrandu-se in principal pe doua subiecte: epurarea eficienta a apei in aplicatii
industriale si filtrare, precum si re-utilizarea apei din efluentii rezultati din statiile de
epurare a apelor uzate industriale.

Epurarea teriar
Dezvoltarea industrial din ultimele decenii, la nivel mondial, a dus la
creterea ncrcrii apelor uzate cu substane poluante greu de reinut prin tehnologiile
clasice.

Romnia a fost declarat de Uniunea European drept zon sensibil i cu att

mai mult se impune un grad de epurare avansat a apelor uzate oreneti.
O nou tehnologie de reinere din apele uzate a compuilor azotului i
fosforului (n special), precum i a altor impurificatori a cror structur chimic i

biologic nu permite ca acetia s fie reinui i eliminai ntr-o staie de epurare

obinuit, este epurarea teriar.

Metode fizice de epurare avansat:

1 Microfiltrarea (micrositarea):
Microfiltrarea sau micrositarea const n trecerea apelor uzate epurate prin
procedee mecano-biologice printr-o sit deas, alctuit dintr-o pnz de oel inoxidabil,
sau din mas plastic cu ochiuri extrem de fine, cu interspaii microscopice. n timpul
procesului de filtrare sunt reinute pe site particulele rmase n apa epurat dup
decantoarele secundare i ale cror particule sunt mai mici dect cele ale ochiurilor.
2 Filtrarea prin mase granulare:
Filtrarea prin pmnt de diatomee, prin nisip, sau prin nisip i antracit este
folosit cu bune rezultate pentru epurarea teriar a apelor uzate. Prin aceste instalaii i n
mod deosebit prin filtrele rapide de nisip, s-a asigurat reducerea materiilor solide n stare
de suspensie i a CBO5-ului, n paralel cu eliminarea fosforului i a azotului.
3 Sisteme cu membrane pentru epurarea apelor uzate:
Procesul cuprinde folosirea unor membrane imersate direct n bazinele
tehnologice, acest lucru ducnd la scderea cheltuielilor de investiie i exploatare.
Membranele imersate au o structur de fire tubulare, acestea funcioneaz sub o
depresiune slab atrgnd apa curat spre interiorul firelor, lsnd n reactor masa
biologic i poluanii. Cu ajutorul acestor tehnologii de epurare se reduce semnificativ
ncrcarea apelor uzate n CBO5, CCO, amoniu, nitrogen i fosfor.

Metode fizico-chimice de epurare avansat:

Metodele fizico-chimice utilizate n epurarea avansat a apelor uzate sunt:

coagularea chimic, adsorbia, spumarea, electrodializa, osmoza invers, distilarea,
nghearea, schimbul ionic, extracia cu solveni, oxidarea chimic i electrochimic.
1 Coagularea chimic:

Materiile coloidale i n suspensie foarte fin, pot fi ndeprtate din apa uzat
numai dac sunt fcute sedimentabile, prin adugare de coagulani.
2 Adsorbia:
Adsorbia este fenomenul de fixare i de acumulare a moleculelor unui gaz
sau ale unui lichid (adsorbat) pe suprafaa unui corp solid (adsorbant). Substanele
reinute de adsorbant pot fi puse n libertate prin nclzire sau prin extracie, adsorbantul
recptndu-i aproape integral proprietile i poate fi folosit din nou pentru adsorbie.

Metode biologice de epurare avansat:

Epurarea biologic avansat a apelor uzate se impune atunci cnd prin

procedeele clasice nu pot fi separate acele substane i elemente chimice, care prin
coninutul lor, pot accentua poluarea emisarilor, fcndu-i improprii pentru alimentrile
cu ap, pentru creterea petiilor sau pentru zonele de agrement. Procedeele prin care se
pot separa substanele poluante din apele reziduale sunt: striparea cu aer; irigarea cu ape
uzate; iazurile de stabilizare; filtrele biologice; biofiltrele; bazinele cu nmol activ;
bazinele de denitrificare i bazinele de nitrificare.
1 Nitrificarea:
Nitrificarea este procesul de oxidare a amoniacului ( NH4+ -N) n nitrit i apoi
n nitrat, cu ajutorul a dou grupe de bacterii: nitrosomonas i nitrobacteriile. Aceste
bacterii au o dezvoltare lent i se numesc bacterii nitrifiante (nitrificatoare).
2 Denitrificarea:
In cadrul proceselor de denitrificare, substanele anorganice i combinaiile
oxidate ale azotului sunt transformate cu ajutorul bacteriilor heterotrofe, n azot gazos
liber. Pentru descompunerea substanelor pe baz de carbon, bacteriile extrag oxigenul
legat chimic i nu oxigenul liber dizolvat, din combinaiile azotului cu hidrogenul i se
impune crearea unor condiii de mediu anoxice.
3 Striparea cu aer:
Striparea cu aer const n introducerea de bule de aer n apa uzat, prin care
poluanii volatili prezeni trec din faza apoas lichid n faza apoas gazoas, fiind
transportai astfel n atmosfer. Procesul se aplic pentru eliminarea sulfurilor, a
compuilor organici nepolari cu mas molecular mic i mai ales a azotului amoniacal.
4 Irigarea cu ape uzate:

Irigarea cu ape uzate a terenurilor agricole poate conduce la ndeprtarea

substanelor poluante coninute n apele uzate. n timpul trecerii apelor uzate prin sol au
loc procese de mineralizare a substanelor organice evideniate prin reducerea
semnificativ a indicatorilor: CBO5, CCO, N organic i azotul total.
5 Iazuri de stabilizare:
Iazurile de stabilizare sunt construcii utilizate cu bune rezultate pentru
epurarea teriar, folosindu-se efectul algelor de a asimila substanele nutritive, azotul i
fosforul n special, ndeprtndu-le din ap. Plantele superioare care se dezvolt n aceste
iazuri au nevoie de mari cantiti de fertilizani.
6 Bazine cu nmol activ i filtre biologice:
Aceste instalaii sunt practicate ndeosebi pentru ndeprtarea din apele uzate a
fosforului. Creterea numrului de micro-organisme din nmolul activ are la baz
fosforul, ca fiind substan nutritiv esenial.
7 Barbotare (stripping):
Procesul este folosit pentru a recupera gaze volatile, precum NH4, hidrogen
sulphide, hidrogen cianide, din apele uzate prin suflarea de aer. Dar gazele emise n
atmosfer pot polua aerul: NH+4 > NH3 + H+
8 Schimbul de ioni pentru recuperarea nutrienilor:
Schimbul de ioni este un proces n care ionii de pe suprafaa unui solid sunt
schimbai cu ioni similar ncrcai n soluia cu care solidul este n contact. Schimbul de
ioni are ca scop s se recupereze ionii nedorii din ape uzate. Cationii (ioni pozitivi) sunt
schimbai pentru hidrogen sau sodiu, ca de exemplu nlturarea ionilor de calciu (Ca2+) ce
cauzeaz duritatea apei. Anionii (ionii negativi) se folosesc pentru ionii de hidroxid sau
cloride.

Eliminarea fosforului:

Pe cale biologic, eliminarea fosforului se realizeaz n dou trepte: prin

efectul bacteriilor anaerobe i a celor aerobe.
n treapta anaerob, bacteriile facultativ anaerobe heterotrofe, transform
substanele organice uor de descompus n acizi organici care servesc ca substrat pentru
alte micro-organisme. Bacteriile capabile s acumuleze fosfai asimileaz aceast
substan i produc apoi substanele de rezerv.
n treapta aerob, fosfatul din ap este preluat de micro-organisme i acumulat
n special de ctre bacteriile capabile s acumuleze fosforul sub form de
polifosfai.Fosforul poate fi recuperat i prin precipitare chimic sau schimb de ioni.
Precipitarea chimic a compuilor de fosfor se face folosind sulfat de aluminiu
(Al2(SO4)3, 18H20), hidroxid de calciu (Ca(OH)2) sau clorat de fier (FeCl3), dar trebuie
examinat fiecare situaie separat.

Recuperarea metalelor (grele):

Metalele grele sunt vtmtoare n ecosisteme. Scoaterea lor prin procedee

mecanice are o eficien de 30%-70%, nu poate fi folosit tratarea biologic, aceste
substane fiind inhibitori. Pentru recuperare se pot folosi metodele: precipitarea chimic,
extracie si osmoza reversibil, care sunt ns metode costisitoare, necesitnd un cost
mare aceste metode fiind eficiente doar la cantiti mici de ape uzate.

STATII DE EPURARE A APELOR UZATE

Principiul constructiv al unei staii de epurare a apelor uzate

Dei difer prin dimensiuni i tehnologii folosite, cea mai mare parte a
staiilor de epurare a apelor uzate oreneti au o schem constructiv apropiat. Exist i
unele realizate pe vertical, tip turn, dar majoritatea sunt pe orizontal. Ocup relativ mult
teren, dar o parte din instalaii se pot realiza n subteran, cu spaii verzi deasupra.
Distingem o treapta primar, mecanic; o treapt secundar, biologic; i la
unele staii (deocamdat nu la toate!) o treapta teriar - biologic, mecanic sau chimic.

Treapta primar const din mai multe elemente succesive:

- Grtarele rein corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buci de lemn, textile,
plastic, pietre etc.). De regul sunt grtare succesive cu spaii tot mai dese ntre lamele.
Curarea materiilor reinute se face mecanic. Ele se gestioneaz ca i gunoiul menajer,
lund drumul rampei de gunoi sau incineratorului...
- Sitele au rol identic grtarelor, dar au ochiuri dese, reinnd solide cu diametru mai mic.
- Deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule grosiere asigur depunerea pe
fundul bazinelor lor a nisipului i pietriului fin i altor particule ce au trecut de site dar
care nu se menin n ape linitite mai mult de cteva minute. Nisipul depus se colecteaz
mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu cele rezultate din
etapele anterioare, deoarece conine multe impuriti organice.
- Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare i asigur staionarea apei timp
mai ndelungat, astfel c se depun i suspensiile fine. Se pot aduga n ape i diverse
substane chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun i filtre.
Spumele i alte substane flotante adunate la suprafa (grsimi, substane petroliere etc.)
se rein i nltur ("despumare") iar nmolul depus pe fund se colecteaz i nltur din
bazin (de exemplu cu lame racloare susinute de pod rulant) i se trimite la metantancuri.

Treapta secundar const i ea din mai multe etape:

- Aerotancurile sunt bazine unde apa este amestecat cu "nmol activ" ce conine
microorganisme ce descompun aerob substanele organice. Se introduce continuu aer
pentru a accelera procesele biochimice.
- Decantoarele secundare sunt bazine n care se sedimenteaz materialele de suspensie
formate n urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest nmol este trimis la

metantancuri iar gazele (ce conin mult metan) se folosesc ca i combustibil de exemplu
la centrala termic.

Treapta teriar nu exist la toate staiile de epurare. Ea are de regul rolul de a nltura
compui n exces (de exemplu nutrieni- azot i fosfor) i a asigura dezinfecia apelor (de
exemplu prin clorinare). Aceast treapt poate fi biologic, mecanic sau chimic sau
combinat, utiliznd tehnologii clasice precum filtrarea sau unele mai speciale cum este
adsorbia pe crbune activat, precipitarea chimic etc. Eliminarea azotului n exces se
face biologic, prin nitrificare (transformarea amoniului n azotit i apoi azotat) urmat de
denitrificare, ce transform azotatul n azot ce se degaj n atmosfer. Eliminarea
fosforului se face tot pe cale biologic, sau chimic.
n urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie s aib o calitate acceptabil,
care s corespund standardelor pentru ape uzate epurate. Dac emisarul nu poate asigura
diluie puternic, apele epurate trebuie s fie foarte curate. Ideal e s aib o calitate care
s le fac s nu mai merite numite "ape uzate" dar n practic rar ntlnim aa o situaie
fericit. Pe de o parte tehnologiile de epurare se mbuntesc, dar pe de alt parte ajung
n apele fecaloid-menajere tot mai multe substane care nu ar trebui s fie i pe care
staiile de epurare nu le pot nltura din ape.
n final apa epurat este restituit n emisar - de regul rul de unde fusese
prelevat amonte de ora. Ea conine evident nc urme de poluant, de aceea este
avantajos ca debitul emisarului s fie mare pentru a asigura diluie adecvat.
Alte soluii propun utilizarea pentru irigaii a apelor uzate dup tratamentul
secundar, deoarece au un coninut ridicat de nutrieni. Acest procedeu e aplicabil dac
acele ape nu conin toxice specifice peste limitele admise i produsele agricole rezultate
nu se consum direct. n acest caz nu mai este necesar treapta a III-a i nu se mai
introduc ape n emisar (fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv pentru
calitate, deoarece apele epurate nu sunt niciodat cu adevrat de calitate apropiat celor
naturale nepoluate antropic). Se experimenteaz i utilizarea apelor uzate ca surs de ap
potabil, desigur cu supunerea la tratamente avansate de purificare.
Nmolul din decantoarele primare i secundare este introdus n turnuri de
fermentaie, numite metantancuri. De obicei sunt rezervoare de beton armat de mari
dimensiuni, unde se asigur temperatur relativ ridicat, constant, i condiii anaerobe,
n care bacteriile fermenteaz nmolul i descompun substanele organice pn la
substane anorganice, rezultnd un nmol bogat n nutrieni i gaze care, coninnd mult
metan, se utilizeaz ca i combustibil.

Procesul biologic de epurare al apei uzate menajere in statiile ORM

Sistemul ORM universal cu debit constant pentru comuniti de pn la 35 PE

echivalent se compune dintr-un rezervor cilindric realizat din P.A.F.S., mprit n 4
compartimente funcionale, fiecare realiznd cte o etap a procesului de epurare:

Compartimentul 1: acumulare, separare grosier, egalizare i distribuire a

debitului;
Compartimentul 2 i 3: oxidare biologic i nitrificare;
Compartimentul 4: sedimentare final i recircularea nmolului;

Acestea sunt desprite de diafragme impermeabile din P.A.F.S., prevzute cu

orificii de comunicare prin care apa uzat circul dintr-un compartiment n altul.
Compartimentul nr. 1:
n afar de preluarea apei uzate are i alte funciuni importante:

realizeaz separarea mecanic a materialelor nebiodegradabile din apa uzat, ce

vor fi eliminate prin vidanjare la intervale mari de timp (1 - 2 ani) din acelai
compartiment;

egalizeaz debitul de intrare n sistem prin eliminarea vrfurilor de sarcin i

amestecarea apelor puternic uzate cu unele mai puin ncrcate;
pompeaz apa care trebuie tratat, lsnd s nainteze cantitatea strict necesar de
ap uzat, proporional cu capacitatea staiei de epurare.

Aceast ultim funcie este fundamental pentru eficiena epurrii: pentru

instalaiile de dimensiuni mici, calibrarea corect a debitului la intrarea n sistem
(realizabil doar printr-un echipament de pompare) constituie condiia necesar i care
trebuie respectat pentru o funcionare corect.
Astfel, n compartiment este prezent o pomp submersibil cu rotor vortex
retras, pentru ape uzate, protejat de un grtar i care alimenteaz un regulator special de
debit (brevet european ORM), care are funcia de a introduce o cantitate predeterminat
de ap uzat n urmtoarele compartimente de oxidare biologic i recirculare a
nmolului excendentar.
Compartimentele nr. 2 i 3
n acestea, apele uzate provenite din compartimentul precedent sunt supuse
unei aerri intense i prelungite, ntr-un contact permament cu nmolul activ (colonii de
bacterii care se hrnesc cu materia organic prezent n apa uzat), produs n prealabil de
sistem. n timpul staionrii apelor uzate n aceste compartimente are loc oxidarea total a
masei organice i nitrificarea compuilor amoniacali prezeni, cu o scdere lent i
progresiv a masei de nmoluri active. La intervale mari (1 - 2 ani), o parte a acestor
nmoluri n exces trebuie eliminat din sistem prin vidanjare. Altfel dect n cazul foselor
septice sau rezervoarelor tip Imhoff, amestecul extras din staia de epurare este inodor i
va avea o concentraie relativ mic de substan solid, astfel c operaia nu va provoca
bti de cap i nu va prezenta nici una dintre neplcerile care nsoesc n mod normal
astfel de intervenii.
Aerarea biomasei se realizeaz prin intermediul introducerii de aer comprimat
produs de o suflant cu membran, caracterizat att prin dimensiunile mici i consumul
mic de electricitate, ct i printr-un nivel al zgomotului practic imperceptibil chiar i pe
timpul nopii. Dizolvarea oxigenului n ap este asigurat de difuzorii poroi, studiai i
omologai special pentru aceast dimensiune de rezervor. Difuzorii au o dubl
funcionalitate, aceea de aerare cu bule fine i de meninere n suspensie a masei de
nmol. La ieirea din compartiment, lichidul va fi format dintr-un amestec de ap epurat
aerat i nmol biologic.
Compartimentul nr. 4
Acest compartiment are funcia de decantor final al instalaiei de epurare, zon
n care nmolul gsete ambientul linitit, neturbulent unde s sedimenteze gravitaional,
elibernd apa epurat, adecvat pentru a fi deversat n emisar. Nmolul sedimentat este
recirculat spre compartimentul 2 cu scopul asigurrii continuitii procesului biologic.
Din compartimentul 3, printr-o fant aflat la baza diafragmei, amestecul aerat ajunge

ntr-un semicilindru aflat n compartimentul de decantare final (compartimentul nr. 4)

care are funcia de linitire, necesar pentru a limita turbulena amestecului ap - nmol i
pentru eliminarea oxigenului nedizolvat (care obstrucioneaz procesul de decantare).
Amestecul este apoi dirijat ctre radierul rezervorului, n apropierea unui deflector
nclinat, care mrete viteza de decantare. n aceast zon are loc procesul de sedimentare
gravitaional. Datorit regimului hidraulic impus, apa rezultat este dirijat ctre traseul
de evacuare i apoi ctre racordul de refulare.
Recircularea nmolului biologic se produce printr-un sistem special air-lift,
care ridic nmolul sedimentat pe radierul deflectorului. Air-lift-ul instalat n rezervor,
brevetat i realizat n exclusivitate de ORM, n afar de faptul c ridic amestecul apnmol, crete nivelul oxigenului dizolvat cu 3-4 mg/l, readucndu-l deja perfect reactivat
n compartimentul de aerare. Aerul comprimat necesar pentru funcionarea air-lift-ului
este furnizat de aceeai suflant folosit la oxidare.

Date tehnice

Staiile compacte de epurare ORM de capaciti ntre 3-35 L.E. conin un

singur rezervor compartimentat, fiecare compartiment realiznd o anumit etap a
procesului de epurare.

Dimensiunile bazinelor, depind de marimea statiei de epurare. Pentru fiecare

statie de epurare se recomanda o cladire tehnologica, a carei dimensiuni va depinde de
nivelul de dotare a statiei de epurare, respectiv nivelul de dotare a cladirii. In cladire vor
fi amplasate echipamentul de pre-epurare, suflantele, unitatea chimica, tabloul de
comanda si control, etc.

Tehnologia de epurare a apelor uzate

Statia de epurare a apelor uzate este propusa pentru epurarea apelor uzate
comunale sau municipale, fara a contine ape uzate industriale sau agricole. Epurarea
apelor uzate consta dintr-un sistem cu doua trepte mecano-biologic, urmata de
precipitarea chimica a fosforului. Epurarea biologica se bazeaza pe activare de durata,
denitrificare frontala, nitrificare si stabilizarea aeroba finala a namolului. Pre-epurarea
mecanica consta din sita automata cu transportor elicoidal. Treapta biologica consta din
doua bazine de denitrificare, doua bazine de nitrificare, doua decantoare secundare si
doua bazine de stocare si stabilizare a namolului. Reziduurile solide din statia de epurare
sunt generate de cosul de retinere din statia de pompare, sita cilindrica fina si namolul in
exces din bazinul de stocare a namolului. Produsul final al statiei de epurare este apa
conventional curata, care va fi evacuata intr-un emisar.

1. Statia de pompare
Statia de pompare este necesara pentru pomparea apelor uzate influente din
reteaua de canalizare in statia de epurare. Reteaua de canalizare este amplasat de obicei la
cca. 2,5 m sub cota terenului. Dupa statia de pompare, apa va curge mai departe pana la
evacuarea in emisar.
Statia de pompare contine un cos de retinere din otel inoxidabil, destinat
pentru retinerea reziduurilor solide mai mairi de 20 - 25 mm (bucati de lemn, carpe, etc).
Cosul de retinere are rolul de protejare a pompelor submersibile, fiindca corpurile solide
pot cauza deteriorarea pompelor sau la distrugerea completa ale acestora. Materialul
retinut formeaza reziduurile solide din statia de pompare, care vor fi colecate si
depozitate impreuna cu materialul retinut de treapta de pre-epurare mecanica.
In statia de pompare vor fi montate 3 pompe submersibile, din care 2 vor
functiona alternativ, a treia pompa va fi de rezerva. Pompele sunt dimensionate la 50%
din debitul maxim orar, in cazul in care pompa functionala nu va face fata la debit, va
porni si a doua pompa. In statia de pompare este amplasat debitmetrul inductiv, care va
masura cantitatea de apa influenta in statia de epurare. Debitmetrul memoreaza debitul
mediu orar, debitul mediu zilnic, si poate stoca date statistice pana la 90 de zile, necesare
functionarea si controlul statiei de epurare.

2. Pre-epurarea mecanica
Pre-epurarea mecanica a apelor uzate influente se va realiza cu ajutorul sitei
automate cu transportor elicoidal, care va retine suspensiile mai mari de 3 mm din apa
uzata. Materialul retinut este considerat ca si deseuri periculoase din cauza concentratiei
ridicate de material organic, pentru care dispunerea reziduurilor se va face conform
prescriptiilor de siguranta. Daca se defecteaza sita cu transportor elicoidal, apa va curge
prin canalul de ocolire, unde va fi amplasat un gratar cu curatare manuala. Pornirea si
oprirea sitei cu transportor elicoidal se va face automat, in functie de nivelul de apa din
canal. Evacuarea reziduurilor din sita se va face automat, cu ajutorul transportorului
elicoidal, prin cotul de evacuare intr-un container cu volumul de 125 l.

3. Bazinul de denitrificare - BDN

Bazinul de denitrificare este destinata reducerii azotului biologic din apa
uzata. Azotul organic este convertit in azotati si azotiti, dupa care in azot gazos, care se

va degaja in atmosfera. Bazinul de denitrificare are un rol important si in reducerea

carbonului din apa uzata, care cauzeaza reducerea concentratiei substratului
biodegradabil. Aici este montat un agitator submersibil pentru asigurarea unui amestec
permanent al apei din bazin. Agitatorul este oprit pe timp de iarna, moment in care cand
se pornesc aeratoarele. Aerul la aeratoare va fi furnizat de aceeasi suflante ca si pentru
bazinele de nitrificare. Cantitatea de aer furnizata de suflante este distribuita egal intre
bazinele de denitrificare si bazinele de nitrificare pe perioada de iarna, cand temperatura
apei este sub 12 C.

4. Bazinul de nitrificare - BN
Bazinul de nitrificare este destinata reducerii carbonului organic din apele
uzate, care conduce la reducerea valorilor pentru CBO5 si CCOCr. Bazinul are rolul si de
transformare al azotului amoniacal in azot si nitrati. Aeratoarele cu bule fine AS - ASE
sunt distribuite uniform pe fundul bazinului, pentru a asigurare o distributie
corespunzatoare a aerului in bazin. Aerul va fi furnizat de catre 2 suflante in functiune, si
una de rezerva, care va fi folosit pentru amestecarea si stabilizarea aeroba a namolului in
exces din bazinul de stocare. Fiecare tub de aerare poate fi manipulat seprat, fiecare tub
fiind dotat cu robinet de inchidere. Fiecare tub de aerare poate fi extras din bazin, fara a fi
nevoie de golirea bazinului sau oprirea intregului sistem. Scoaterea tuburilor de aerare se
va face manual de catre 2 persoane, fara a fi nevoie de un dispozitiv de ridicare. Bazinul
de nitrificare contine si o pompa submersibila de namol, pentru recircularea interna a
apei, din bazinul de nitrificare, in bazinul de denitrificare, pentru reducerea azotului si a
poluarii organice din apa uzata.

5. Decantorul secundar
Ambele decantoare secundare au forma dreptunghiulara, de tip Dortmund, si
servesc pentru separarea mixturii de namol activat de apa epurata. Lichidul cu namol
activat curge prin structura de degazeificare colectiva (amplasat in bazinul de nitrificare)
in cilindrul de linistire din decantorul secundar si ajunge la fundul decantorului.
Sedimentarea se va produce in partea conica a decantorului secundar. Apa epurata va
curge in sistemul de colectare submersibil si prin colectorul de evacuare la iesirea din
statia de epurare. Ambele decantoare secundare sunt dotate cu pompe submersibile pentru
namolul in exces. Pompele sunt amplasate in partea conica a decantorului si are rolul de a
recircula amestecul de namol activat-apa intre decantorul secundar si treapta biologica a
statiei de epurare. Aceeasi pompa este folosita si pentru evacuarea namolului in exces in
bazinul de stocare si stabilizare a namolului. O alta componenta a statiei de epurare este
instalatia de evacuare a namolului plutitor de la suprafata decantorului. Acest dispozitiv
este un colector submersibil, cu drenarea periodica a namolului.

6. Bazinul de stocare a namolului

Bazinul de stocare a namolului este destinata stocarii, stabilizarii si ingrosarii
namolului in exces. Concentratia de substanta uscata din bazinul de stocare va fi de cca.
2%. Sistemul de aerare cu bule fine AS - ASE are rolul de a amesteca si a mentine
omogen namolul din bazin. Aeratoarele furnizeaza si aerul necesar pentru stabilizarea
aeroba a namolului. Bazinul este proiectat pentru un timp de retentie de 35 de zile.
Bazinul este prevazut si si cu o pompa submersibila, pentru evacuarea apei din bazin,
pentru cresterea concentratiei de substanta uscata. Rezultatul acestui proces este namolul
in exces stabilizat, care va fi evacuat periodic. Namolul evacuat va fi stocat, utilizat in
agricultura sau transportat pentru neutralizare

Descrierea tehnologiei de epurare a apelor uzate in container MBR

Treapta de epurare mecanica

Apa uzata menajera este colectata intr-o statie de pompare notata SPau si apoi
pompata intr-un modul compact de tratare mecanica compus din gratar fin cu tambur
rotativ si deznisipator-separator de grasimi. Evacuarea nisipului se face automat intr-un
container instalat la marginea modulului. Deasemenea grasimile sunt colectate intr-un
container pubela .
Reziduurile solide si suspensiile grosiere sunt evacuate prin intermediul unui transportor
intr-un sistem etans cu sac montat intr-un container standard, evacuarea din statie
facandu-se periodic. Modulul functioneaza complet automatizat functie de senzorii de
nivel montati in cuva de inox.
Treapta de epurare biologica
Apa pre-epurata este colectata intr-un bazin de omogenizare debite si
concentratii si apoi este pompata automatizat in modulul de epurare biologica.
Rolul bazinului de omogenizare este de a egaliza debitele, precum si de a omogeniza apa
uzata astfel incat aceasta sa aiba caracteristici fizico-chimice uniforme. Timpul de
retentie mediu calculat este de circa 1-3 ore, suficient pentru atenuarea varfurilor de
debit.
Bazinul de stocare-omogenizare va fi dotat cu un mixer submersibil cu ax
orizontal care are rolul de a mentine apa uzata cu structura omogena, fara a avea depuneri
sau materie in suspensie la suprafata apei.
Mixerul submersibil va avea functionare continua pentru asigurarea
omogenizarii apei uzate pre-epurata mecanic. Apa uzata, continand substante organice
usor biodegradabile (CBO) este pompata in reactorul biologic de epurare, cu ajutorul

unor electropompe submersibile, care functioneaza corelat cu senzorul de nivel montat in

bazin.
Procesul de epurare in totalitate, are ca scop degradarea completa a
compusilor organici si reducerea substantiala a azotului si fosforului. Intreg sistemul este
construit in 1 sau 1+1 containere cu radierul plat si partea superioara acoperita cu gratare
pietonale scara de acces si mana curenta.
Procesul de epurare biologica cu namol activat tip MBR se desfasoara in
conditii strict aerobe in 3 faze succesive. Aerul necesar procesului este furnizat prin
intermediul suflantelor montate in cabina de adapostire a statiei de epurare, de asemenea
tip container.
Pe perioada fazei de aerare se creste raportul F/M (scazut in prealabil),
marindu-se deci incarcarea organica a namolului, fapt care imbunatateste procesul de
nitrificare (formarea NO3 - azotatilor din NH4 - amoniu) si procesul de stabilizare a
namolului.
In conditii anoxice, in absenta oxigenului dizolvat, azotatii (NO3-N) formati
anterior sau care au ramas inca in sistem sunt redusi , adica sunt transformati (redusi) in
azot gazos care trece in atmosfera. Procesele au loc in paralel cu degradarea substantelor
organice usor biodegradabile (CBO). Procesul se numeste denitrificare.
Pentru separarea namolului biologic de apa epurata in sistemul integrat MBR,
se utilizeaza module cu membrane cu microfiltrare, imersate direct in reactorul de proces
cu namol activat (bioreactor). Membranele sunt asamblate sub forma modulara (cateodata
acestea sunt denumite casete) coborate pe ghidaje direct in bioreactor.
Modulele sunt compuse din membrane, suport pentru membrane, racorduri de
admisie si de evacuare si suport al structurii in ansamblu. Membranele sunt supuse la
vacuum (< 50 kPa) care aspira apa (permeatul) prin membrane, retinand solidele in
modul. Pentru a mentine TSS in interiorul bioreactorului si pentru a curata membranele
exterioare, se introduce aer comprimat printr-un distribuitor aflat la baza modulului cu
membrana. Datorita bulelor de aer care se ridica la suprafata, se realizeaza curatarea
suprafetei membranei; aerul asigura de asemenea oxigenul care ajuta la mentinerea
conditiilor aerobe.
Aerarea in bazin se face cu sisteme de aerare cu bule fine prin tuburi cu
membrana. Sistemul de aerare este repartizat pe radierul bazinului in 2-4 grupuri.
Acest tip de separare apa/namol este utilizat cu scopul obtinerii unei eficiente ridicate
privind calitatea apei epurate si de asemenea pentru a obtine un namol biologic usor
deshidratabil.
Functionarea modulului de epurare biologica tip MBR este complet
automatizata controlata de un calculator de proces.
Procesele de denitrificare si nitrificare au loc la intervale presetate prin calculatorul de
proces.
Alimentarea cu aer este controlata si reglata printr-un sistem de masurare
analogica a oxigenului dizolvat din bazin cu limite minim/maxim, presetate in
calculatorul de proces.
Nivelul apei in bazin si modul de evacuare a apei uzate catre emisar sunt
deasemenea controlate de calculatorul de proces. Pentru reducerea fosforului, se va
realiza dozare de coagulant (clorura ferica sau alt coagulant, ex.: PAX) ce asigura

precipitarea fosforului, prin intermediul instalatiei de dozare prevazuta in containerul

tehnic.
Inainte de evacuare in emisar, apa epurata este dezinfectata printr-un sistem de
dezinfectie cu ultraviolete (UV) sau hiploclorit in functie de solicitare.
Instalatia de dozare cu ultraviolete este prevazuta cu camera de linistire inainte de trecere
in camerele de dezinfectie propriu-zisa, cu sistem de curatare automata a lampilor si este
amplasata in containerul tehnic. Functionarea este automata corelata cu calculatorul de
proces al intregului sistem.
Treapta de tratare a namolului
Prin intermediul unei electropompe submersibile namolul activat in exces
(stabilizat) este pompat intr-o unitate de deshidratare cu saci filtranti. Inainte de instalatia
de deshidratare, namolul trece printr-un mixer static unde se amesteca cu polimerul dozat
prin instalatia de preparare si dozare a polimerului. Amestecul namol-polimer este
introdus in filtrul cu saci sub presiune prin intermediul unui compresor.
Sacii cu namol deshidratat sunt indepartati manual cu un carucior mobil furnizat
impreuna cu instalatia. Concentratia in suspensii solide a namolului deshidratat este de
circa 20-25 %. Temporar sacii sunt depozitati pe platforma betonata urmand a fi evacuati
din statie in baza unui grafic de evacuare a deseurilor.
Namolul deshidratat poate fi utilizat ca ingrasamant pe camp, dupa ce in
prealabil se testeaza compatibilitatea lui cu solul aferent.
Sistemul de automatizare si control al statiei de epurare
Statia de epurare este dotata cu sistem de automatizare completa, avand
prevazut un sistem de monitorizare al statiei cu PLC, (calculator de proces industrial)
montat pe tabloul de comanda si control. Toate componentele principale ale statie de
epurare pot fi vizualizate prin programul de automatizare, inclusiv starea de functionare.
In caz de avarie aceasta este semnalata pe panou, dar si acustic sau cu semnalizare optica,
cu posibilitatea de transmitare a datelor la distanta (standard).
Toate utilajele statiei de epurare in container tip MBR au prevazute in panoul
electric de automatizare si control protectii electrice, termice si de umiditate pentru
evitarea defectiunilor si sporirea duratei de viata a echipamentelor.
Pentru acei utilizatori care nu sunt familiarizati cu operarea PLC, furnizam pe
panoul electric si o schema mimetica a statiei de epurare in container tip MBR. Toate
echipamentele statiei de epurare in container tip MBR sunt reprezentate grafic, cu LEDuri de stare si butoane pentru operarea in regim manual.
La cerere, este asigurata transmisia de date la distanta si prin modul BMC.
Acesta da posibilitatea beneficiarului de a urmari si controla aplicatia la distanta, de la un
calculator PC instalat intr-o alta cladire (administrativa, de birouri, etc.) impreuna cu alte
sisteme instalate in incinta (sistem de incalzire, monitorizare supraveghere incinta,
iluminat, etc.).

DEDURIZAREA APEI
Dedurizarea apei se face cu ajutorul unei staii de dedurizare, frecvent
numit dedurizator.
Acesta conine o coloan de rin schimbatoare de ioni(cationit), mici sfere
polimerice care atrag din ap ionii pozitivi(cationi), n principal ionii de calciu (Ca) i de
magneziu (Mg) i elibereaz n acelai timp sodiu(Na).
Cnd capacitatea de reinere a rinii se epuizeaz, mai precis spus ajunge la o
valoare prestabilit, valva de comand declaneaz procedura de regenerare, adic
eliminarea cationilor reinui i rencrcarea ei cu sodiu. Acest proces se realizeaz prin
splarea rinii cu o soluie salin (saramur). n funcie de cantitatea de rin procedura
poate dura ntre 30 i 120 minute.

Ozmoza inversa

Fenomenul de osmoza se produce cand doua solutii apoase de concentratii

diferite sunt situate in doua celule despartite printr-o membrana semi-permeabila.
In mod natural apa pura difuzeaza prin membrana semi-permeabila din celula cu
concentratie mai mica in celula cu concentratie mai mare, avand tendinta de egalizare a
concentratiilor in ambele celule si deci, de stabilire a echilibrului.

Pe principiul fenomenului invers celui prezentat anterior, adica prin osmoza

inversa, apa pura va trece prin membrana semi-permeabila din solutia concentrata in cea
diluata, in final obtinandu-se apa pura. Acest lucru se va realiza prin aplicarea unei forte
asupra coloanei cu solutie concentrata care va invinge presiunea osmotica si va determina
trecerea apei in celula cu solutie diluata. Filtrarea pe principiul osmozei inverse se
realizeaza prin intermediul unor module compuse dintr-un vas sub presiune in care se
introduc membranele filtrante.
Pentru realizarea procesului este necesara o sursa de presiune de minimum 3
bari. Sistemele cu osmoza inversa pentru uz casnic se bazeaza pe un proces ce se
desfasoara in mai multe trepte de filtrare a apei pentru a furniza in final o apa potabila
de cea mai buna cOsmoza Inversa
Este cea mai buna si mai eficienta solutie de purificare a apei. Elimina
elementele toxice si compusii cancerigeni din apa.
Procedeul de osmoza se bazeaza pe fenomenul ce se produce cand doua solutii apoase cu
concentratii diferite de ioni sunt situate in doua celule despartite printr-o membrana
semipermeabila. In mod normal, datorita fortelor de difuzie, are loc un transfer de
molecule de apa dinspre solutia cu concentratie mai scazuta de ioni spre solutia cu
concentratie mai ridicata de ioni, avand tendinta de egalizare a concentratiilor in ambele
celule . Membrana semipermeabila permite doar difuzia moleculelor de apa spre solutia
mai concentrata, nu insa si pe cea a materiilor dizolvate din solutia mai concentrata spre
solutia cu concentratie mai scazuta. Pe principiul fenomenului invers celui prezentat
anterior, adica prin osmoza inversa, apa pura va trece prin membrana semipermeabila din
solutia concentrata in cea diluata. Materiile organice si anorganice dizolvate in apa,
precum si microorganismele prezente in ea au dimensiuni moleculare mult mai mari decit
porii ultrafini ai membranei semipermeabile si nu pot difuza spre partea cu apa filtrata.
Tratarea apei prin osmoza inversa nu implica tratare chimica si conduce la eliminarea
peste 99% din impuritatile organice si anorganice dizolvate in apa si peste 99% din
impuritatile biologice (bacterii si virusi) din apa.

Caracteristici:

Debite standard de pana la 20 l/h (pentru debite mai mari contactati departamentul
tehnic)
Unitati compacte montate pe rame din inox
Folosesc cea mai noua generatie de mebrane sub presiune
Capacitate ridicata de retinere a sarurilor din apa (pana la 97%)
Randament, in functie de calitatea apei, pana la 75%

Sistem de osmoza inversa cu sase stagii de filtrare:

1. Primul stagiu:
- Filtru de sedimente preliminar (5 microni)- realizeaza eliminarea mecanica a
impuritatilor mai mari de 5 microni: nisip, mal, rugina, etc.
2. Stagiul doi
- Filtru cu carbune activ - reduce: polenul, microorganismele, clorul, mirosul si
culoarea apei, imbunatateste gustul.
3. Stagiul trei:
- Cartus de sedimente (1 micron) - realizeaza, eliminarea impuritatilor mai mari de
1 micron si a prafului de carbune ce poate trecein apa provenind de la stagiul 2.
4. Stagiul patru:
- Membrana semipermeabila - elimina elementele de contaminare (organice si
anorganice ), nitrati, nitriti si alte saruri si substante dizolvate, metale grele,
elemente radioactive, bacterii si virusi.
5. Stagiul cinci:
- Filtru final cu carbune activ - elimina gazele din apa, imbunatateste gustul si
mirosul.
6. Stagiul sase (optional):
- Cartus cu minerale in-line - care are rolul de a remineraliza apa cu calciu si
magneziu in cantitatile admisibile pentru apa potabila.
7. Stagiul sapte:
- Optional - Lampa UV
Sistemul de osmoza inversa cu sase stagii de filtrare elimina:
- Clor> 97 %;
- Elemente radioactive > 90 %;
- Calciu si magneziu (duritatea apei) > 96 %;
- Combustibili lichizi > 98 %;
- Nitriti si Nitrati > 83 %;
- Hidrocarburi aromate > 98 %;
- Metale grele (ex. plumb, mercur etc.) > 97 %;
- Bacterii > 99%

Filtru de apa cu Osmoza Inversa

Date tehnice - Statie de osmoza inversa

model RO 102 P
Presiune minima a apei de intrare
Capacitate de furnizare a apei filtrate
Inaltime
Lungime
Latime
Inaltime rezervor presurizat
Diametru rezervor presurizat

1.5 bari
~10-12 litri/ora
500 mm
380 mm
400 mm
400 mm
260 mm

Etape de filtrare:
- Filtru sedimente de 5 microni indeparteaza din apa mizeria, rugina, etc.
- Pompa booster
- Carbunele activat - elimina/reduce substantele organice si clorul din apa si alti
contaminanti nocivi pentru organismul uman.
- Filtru sedimente de 1 micron.
- Membrana de osmoza inversa elimina 95-98% din saruri si substantele dizolvate,
inclusiv bacterii si virusuri, colectand astfel apa pura.
- Postfiltru din carbune activat pentru a retine eventualele urme de substante chimice,
gust, miros din apa.
- Apa tratata este stocata intr-un rezervor presurizat de unde este directionata catre
consum atunci cand este nevoie.
Apa obtinuta prin osmoza inversa este o apa pura, demineralizata, deionizata
si aproape sterila.
inportant
Statiile de osmoza inversa casnice (RO 102, RO 102P, RO 102UV si RO
102PUV) sunt echipate cu o valva diferentiala care opreste automat procesul de tratare
a apei in momentul in care rezervorul presurizat este plin.
De asemenea, statiile de osmoza inversa sunt livrate cu KIT complet de instalare ! si
cu un ROBINET separat pentru furnizarea apei osmozate !

Deuteriul i apa cu coninut sczut n deuterium

Pentru a putea nelege, e nevoie de puin cunoastere
Deuteriul este unul din izotopii hidrogenului. Nucleul celor mai muli atomi de hidrogen
din natur conine un proton (simbol chimic: 1H), ns nucleul atomului de hidrogen mai
poate conine i un proton i un neutron sau un proton i doi neutroni. n primul caz,
acesta se numete deuteriu (simbol chimic: 2H sau D), iar n al doilea tritiu (simbol
chimic: 3H sau T).
Coninutul de deuteriu al apelor superficiale din zona noastr climatic este de
150 ppm (pri per milion), cu o fluctuaie minim; al precipitaiilor din zona ecuatorial,
de 155 ppm; iar al apelor din partea nordic a Canadei, din interiorul continentului, de
135-140 ppm. Cantitatea de deuteriu din ap variaz n funcie de latitudine, dar i de
altitudine (are o valoare de 150 ppm la nivelul mrii i de circa 130 ppm la o nlime de
2.000 de metri). Cantitatea de deuteriu msurat n ap este direct proporional cu
coninutul de deuteriu al organismelor care triesc aici.
Concentraia de deuteriu din organismul unui adult este de circa 120-140 ppm.
Cu toate c nu pare mult, dac comparm aceast cantitate cu masa altor elemente vitale,
se observ c deuteriul este prezent n corp ntr-o cantitate de ase ori mai mare dect
calciul i de zece ori mai mare dect magneziul.
O serie de experimente au demonstrat c apa cu coninut sczut n deuteriu
poate fi folosit cu rezultate deosebite i fr nici un efect toxic. n plus, are influen
asupra diviziunii celulare. Cu ct concentraia de deuteriu din ap este mai mic, cu att
va fi mai lent procesul de diviziune celular, ceea ce nseamn c mbtrnirea
organismului va fi ncetinit. De asemenea, n cazul unei diviziuni celulare rapide, cresc
i ansele apariiei defectelor de diviziune.
Apa cu coninut sczut n deuteriu.
n anii 60, n Uniunea Sovietic, oamenii de tiin au studiat n paralel dou
populaii ale cror membri ajungeau la vrste extrem de naintate i erau foarte sntoi.
Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, erau foarte mult diferite, ns cele dou populaii
aveau ceva in comun: beau ap de ghear. Apa de ghear este pur, fiind format cu mii
i mii de ani n urma, cu un procent redus de deuteriu, dovedindu-se a avea i caliti
biologice deosebite.
La copii i tineri, cantitatea de gaze dizolvat n organism este de patru ori
mai mic dect la o persoan n vrst. De fapt, pe masur ce noi mbtrnim, apa
mbtrnete i ea i reine din ce n ce mai multe reziduuri sub forma de gaze. Daca
reuim s nlocuim apa poluat din interiorul organismului (poluata prin informaie
structural, izotopic, entropic) cu o ap nepoluat, atunci vom reui s dm o nou
via i o nou tineree organismului. Apa cu coninut redus n deuteriu este una dintre
apele care fac lucrul acesta.

Cum putem reduce concentraia de deuteriu din organism

Exist dou ci majore:
1. Consumul de legume i fructe proaspete, de alimente vegetariene n general, care sunt
bogate n ap cu coninut redus n deuteriu, spre deosebire de carne i de produsele din
carne care, din contr, sporesc cantitatea de deuteriu.
2. Consumul direct de ap cu coninut redus n deuteriu.
Cele dou ci de reducere a deuteriului din organism, prin alimentaie vegetarian i prin
administrare de ap cu coninut reudus n deuteriu, sunt complementare, deci nu se
exclud una pe cealalta, ci se completeaza ntr-un mod fericit.
Ce este QLARIVIA
Qlarivia, apa imaculat, are un coninut redus de deuteriu i este un rezultat al
cercetrilor din domeniul separrilor izotopice desfaurate de-a lungul anilor de ctre un
colectiv de specialiti .
Vei regsi n Qlarivia apa purificat, ce a folosit tehnologia pentru ca tu s beneficiezi de
un produs de calitate, care te va ajuta s i menii starea de bine.
n memoria naturii, apa este pur, neatins, mereu tnr, datorita coninutului redus de
deuteriu, n forma ei originar.
Echilibrul primordial poate fi atins prin reinventarea naturii.
Pentru creterea calitii vieii tale, specialitii notri au creat Qlarivia, apa cu un
coninut de deuteriu de peste 5 ori mai mic dect cel al apei obinuite.