Page 1 of 2
Prima pagina Despre Evenimente Gazeta ABM Resurse Strategii Realitatea are o poveste Divertisment Cariere Forum
Prima pagina Despre Evenimente Gazeta ABM Resurse Strategii Realitatea are o poveste Divertisment Cariere Forum
5 Mai 9 Februarie
Prezentare companii
Parerea mea
User
(51)
Pass
Jobs ABM (0)
Implicaţiile integrării europene asupra Login
Inscriere
Parteneri ABM mediului de afaceri din România
Newsletter
Integrarea europeană are multe efecte şi nu doar la nivel economic.
O Europă reunită înseamnă un continent mai puternic, democratic şi stabil, Email
solid din punct de vedere al păcii şi securităţii, fiind astfel un teren fertil
pentru dezvoltarea în continuare a comerţului şi investiţiilor în comunitate. Trimite
După aderarea celor 10 ţări la 1 mai 2004, populaţia Uniunii
Cauta
Europene a sporit cu aproximativ 75 de milioane de locuitori într-o zonă
economică cu aproape 450 de milioane de consumatori, iar în anul 2007, Articole
prin aderarea a încă două state, această cifră va urca până la 480 de
milioane.
Este, în acest moment, cea mai mare piaţă unică din lume. Se pare
Cauta
că va fi pregătită să facă faţă concurenţei globale, obiectivul propus al UE
fiind să devină în 2010 „cea mai competitivă şi dinamică economie din
lume, bazată pe acumularea de cunoştinţe, aptă să susţină o creştere cauta cu google
economică durabilă, asigurând locuri de muncă mai multe şi mai bune,
precum şi o coeziuni socială sporită.” (Consiliul Europei, Lisabona, martie
2000). Cauta
Până la urmă, ce înseamnă să fii membru UE? Foarte simplu spus,
înseamnă liberă circulaţie:
• a mărfurilor şi serviciilor;
• a persoanelor, ceea ce înseamnă că atât cetăţenii vechilor state
Trafic.ro -
membre, cât şi cei ai statelor recent integrate, vor putea călători liber
clasamente
oriunde în cadrul Uniunii Europene lărgite;
• a capitalurilor către şi dinspre noile state membre.
Per total, se aşteaptă ca extinderea UE să aibă un impact pozitiv
asupra economiei româneşti, având în vedere că va impulsiona în mod
semnificativ creşterea economică atât de necesară, precum şi prosperitatea
întregii ţări.
Comerţul exterior dintre România şi toate celelalte ţări membre UE
va înregistra creşteri continue în viitor datorită înlăturării barierelor tarifare şi
netarifare. Se va produce un transfer al forţei de muncă din ramurile
industriale intensive către sectoarele industriale bazate mai mult pe abilităţi.
Acest lucru va spori productivitatea şi, ţinând cont de existenţa costului
unitar încă redus al forţei de muncă, precum şi de continuarea procesului
de privatizare, România ar trebui să rămână o ţintă atrăgătoare pentru
investitorii interni şi externi. În plus, implementarea în totalitate a legislaţiei
UE şi investiţiile sporite de capital fix şi uman, precum şi cheltuielile pentru
cercetare şi dezvoltare vor contribui, de asemenea, la creşterea
productivităţii. Totuşi, nici unul dintre obiectivele sus-menţionate nu poate fi
realizat în lipsa unor mecanisme de piaţă funcţionale şi a unor politici
previzibile, bazate pe reguli stricte, aşa cum apreciază ANIMMC.
În pofida faptului că impactul general al integrării va fi benefic pentru
economie în ansamblu, acesta va fi probabil distribuit inegal şi unele
categorii (de exemplu întreprinderi mari aflate în proprietatea statului,
organizaţii industriale care lucrează în pierdere) vor beneficia mai mult decât
altele, cum ar fi IMM-urile din sectoarele productive.
România are încă unul dintre cele mai scăzute niveluri din regiune
în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor şi, de aceea, trebuie să
accelereze creşterea economică şi să-şi sporească eforturile de stabilizare în
scopul aşezării economiei pe drumul unei convergenţe durabile.
Fără restructurare economică şi fără mecanisme de realocare a
resurselor determinate de tendinţele pieţei, inclusiv a forţei de muncă,
dinspre activităţi/operaţiuni cu productivitate redusă spre cele cu
productivitate ridicată, şi fără aportul investiţiilor străine directe la
modernizarea tehnologiilor, potenţialul economic al României va rămâne
nevalorificat, iar dezvoltarea unei culturi economice de piaţă va fi în
continuare limitată.
De asemenea, fără îmbunătăţirea sistemului educaţional şi
perfecţionarea forţei de muncă, competitivitatea firmelor româneşti va fi
afectată, în continuare, de forţa de muncă ieftină şi necalificată.
Structura competitivă a costurilor de producţie şi apropierea de
pieţele de desfacere importante reprezintă condiţii necesare pentru atragerea
investiţiilor străine directe. Printre provocările cu care se confruntă România
se numără şi creşterea productivităţii în unele sectoare ale economiei, iar
acest lucru va fi posibil numai prin ajustări ale pieţei forţei de muncă, în
sensul deplasării către sectoarele industriale mai competitive cu nivel salarial
corespunzător mai ridicat.
Un sector important al economiei este dat de IMM-uri şi acestea vor
fi direct influenţate de schimbările integrării europene. Impactul integrării
asupra IMM-urilor depinde în general de tipul firmei. Întreprinderile de
producţie/servicii cu activităţi de export, de mărime medie, vor trebui să facă
faţă unei competiţii sporite în cadrul pieţei unice, în acelaşi timp, vor putea
profita de oportunităţile oferite de o piaţă extinsă. Pentru ca acestea să
obţină beneficii în astfel de condiţii, va fi necesar să aibă capacitatea şi
dorinţa de a inova.
Cu alte cuvinte, vor trebui să-şi adapteze strategiile, produsele şi
serviciile la noul mediu de lucru. Pentru a putea profita de aceste noi
oportunităţi, ele vor trebui de asemenea să se conformeze noilor cerinţe
legislative din domeniu, aşa cum ar fi spre exemplu standardele şi
certificarea calităţii. Pe de alta parte, întreprinderile care nu sunt orientate
spre export nu se vor confrunta cu prea multe schimbări pe termen scurt,
însă, foarte probabil, pe termen lung, vor trebui să facă faţă unei competiţii
sporite chiar şi pe piaţa internă. Adaptarea la noul mediu va fi numai o
chestiune de timp.
Piaţa internă din România va fi în continuare reprezentată de
producătorii locali şi, în acest sens, vor trebui promovate activităţi de
cercetare şi dezvoltare originale. Obiectivul acestora va fi încurajarea
producţiei locale care are drept ţintă piaţa locală, căci aceasta este
modalitatea principală de a uşura povara inevitabilă a restructurării şi a
pătrunderii eficiente pe o piaţa unică lărgită.
În cadrul unei economii bazate pe cunoaştere, competitivitatea
întreprinderilor româneşti, mari sau mici, va depinde din ce în ce mai mult
de capacitatea lor de a furniza produse cu valoare adăugată mare la preţuri
competitive. Pe de o parte globalizarea şi pe de altă parte liberalizarea
comerţului vor forţa majoritatea întreprinderilor româneşti, mari sau mici, să
devină competitive pe plan internaţional chiar şi atunci când operează în
totalitate pe piaţa românească.
Pentru a deveni şi rămâne competitive, IMM-urile româneşti au
nevoie de o strategie coerentă în domeniul afacerilor, de creşterea
constantă a eficienţei, de reducerea costurilor de producţie şi de
îmbunătăţirea calităţii şi imaginii produselor. Aceasta strategie ar trebui să
includă investiţii în cercetare şi dezvoltare, dobândirea de noi tehnologii,
îmbunătăţirea practicilor manageriale, elaborarea de proiecte creative şi
atrăgătoare şi un marketing eficient.
Industria românească operează deja într-un mediu deschis şi
competiţional. Acest fapt permite abordarea pieţei interne ca un prim pas
prin care întreprinzătorii pot deveni mai competitivi şi mai „internaţionali”,
până în momentul integrării în UE. Există o serie de măsuri care pot
facilita menţinerea competitivităţii companiilor româneşti pentru a opera în
continuare pe piaţa autohtonă mai concurenţială şi din ce în ce mai
importantă, deşi neglijată uneori în mod nerealist. Întreprinderile româneşti
trebuie să reuşească pe piaţa internă şi, în acelaşi timp, să se orienteze
către pieţe internaţionale.
Ionuţ Ciurea, Membru ABM Community(2005) [2005-04-13]
Salveaza articolul | Recomanda unui prieten
© ABM Community 2004/5/6/7, Toate drepturile rezervate | IE 5, 800x600, 16b | JScript, PHP, MySQL | powered by xilviu