Sunteți pe pagina 1din 12

Amortizarea activelor imobilizate

Amortizarea, din punct de vedere contabil, este utilizata


ca expresie valorică a uzurii mijloacelor fixe incluse în costul
produselor la fabricarea cărora ele au participat în vederea
creării conditiilor necesare înlocuirii acestora. Este
echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei
imobilizări, ca urmare a utilizării, a actiunii factorilor naturali,
a progresului tehnic sau a altor cauze.
În categoria activelor amortizabile se includ: activele necorporale si
activele corporale.

Activele necorporale sunt active identificabile nemonetare, fără


suport corporal, care sunt detinute pentru utilizare în procesul de productie
sau furnizare de bunuri si servicii, pentru locatie la terti sau în scopuri
administrative. Întreprinderile trebuie să recunoască un activ necorporal,
dacă si numai dacă acesta îndeplineste criteriile de recunoastere ale
activelor si anume:
a) Să existe probabilitatea ca respectivele imobilizări să genereze beneficii
economice viitoare pentru întreprindere si;
b) Să poată fi măsurte în mod credibil.
În structura imobilizărilor necorporale amortizabile sunt incluse:
a) Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile cu înfiintarea, dezvoltarea si fuziunea întreprinderii numai
când reglementările permit imobilizarea acestora. Amortizarea acestor active se realizează sistematic pe
parcursul unei perioade de maximul 5 ani.
b) Cheltuieli de dezvoltare sunt reprezentate de costurile efectuate pentru realizarea unor obiective strict
individuale, a căror fezabilitate tehnologică a fost demonstrată si care vor fi utilizate în întreprindere sau
comercializate.
c) Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileste o
durată si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe
durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului.
d) Alte imobilizări necorporale (Ex: programele informatice create de întreprindere sau achizitionate de la
terti în scopul utilizării pentru nevoile proprii, etc.). Amortizarea acestor active se realizează în functie de
durata probabilă de utilizare, care nu poate depăsii o perioadă de 5 ani;
e) Fondul comercial este recunoscut ca activ necorporal atunci când rezultă din achizitia unei alte întreprinderi
al cărei cost de achizitie este superior valorii de piată a activelor nete dobândite (active dobândite mai putin
datoriile preluate). Cauza existentei fondului comercial o constituie existenta unor elemente necorporale
generate de întreprindere care nu sunt recunoscute distinct în contabilitate (reputatia, clientela, vadul
comercial, firma etc.) Fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de
maximum cinci ani.
Activele corporale sunt acele active detinute de o întreprindere
pentru a fi utilizate în productia de bunuri sau în prestarea de servicii, în
scopuri administrative sau pentru a fi date în locatie tertilor, active care
vor fi utilizate pe parcursul mai multor exercitii financiare. Acestea trebuie
sa fie utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an si să5 aiba o
valoare mai mare decît limita minimă stabilită de lege (în prezent 1.800
roni).
Amortizarea activelor imobilizate depinde de trei factori:
• Amortizarea liniară – metoda de amortizare cea mai
simplă si cea mai frecventă, care constă în repartizarea egală
a valorii actualizate, de-a lungul duratei sale de viată.

Ca = 100 / DNU
Ca = Cota normală de amortizare anuală
DNU = Durata normală de utilizare din Catalog (exprimată în ani)
În cazul reevaluării activelor corporale, în baza unor acte normative,
cota de amortizare se determină după cum urmează:
Ca = 100 / Durata normală de utilizare rămasă (exprimată în ani)
Cota astfel determinată se va aplica asupra valorii rămase, actualizată.
A = VCI x Ca
A = Amortizarea anuală;
VCI = Valoarea contabilă de intrare.
Exemplul nr.1: În acest caz se au în vedere următoarele elemente:
- Valoarea contabilă de intrare 50.000 roni
- Durata normală de functionare (5 ani) în functie de care se calculează:
Ca = 100 / DNU = 100/ 5 = 20%
A = VCI x Ca = 50.000 x 20% = 10.000 roni
Sau
A = VCI / DNU = 50.000 / 5 = 10.000 roni
Cota de amortizare lunară = Cota de amortizare anuală : 12 luni = 20 : 12 =
1.66%
Amortizara lunară = VCI x Cota de amortizare lunară = 50.000 x 1.66 = 833.33
Sau
Amortizarea lunară = VCI : 12 luni = 10.000 : 12 = 833.33
• Amortizarea accelerată – această metodă de amortizare
constă în includerea în cheltuielile de exploatare, în primul
an de functionare, a unei amorizări de până la 50% din
valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.

Exemplul nr.2: Folosind datele de la exemplul nr.1, situatia apare astfel:


În anul N:
Amortizarea anuală = 50.000 x 50% = 25.000 roni
În anii N+1 – N+4:
Cota de amortizare = 100 / 4 ani = 25%
Amortizarea anuală = 25.000 x 25% = 6 250
• Amortizarea degresivă – această metodă de amortizare are
ca efect înscrierea în cheltuieli a unei amortizări mai mari în
cursul primelor exercitii de utilizare a bunului, în raport cu
amortizarea corespunzătoare exercitiilor ulterioare.

Amortizarea degresivă se calculează:


• - fie prin aplicarea unei cote degresive la o valoare constantă;
• - fie, mai ales, prin aplicarea unei cote constante la o valoare degresivă
(descrescătoare).

În tara nostră, amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotei de


amortizare liniară cu unul dintre coeficientii următori:
a) 1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 2 si 5 ani;
b) 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 5 si 10 ani;
c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani;
Exemplificare varianta AD 1 – fără influenta uzurii morale (datele
sunt preluate de la exemplul nr.1)
Valoarea de intrare = 50.000 roni;
Cota de amortizare liniară = 20%;
Amortizarea anuală liniară = 10.000 roni;
Durata normală de utilizare = 5 ani;
Cota de amortizare în regim degresiv = 20 x 1,5 = 30%
Exemplificare varianta AD 2 – cu influenta uzurii morale
1. Valoarea de intrare = 10.000 roni;
2. Cota de amortizare liniară = 100 / 7 ani = 14,3%;
3. Durata normală de utilizare = 7 ani;
4. Cota de amortizare în regim degresiv = 14,3 x coeficientul 2,5 = 28,6% an
5. Durata de utilizare aferentă aferentă regimului liniar, recalculată în functie
de cota medie anuală de amortizare degresivă: 100 / 28,6% = 3 ani
6. Durata de utilizare pentru amortizarea integrală, din care: 7 – 3 = 4 ani
6.1. În regim de amortizare degresivă (pct.6 minus pct.5): 4 – 3 = 1 an
6.2. În regim de amortizare liniară (pct.6 minus pct.6.1): 4 – 1 = 3 an
7. Durata de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se mai calculează
amortizarea (pct.2 minus pct.6 de mai sus): 7 – 4 = 3 ani