Metode cantitative în asigurări

Asigurări de viaţă

Curs 6 – 18 noiembrie 2009

Conf.univ.dr. Cristina Boboc

1
 Caracteristicile asigurărilor de viaţă
 Asigurările de viaţă au ca obiect garantarea plăţii unei sume de bani
de către asigurător, în cazul producerii unui eveniment legat de
persoana fizică a asiguratului, şi anume: vătămarea corporală,
îmbolnăvirea, decesul sau supravieţuirea acestuia.
 Valoarea capitalizată este un fond care se acumulează pe întreaga
perioadă de viaţă a poliţei
 Dificultăţile financiare în cadrul asigurărilor de persoane sunt
determinate de: necesităţile băneşti pentru funeralii; asigurarea unor
resurse financiare moştenitorului, după decesul asiguratului;
restabilirea morală după deces.
 Motivaţia încheierii asigurărilor de persoane sunt: stresul; motivaţii
personale; concepţia despre moarte
2
 Caracteristicile asigurărilor de viaţă
 Riscul este definit de majoritatea economiştilor ca o pierdere propriu-
zisă, sau ca o pierdere produsă de o neglijenţă ce poate avea urmări
asupra individului sau asupra unei proprietăţi.
 Suma asigurată se stabileşte în mod forfetar de către asigurat, în
funcţie de nevoile şi posibilităţile sale financiare.
 Indemnizaţia de asigurare reprezintă suma de bani pe care
asigurătorul o achită asiguratului în cazul producerii riscului asigurat
 Contractul de asigurare se încheie în formă scrisă (prin completarea
unei declaraţii de asigurare). Contractul de asigurare se consideră
încheiat prin plata primei de asigurare şi emiterea poliţei.
 Încetarea contractului de asigurare se realizează în următoarele
moduri: ajungerea la termen, prin producerea evenimentului asigurat,
denunţarea, rezilierea şi anularea contractului
3
 Tipuri de asigurări de viaţă
 Asigurarea de supravieţuire: asigurătorul se obligă să plătească
asiguratului suma asigurată, cu condiţia ca acesta să fie în viaţă la
sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul de asigurare.
 Asigurarea de rentă este asigurarea în care suma asigurată este
pusă la dispoziţia asiguratului sub forma unor plăţi periodice cu titlul
de rentă.
 Asigurările de deces: protejează asiguratul împotriva riscului de
deces. Asiguratul se obligă să plătească prime de asigurare toată
viaţa, existând posibilitatea ca plata primelor să se facă până la o
anumită dată cum ar fi: data “x”, ieşirea la pensie. În cazul asigurării
de deces încheiate pe termen limitat, asigurătorul se obligă să achite
suma înscrisă în contract, cu condiţia ca decesul asiguratului să
survină în perioada de valabilitate a acestuia.
4
 Tipuri de asigurări de viaţă
 Asigurarea mixtă de viaţă: asigurătorul cuprinde două riscuri
alternative într-un contract de asigurare unic, dând impresia ca
asiguraţii câştigă în cazul producerii oricărui risc.
 Asigurarea de accidente: protejează persoanele fizice de
consecinţele nefaste ale unor evenimente neprevăzute care le poate
afecta viaţa, integritatea corporală sau capacitatea de muncă.
Persoanele asigurate vor primi cu titlu de indemnizaţie o sumă
pentru acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală, refacere şi
compensare a pierderilor de venit.
 Asigurarea de boală are drept scop protejarea persoanelor care au
suferit o incapacitate temporară de muncă determinată de boală

5
 Tipuri de asigurări de viaţă
 Asigurările de sănătate: au rolul de acoperire totală sau parţială a
cheltuielilor cu ocrotirea sănătăţii, diferenţa fiind suportată de stat sau
de individ după caz.
 Alte tipuri de asigurări:
 Asigurarea dotală - este un mod de constituire a unei dote pentru copil,
până când acesta ajunge la majorat.
 Asigurarea de nupţialitate - este o asigurare de viaţă, în baza căreia
asigurătorul se angajează să plătească o anumită sumă de bani
asiguratului, dacă acesta se căsătoreşte înainte de a împlini o anumită
vârstă.
 Asigurarea de natalitate - constă în obligaţia asigurătorului de a plăti
suma de bani asiguratului căruia i s-a născut un copil, într-un anumit
termen 6
 Tarifele de prime şi rezerva matematică
 În stabilirea tarifelor de prime se porneşte de la datele cuprinse în
tabelele de mortalitate ale ţării respective. Aceste tabele conţin o
seamă de indicatori calculaţi pe baza datelor privind numărul
populaţiei şi cel al deceselor, pe ani de naştere şi vârste pentru
bărbaţi, femei şi ambele sexe.
 Numărul supravieţuitorilor de vârstă x arată câte persoane dintr-o
generaţie ipotetică de 100 000 născuţi-vii mai sunt în viaţă la
împlinirea vârstei x ani şi se notează cu lx
 Numărul decedaţilor între vârstele x şi x+1 ani arată câţi din
supravieţuitorii vârstei x mor înainte de a împlini vârsta x+1 ani,
adică în cursul anului considerat, şi se notează cu dx

7
 Tarifele de prime şi rezerva matematică
 Numărul mediu al supravieţuitorilor în intervalul de vârstă x la x+1
şi se notează cu lmx
 Speranţa de viaţă la vârsta x indică numărul mediu de ani rămaşi
de trăit pentru o persoană care supravieţuieşte vârstei x şi se
notează cu Ex:

lm x  lm x 1  ...  lm
Ex 
lx

8
 Tarifele de prime şi rezerva matematică

lx Se numeşte funcţia de supravieţuire

Unde ω este vârsta maximă pe care o poate

l  0 atinge o persoană (ω=100)

l100 = 0

9
 Tarifele de prime şi rezerva matematică

Probabilitatea de supravieţuire (de viaţă)

ly
p ( x, y )  Reprezintă probabilitatea ca o persoană în
lx vârstă de x ani să fie în viaţă la împlinirea
vârstei de y ani. Se determină ca raport între
nr. de cazuri favorabile (ly) şi nr. de cazuri
dacă y  x  n posibile (lx) .

l xn
p ( x, x  n)  n px Reprezintă prob. ca o pers. în
vârstă de x ani să fie în viaţă
lx peste n ani.

10
 Tarifele de prime şi rezerva matematică

Probabilitatea de deces (de moarte)

Este probabilitatea ca o pers. în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la vârsta
de y ani.

q ( x , y )  1  p ( x, y )
ly
q ( x, y )  1 
lx
l xn
q ( x, x  n)  1  n qx
lx
11
Tarifele de prime şi rezerva matematică
 Cele două evenimente sunt:

 Exhaustive
 Mutual exclusive

n px  n qx  1

12
 Tarifele de prime şi rezerva matematică

Probabilitatea de deces între două vârste:

Este prob. ca o pers. în vârstă de x ani să decedeze între vârstele
(x+m) şi (x+n), adică să mai trăiască m ani, dar nu mai mult de n ani.

mn
q x  p( x, x  m)  q ( x  m, x  n)

l xm l xn l xm  l xn

q 
mn x
(1  )
lx l xm lx
13
 Tarifele de prime şi rezerva matematică

Probabilitatea ca un grup de k persoane să fie în viaţă

peste n ani :
Pentru un grup de k persoane cu vârstele x1, x2,...xk ani, ne
interesează probabilitatea ca tot grupul să fie în viaţă peste n ani
(la împlinirea vârstelor de x1+n, x2+n, ..., xk+n ani)

k l x1  n l x2  n l xk  n
n p x1 ... xk   n p xi    ... 
i 1 l x1 l x2 l xk

14
 Tarifele de prime şi rezerva matematică

Probabilitatea ca un grup de k persoane să moară

peste n ani :

k  l x1  n   l x2  n   l xk  n 
q x1 ... xk   n q x i  1    1    ...  1  
n
 lx   lx   lx 
i 1  1   2   k 

15
 Tarifele de prime şi rezerva matematică
 Asigurările de viaţă se încheie pe o perioadă îndelungată: 5-15 ani.
Primele de asigurare sunt pastrate într-un fond ce produce venit.
Venitul produs de fondul format cu primele de asigurare depinde de:
 Mărimea sumelor vărsate în fond
 Durata păstrării acestora
 Modul de fructificare
 Dacă notăm cu i rata dobânzii acordată de instituţia de credit
depunerea iniţială S0 a asiguratorului devine la sfârşitul anului n: Sn=
S0 (1+i)n, numită formulă de fructificare.

16
 Tarifele de prime şi rezerva matematică
 Numerele de comutaţie

Dx  v x  l x unde:

 x – vârsta
 lx - numărul supravieţuitorilor de vârstă x
x
 1 
 vx    - factor de fructificare ce ţine cont de rata dobânzii
 1  i 
 Dx - numărul supravieţuitorilor de vârstă x actualizaţi cu factorul de fructificare v

 N x  Dx  Dx 1  ...  Dw unde:

 w – vârsta maximă
 Nx - numărul total al supravieţuitorilor actualizaţi cu factorul de fructificare v
17
Tarifele de prime şi rezerva matematică


C x  vx  d x unde:

 dx – numărul persoanelor decedate la vârsta x

 Cx - numărul total al persoanelor decedate la vârsta x actualizate cu
factorul de fructificare v

M x  C x  C x 1  ...  C w unde:

 w – vârsta maximă
 Mx - numărul total al persoanelor decedate scontate actualizate cu
factorul de fructificare v

18
 Asigurare de supravieţuire pentru un grup
de persoane
Se încheie pt. un grup format din k persoane; în urma încheierii contractului
de asigurare, grupul urmează să primească suma S asigurată, dacă tot
grupul (numai x persoane sau cel puţin y persoane) sunt în viaţă peste t ani

Pnu = prima netă unică

t
 1 
S = suma asigurată Pnu  S   p
1  i 
t = durata asigurării

p = probabilitatea ca grupul/k persoane să fie în viaţă peste t ani

i = rata dobânzii

19
 Asigurare de supravieţuire cu plată unică 
 Modelul presupune ca o persoana în vârstă de x ani să contracteze o
asigurare prin care urmează să primească o sumă S, dacă este în viaţă
peste n ani. Pentru acest lucru, persoana plăteşte o primă unică:

n
 1 
Pnu  S    n px
1  i 
xn
 1 
n n    l xn
 1   1  l xn 1  i
unde   n px       n Ex
1 i  1  i  lx
x
 1 
   lx
 1  i 
reprezintă prima netă unitară, pe care asiguratul o plăteşte pt. fiecare
unitate din suma asigurată

20
 Asigurare de supravieţuire cu plată unică 
xn
 1 
n    l xn
 1  l xn 1  i 
n Ex    
1  i  lx
x
 1 
   lx
 1  i 
x
 1 
Dx     lx - număr de comutaţie, în tabele
1  i 

prima netă unică devine:

Dxn
Pnu  S  n E x  S 
Dx
21
 Asigurare de supravieţuire cu plată unică

 Exemplu:
O persoană în vârstă de 23 ani încheie o asigurare prin care urmează să
primească peste 17 ani, dacă mai este în viaţă, suma asigurată de 300 mil. lei.
Urmărim să determinăm prima netă unică pe care trebuie să o plătească şi să
arătăm dacă asigurarea respectivă este mai avantajoasă decât un depozit
bancar cu aceeaşi dobândă şi pe acelaşi interval de timp. Se cunosc numerele
de comutaţie.

22
 Asigurare de supravieţuire cu plată unică 

Exemplu
x = 23
  n = 17
  S = 300 mil lei
  i = 16%
  D23 = 3.139,8
  D40 = 240,6
Pnu = 300 . 106 . 240,6 / 3139,8 = 22,99 mil lei
Sf = 22,99 . (1,16)17 = 22,99 . 12,467682 = 286,63 mil lei

ΔS=300-286,63=13,37 mil. lei

(va primi in plus după 17 ani faţă de cât a plătit de-a lungul anilor)
23
 Asigurarea de supravieţuire cu plata sumei
asigurate sub formă de rentă viageră

 Suma asigurată se achită în mod fracţionat, sub formă de rente viagere

anticipate până la vârsta de n ani

axn 1 1 1 1

X x+1 x+2 x+n-1 x+n

1a
 x n 1 1 1

2 n Dx 1  Dx  2  ...  Dx  n
 Posticipat: axn  v1 p x  v 2 p x ...  v n p x 
Dx

2 n 1 Dx 1  Dx  2  ...  Dx  n 1
 Anticipat: a x n  1  v1 p x v 2 p x ...  v n 1 p x  1 
Dx
24
 Asigurarea de supravieţuire cu plata sumei
asigurate sub formă de rentă viageră

a x n  v1 p x  v 2 2 p x ...  v n n p x 
l x 1 2 l x2 n l xn
 v v   ...  v  
lx lx lx
v x 1 l x 1 v x  2 l x  2 v xn l xn
 x   x   ...  x  
v lx v lx v lx
D x 1  D x  2  ...  D x  n N x 1  N x  n 1
 
Dx Dx

25
 Asigurarea de supravieţuire cu plata sumei
asigurate sub formă de rentă viageră

 Suma asigurată se achită în mod fracţionat, sub formă de

rente viagere anticipate până la vârsta maximă ω

D x 1  D x  2  ...  D N x 1
 Posticipat: a x  nlim

axn 
Dx

Dx

D x  D x 1  D x  2  ...  D N
 Anticipat: a x  lim a x n   x
n Dx Dx

26
 Exemplu

 Un bărbat de 40 de ani doreşte să primească peste 20 de

ani o rentă viageră 1200 Ron pe an posticipat/respectiv
anticipat până la sfârşitul vieţii.
 a. Să se determine prima netă unică pe care trebuie să o
plătească.
 b. Să se determine prima netă unică pe care trebuie să o
plătească asiguratul care doreşte să primească renta
viageră doar pentru 10 ani.
 D40=12053; N40=193869; N60=42455; N61=38570
27
 Asigurarea de deces pe o perioadă
determinată cu plata unei prime nete unice

 Se contractează pe o perioadă scurtă de timp (de un an), pe o perioadă de

mai mulţi ani sau pe viaţă
(1+i)-k 1

X x+1 x+2 k x+n-1 x+n


Ax n reprezintă valoarea actualizată probabilă de a plăti o unitate monetară
între x şi x+n la decesul unei persoane ce intervine în aceasta perioadă.
Persoana a încheiat o asigurare de deces la vârsta de x ani când era încă în
viaţă.
n 1
d xk k M x  M xn
Ax n  
k 0
lx
v 
Dx
 Asigurarea de deces pe o perioadă
nedeterminată cu plata unei prime nete unice

 Ax reprezintă valoarea actualizată probabilă de a plăti o unitate

monetară la decesul unei persoane în cazul în care asiguratul a
încheiat o asigurare de deces la vârsta de x ani când era încă în viaţă,
pentru tot restul vieţii.

M x  M xn M x
Ax  lim 
n  Dx Dx
 Asigurările mixte
 Prima netă unică plătită la subscrierea unui contract de
asigurare mixt pe o perioadă de n ani:

(1+i)-k 1

X x+1 x+2 k x+n-1 x+n

M x  M x  n Dx  n M x  M x  n  Dx  n
Ax n  n E x   
Dx Dx Dx
 Exemplu
 Să se determine prima netă unică ce trebuie plătită în
cazul în care se încheie un contract de asigurare de
deces pe 25 de ani de către o persoană de 40 de ani,
pentru o sumă asigurată de 12000 euro.
 Dar în cazul în care se încheie un contract de asigurare
mixt?
 M40=2817; M65=1519; D40=12053; D65=2520
 Rezerva matematică
 În timp, obligaţiile financiare reciproce ale asigurătorului asiguratului şi
asigurătorului evoluează astfel:
 înaintea achitării celei dintâi rate de primă, obligaţiile asiguratului (plata
integrală a primei) şi asigurătorului (plata sumei asigurate în caz de
supravieţuire la expirarea contractului) sunt egale;
 pe parcursul executării contractului:
 valoarea actuală a obligaţiilor asiguratului descreşte pe măsura achitării primelor
anuale, ajungând la zero, după ce prima totală s-a achitat integral;
 valoarea actuală a obligaţiilor asigurătorului creşte continuu, pe măsura
apropierii momentului expirării contractului şi este superioară valorii actuale
a obligaţiilor asiguratului;
 ultima obligaţie a asigurătorului este însăşi suma asigurată
prevăzută în contract.
Rezerva matematică

 Reprezintă diferenţa între valoarea actuală a

obligaţiilor financiare ale asiguratorului şi valoarea
actuală a obligaţiilor financiare ale asiguratorului de
onorat la un moment dat
 Ea serveşte la acoperirea obligaţiilor viitoare ale
asiguratorului

33
 Rezerva matematică
 Metoda prospectivă
 constă în calcularea rezervei matematice în funcţie de analiza viitoare a stocului de
asigurări. Rezerva matematică la un moment dat, în cursul asigurării, se obţine ca
diferenţă între valoarea actuală a prestaţiilor de asigurare viitoare (Va pr.v.) ale
asigurătorului determinate la un anumit moment, şi valoarea actuală a primei de
asigurare care mai sunt de încasat, determinate la acelaşi moment (Va p.n.).
 Rm = Vapr.v. - Vap.n.

 R
Rt este rezerva matematică la momentul
t t n t E x  t  P  a x  t , n t

nEx este valoarea actuală a sumei amânate, ceea ce corespunde cu valoarea actuală
a obligaţiilor financiare ale asiguratorului
 este valoarea actuală a rentei anticipate limitate la n ani, ceea ce corespunde cu
valoarea actuală a obligaţiilor financiare ale asiguratului
axn
 Rezerva matematică
 Metoda retrospectivă
 se bazează pe date şi elemente din trecutul asigurării. Rezerva
matematică se determină ca diferenţă între valoarea actuală a primei
încasate de la începutul asigurării (Va p.î.) şi valoarea actuală a
prestaţiilor achitate de asigurător (Va pr.a.)

 Rm = Vap.î. - Vapr.a. Rt  P  a x t  t E x

 Rezultatele, în general, trebuie să fie aceleaşi indiferent de

metoda folosită