Autonomii locale si institutii centrale in spatiul

romanesc
Intemeierea statelor medievale

Organizarea societatii medievale romanesti a avut ca punct de

plecare obstea sateasca (forma de organizare a lumii rurale
caracterizata prin imbinarea proprietatii private cu cea comuna).
Evolutiile, transformarile demografice si social-economice din
cadrul obstilor satesti au condus la aparitia unor structuri mai complexe.
Prin alaturarea mai multor obsti se formau cnezate, iar prin alaturarea
mai multor cnezate formandu-se mici voievodate.
De asemenea aceste evolutii au condus si la stratificarea sociala
si aparitia unei aristocratii locale din randul careia se vor recruta
conducatorii locali: juzi, cnezi, voievozi.
Voievodatul, ca forma de organizare a puterii centrale este o
institutie romaneasca.

Formatiunile prestatale au aparut intr-un context extern marcat inca de

prelungirea ultimelor migratii:
Unguri, turanici (neamuri de origine turcica) sec. IX
Dupa anul 1000 pecenegi, cumani, urzi (popoare ce se aseaza la
nord de Dunare vor sfarsi prin a fi asimilate)
Tatarii 1240 1241
Formatiunile prestatale au aparut in ambianta dominata de importante
puteri vecine:
V Regatul Ungariei
S Imperiul Bizantin
E Hanatul Hoardei de Aur
N Cnezatele slave de Halici si Kiev
Prin intemeierea statala este determinat procesul istoric complex,
presupunand alaturarea intr-un cadru teritorial mai amplu a micilor
cnezate si voievodate. Acest fapt determina si organizarea institutiilor

~1~

interne laice si eclesiastice si afirmatia de sine statatoare in relatiile

externe (independenta).
Evul mediu romanesc a fost marcat de intemeierea celor trei mari
voievodate, Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova, institutia
voievodatului reflectand unitatea de civilizatie a romanilor.
Intemeierea Transilvaniei

Presupune existenta a doua etape distincte:

- Etapa voievodatelor/ducatelor romano-slave
- Etapa cuceririi si organizarii maghiare
Primele referiri istorice la spatiul dintre Carpati si Tisa apar in
Cronica lui Anonymus in lucrarea Gesta Hungarorum scrisa pe la
mijlocul sec al XII-lea. Aceasta surprinde realitatile descoperite de
maghiari la inceputurile cuceririi Transilvaniei. Astfel, in jurul anului 900
sunt atestate aici 3 voievodate/ducate:
Voievodatul lui Menumorut (intre Mures, Tisa, gurile Somesului si
Muntii Apuseni zona Crisanei) resedinta la BIHAREA
Voievodatul lui Glad (intre Mures, Tisa, Carpati si Dunare zona
Banatului) resedinta la CUVIN
Voievodatul lui Gelu (pe cursul mijlociu al Muresului si cel superior al
Somesului centrul Transilvaniei) resedinta la DABACA despre
Gelu, Anonymus afirma ca este un anume roman
Cele 3 formatiuni se vor opune inaintarii maghiare, sfarsind prin a fi
cucerite.

Maghiarii
Populatie de origine fino-ugrica din zona Muntilor Altai care se pune
in miscare la inceputul sec. IX
Spre finele sec. IX vor urca pe cursul Nistrului, pe Carpatii Padurosi si
pe la 896-898 sub conducerea lui Arpad descaleca in Panonia intre
Tisa si Dunare
Incep sa ocupe teritorii de la est de Tisa la inceputul sec. X

~2~

In sec. X, celor 3 formatiuni li se suprapun doua structuri politice

mai mari care dureaza pana la inceputul sec. XI, conduse de capetenii
maghiare, domnind separat fata de dinastia lui Arpad.
Voievodatul lui Ahtum (Glad) de la Dunare pana spre Crisuri
Voievodatul lui Gyula ( Gelu) in centrul Transilvaniei
Un moment important in cucerirea Transilvaniei il reprezinta domnia lui
Stefan cel Sfant (997-1038) care adopta catolicismul pe la 1001, ii va
crestina pe maghiari. Incepand cu el, regii apostolici maghiari vor
incerca sa-i catolizeze si pe romani.
Stefan intra in conflict pe la 1002-1003 cu Gyula si Ahtum, primul fiind
inchis, refuzand sa treaca la crestinism, iar Ahtum va fi ucis in batalie.

In Transilvania s-a incercat inlocuirea Voievodatului cu Principatul,

pe la 1001 fiind atestat aici un episcopus Ultrasilvanus, Simion si tot in
acelasi an un princeps Ultrasilvanus, Mercuriu.
O perioada nu mai apar in surse mentionati conducatori ai
Transilvaniei pentru ca la 1176 sa fie atestat aici Leustachius Voyvda
acest fapt reflecta existenta unei populatii majoritate romanesti, coroana
maghiara acceptand o institutie autohtona.

Dintre toate zonele cucerite de maghiari, Voievodatul s-a

gasit doar in Transilvania.

In fruntea Voievodatului se gasea un mare nobil maghiar, fiind vasal fata

de coroana maghiara, Transilvania avand o organizare proprie. Voievodul,
secundat de un vicevoievod, avea atributii judecatoresti, administrative si
militare.
Pe masura cuceririi Transilvaniei, regalitatea maghiara a constituit
comitatele unitati teritorial administrative, reunind tinutul din jurul
unei cetati.
Voievodul isi exercita autoritatea a 7 comitate (primul comitat atestat
documentar fiind Bihorul la 1111). Controla initial urmatoarele comitate:
Solnocul Interior
Dabaca
~3~

Cluj
Turda
Alba
Tarnava

Pentru extinderea stapanirii in Transilvania si apararea sa, regii

maghiari i-au colonizat aici pe sasi si secui intre sec. XII-XII.
Secuii
Probabil populatie inrudita cu maghiarii s-au aflat in avangarda
acestora, stabilindu-se pe linia Carpatilor Rasariteni
1222 maghiarii erau atestati aici
Zonele locuite de acestia, Covasna, Harghita, Mures, aveau
autonomie proprie si erau subordonate direct regelui maghiar
Sasii
Sachen (in germana) erau germani proveniti din Saxonia, Flandra
sau Renania
Vor fi asezati in Tara Barsei, zonele Sibiului si pe cele doua Tarnave
Au primit importante privilegii in plan economic si social confirmate
prin diploma Andreanum emisa de Andrei al II-lea in 1224
Buni mestesugari si negustori, au intemeiat orase importante
fortificate: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Orastie, Medias, Bistrita
Dispuneau ca si secuii de autonomie, ambele comunitati fiind
organizate in scaune
Romanii
Au continuat sa reprezinte elementul majoritar etnic, locuind
compact mai ales in zonele de granita. Erau organizati in structuri
traditionale, rezultate din fostele uniuni de obsti sau cnezate numite
districte sau denumite generic tari:

Tara
Tara
Tara
Tara
Tara
Tara
Tara

Barsei
Hategului
Fagarasului
Maramuresului
Oasului
Lapusului
Zarandului
~4~

Initial, romanii condusi de cnezi, juzi sau voievozi erau reprezentati

in Congregatiile sau Adunarile Generale Nobiliare (organisme
reprezentative ale Transilvaniei) convocate incepand cu 1288 de voievotul
Roland Borsa. Acestea reuneau reprezentati ai nobilimii, ai cnezilor
romani, ai clerului, ai orasenimii si taranimii.
Treptat, romanii vor fi exclusi din viata politica a Transilvaniei,
pierzandu-si drepturile, aceasta situatie devenind oficiala prin diplomele
regale din 1366 emise de Ludovic de Anjou. Se urmarea
deznationalizarea romanilor calitatea de nobil era conditionata de
apartenenta la catolicism, marea majoritate a romanilor continuand sa
slujeasca Biserica Ortotoxa fiind socotiti tolerati.
Intemeierea Tarii Romanesti

Constituirea statului de la sud de Carpati are loc la jumatatea sec. al

XIV-lea. Punctul de pornirea in acest proces este legat de existenta
catorva structuri prestatale intre Carpati si Dunare.
La inceputul sec. al XIII-lea, regii maghiari au urmari sa-si extinda
controlul si dincolo de Carpati, Andrei al II-lea, colonizandu-i in Tara Barsei
(sud-estul Transilvaniei) pe cavalerii teutoni 1211.
Cavalerii Teutoni:
Invingatori a cumanilor, au inceput sa actioneze pe cont propriu atat
la nord cat si la sud de Carpati
S-a ajuns la 1225 la alungarea lor din Transilvania
Urmele prezentei lor au fost cetati intemeiate aici CODLEA,
FELDIOARA
Cavalerii Ioaniti
Pentru a consolida granitele de sud-vest ale Transilvaniei si
Banatului, regii maghiari au recurs la ajutorul cavalerilor ioaniti (cavalerii
Sfantului Ioan).
Regele Bela al IV-lea, va emite la 2 iun 1247 Diploma Ioanitilor
prin care acestora li se acordau privilegii, urmand sa se aseze in Tara
Severinulu (estul Banatului si vestul Munteniei).
Desi prezenta lor aici a fost efemera, diploma care consacra aceasta
colonizare are o mare importanta deoarece surprinde existenta a 5
structuri politice prestatale intre Carpati si Dunare:
~5~

 Tara Severinului
Voievodatul lui Litovoi (intre Depresiunea Hategului si cursul superior
al Jiului)
Voievodatul lui Seneslau (la est de Olt pana dincolo de Carpati,
incorporand Tara Fagarasului si zonele Arges, Muscel si Dambovita)
Cnezatul lui Farcas (in vestul Oltului pana spre munti zona Valcei)
Cnezatul lui Ioan (intre Olt, Jiu si Dunare)
Cu exceptia Voievodatului lui Seneslau, aceste structuri erau controlatede
coroana maghiara prin intermediul Banatului de Severin (atestat pe la
1230).
1277-1279 Litovoi a incercat sa se emancipeze de sub stapanirea
maghiara, in confruntarea cu acestia isi va pierde viata. La conducerea
Voievodatului va urma fratele sau Barbat care se va rascumpara din
prizonierat.

Intemeierea statala a fost favorizata si de contextul extern:

- Slabirea presiunii Hanatului Hoardei de Aur si a influentei Imperiului
Bizantin
- Criza dinastiei arpadiene ultimul rege arpadian se va confrunta cu
tendintele autonomiste ale voievodului Transilvaniei si ale marilor
nobili de aici

Pentru a evita dezmembrarea statului maghiar, Andrei al III-lea e va

deplasa in Transilvania (1290-1291), intarind privilegiile maghiare ale
sasilor si secuilor. In schimb, anihileaza autonomia romanilor din Tara
Fagarasului.

In acest context are loc evenimentul surprins de traditia istorica petrecut

pe la 1290, trecerea unei populatii romanesti dincolo de Carpati la care se
alatura si sasi si unguri sub conducerea lui Radu Negru Voda din Tara
Fagarasului.
*In traditia istorica, termenul cronicaresc descalecat desemneaza asezarea statornica
urmata de intemeierea tarii*

~6~

Istoria certa a inceputurilor Tarii Romanesti este legata de Basarab I

Intemeietorul.

Basarab I (1310-1352)
La inceputul sec. al XIV-lea, in izvoarele straine apare mentionat
numele tarii Vlahia norddunareana si conducatorul acesteia purtand
titlurile de mare voievod (conducator suprem al armatei) si domn
( dominus seful statului).
Cele mai numeroase surse referitoare la inceputurile Tarii Romanesti sune
emise de cancelaria regilor maghiari ai dinastiei de Anjou Carol Robert
de Anjou.

Daca in privinta lui Radu Negru traditia istorica afirma ca in jurul

sau s-au reunit formatiunilre prestatale de la estul si vestul Oltului, este
dovedit ca Basarab va unifica teritoriile dintre Carpati si Dunare, de o
parte si de alta a Oltului. De asemenea va alibera de sub control tatar
zonele din sudul Basarabiei (teritorii de la nordul gurilor Dunarii) pastrate
in cadrul Tarii Romanesti.

Tensiunile politice cu Carol Robert de Anjou au avut ca punct de plecare

disputa pe marginea Banatului de Severin.
1317 Carol Robert recunostea titlul voievodal a lui Basarab, an in care
Banatul de Severin apartinea Ungariei
1324 in urma unui acord acord intre cei doi se recunostea unitatea Tarii
Romanesti si apartenenta la aceasta a Banatului de Severin in schimbul
acestui fapt, Basarab recunostea vasalitatea fata de regele maghiar. Cu
acest fapt nu au fost de acord marii nobili maghiari care il vor convinge
pe rege sa porneasca impotriva lui Basarab si sa suprime statul.
Campania a inceput in toamna 1330 este ocupata Cetatea
Severinului, trupele maghiare indepartandu-se spre Curtea de Arges. Pe
drumul de intoarcere, intr-un defileu la Posada, trupele maghiare au fost
infrante 9-12 nov 1330. Victoria lui Basarab insemna obtinerea
independentei Tarii Romanesti.
Independenta a fost consolidata de urmasii sai care vor pune bazele
institutiilor laice si eclesiastice.
~7~

Nicolae Alexandru (1352-1364)

Fiul lui Basarab, Nicolae Alexandru, va rezista presiunilor venite de
peste Carpati in plan politic cat si religios. Astfel in 1359, se intemeia la
Curtea de Arges prima mitropolie ordotoxa dependenta de patriarhia de la
Constantinopol. Acest fapt a intarit independenta politica a tarii odata cu
recunoasterea organizarii religioase. In acelasi an, Nicolae Alexandru se
intitula domn autocrat Marele si singurul stapanitor domn, Io
Nicolae Alexandru
Vladislav Vlaicu (1364 1377)
Fiul lui Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu, va consolida institutiile
interne in plan politic, religios si economic.
1368 emite primul privilegiu comercial sasilor
in titulatura domneasca apareau demnitatile de Ban de Severin
1369 apare in titulatura domneasca si titlul de Duce de Fagaras
1370 era intemeiata o a doua mitropolie ortodoxa la Severin,
contribuind la consolidarea religioasa a tarii, dar si la intarirea controlului
politic asupra Banului de Severin
tot el va bate prima moneda a tarii ducatul de argint dovedind
deplina independenta si prosperitate economica a tarii
se va intitula Io Vladislav, mare voievod si domn, singur
stapanitor a toata tara Ungrovlahiei termen cu care este amintita
in documente Tara Romaneasca, trimitand la vecinatatea fata de Regatul
Ungariei
Intemeierea Moldovei

Pentru teritoriile situate la est de Carpati, spre raurile Milcov, Putna,

Siret, gurile Dunarii si pana spre Nistru sunt atestati locuitorii acestor
tinuti fiind amintiti in izvoare cu numele de volohi (asa cum apar in
Cronica lui Nestor cronicar slav).
Aceste teritorii s-au aflat o vreme sub influenta controlului tatar. Unele
dintre aceste formatiuni sunt mentionate ca purtand numele de tari:
- Tara Sipeniului in nordul Moldovei de mai tarziu, care impreuna cu
Codrii Cosminului reuneste asezarile intarite din zona orasului
Cernauti.

~8~

 Alte structuri erau desemnate cu temenul generic campuri

Campul lui Dragos pe raul Moldova.
Pentru tinuturile Dorohoiului, Bacau, Neamt si Vaslui sunt
mentionate de traditia istorica, formatiuni prestatale numite
coble.
Pentru Vrangea si Campulung Moldovenes avem atestate structuri
traditionale romanesti numite ocoale.
Pentru teritoriile dintre Prut si Nistru sunt amintite structuri cu
numele de codrii (Codrii Lapusnei, Codrii Orheiului).
Pentru sec. X, in izvoarele bizantine, teritoriile est-carpatice sunt
desemnate cu termenul generic Patzinakia referire la prezenta
aici a pecenegilor, iar spre sec XII aceste zone apar desemnate cu
numele de Cumania sau Tataria
Toate formatiunile amintite anterior se pot incadra
intre sec IX XI.
Pentru sec. XII-XII apar in izvoare referiri la Tara Berladnicilor si
Tara Bolohovenilor.
Pentru sec. XIII, o tara romaneasca apare amintita in izvoarele
germane, slave, arabe in zona nordica cu centrul la Siret, oras
pentionat pe la 1326.

In ceea ce priveste teritoriile est-carpatice, premizele intemeierii

statale au fost date de existenta a doua drumuri comerciale de tranzit ce
strabateau aceste tinuturi de la nord la sud. Prezenta negustorilor
genovezi a transformat unele orase de pa tarmul nord-vestic pontic in
puncte comerciale, orase controlate initial de bizantini.

Incercarea regatelor Ungariei si Poloniei de a controla aceste

drumuri de tranzit comercial viza constituirea aici a unui stat care sa fie o
bariera in calea tatarilor, stat pe care incercau sa-l cucereasca.
Din disputa pentru controlul acestor drumuri s-a impus Ungaria, in timpul
lui Ludovid de Anjou, fiind realizate mai multe campanii militare antitatare
la rasarit de Carpati 1345-1354.

Dragos

~9~

In cursul acestor expeditii are loc descalecatul la rasarit de Carpati

a voievodului maramuresan Dragos la Baia, pe la 1350. Acesta structura
politica aparuta pe raul Moldova era o marca de aparare intemeiata cu
sprijinul autoritatii maghiare.
Marca Micii Moldove era vasala fata de regatul maghiar acest statut va
ramane si sub urmasii lui Dragos, Sas si Balc.

Bogdan (1359-1365)
Concomitent acestor evenimente se afirma personalitate
voievodului maramuresan Bogdan care era cunoscut pentru raporturile cu
Ludovic de Anjou. Regatul incerca sa ingradeasca autonomia romanilor
din Maramures. Bogdan care stapanea un cnezat intins pe Valea Izei, cu
resedinta la CUHEA, va fi declarat infidel in 1343, demnitatile fiindu-i
retrase, iar in 1349 era amintit drept fostul nostru necredincios
voievod.

Pe la 1359, are loc o rascoala in Mica Moldova a boierimii locale,

nemultumite de statutul de vasalitate fata de Ungaria anul in care
Bogdan trece Carpatii, descaleca la Baia, punandu-se in fruntea miscarii
dragasestilor impotriva lui Balc.
In cazul Moldovei avem un dublu
descalecat.

Bogdan va rezista in fata presiunilor maghiare, reusind sa obtina

independenta Moldovei, statut confirmat de documentele cancelariei
maghiare pe la 1364-1365. Acestuia ii va urma la tron Latcu I.

Latcu I (1365-1373)
Acesta a mutat capitala la Siret, unde pe la 1370 a intemeiat o
episcopie catolica, el insusi, trecand la catolicism. Astfel, Moldova era
recunoscuta de papalitate ca parte a natiunii valahe, lui Latcu,
confirmandu-i-se titlul de duce.

~ 10 ~

Petru I Musat (1375-1391)

Este intemeietorul dinastiti moldovenilor a musatinilor
Va muta capitala la Suceava unde va intemeia prima mitropolie
ortodoxa 1387, recunoscuta ulterior de Bizant (Constantinopol)
In acelasi an a incheiat un tratat cu regele Poloniei Vladislav al II-lea
Jagello, recunoscandui formal suzeranitatea, incercand astfel sa
contracareze presiunile de peste Carpati ale maghiarilor
I se datoreaza institutionalizarea Moldovei, crearea Cancelariei
Domnesti si a principalelor dregatorii
1388 a acordat un imprumut regelui Poloniei de 3000 de ruble de
argint, in schimb, regele dandu-i drept garantiei zona Pocuia
Va bate primele monede ale tarii grosii de argint

Roman I
Va extinde stapanirea Moldovei pana spre sud si est, indepartand
ultimele prezente tatare, lui datorandu-se si intemeierea orasului
Roman
Intr-un decret domnesc/hrisov din 1393 se intitula marele si
singurul stapanitor, Io Roman voievod a toata Tara Moldovei,
de la munte pana la mare
Moldova in timpul lui Roman se intindea de la Carpati, Nistru, pana la
mare si Dunare.

Cronologie
Data

Eveniment

896-898

Arpad
~ 11 ~

997-1038

Stefan cel Sfant

1001

Stefan cel Sfant adopta catolicismul

1002-1003

Stefan cel Sfant intra in conflict cu

Ahtum si Gyula

1111

Atestat Episcopous Ultrasilvanus

Simion

1113

Atestat Princeps Ultrasilvanus

Mercurius

1176

Atestat Leustachiu Voyvoda

1111

Atestat Comitatul Bihor

1222

Atestarea maghiarilor pe linia

Carpatilor

1224

Diploma lui Andreanum / Andrei al IIlea

1288

Congregatiile convocate de Rolan

Borsa

1366

Diplomele Regale ale lui Ludovic de

Anjou

1211

Teutonii sunt colonizati in Tara Barsei

1225

Teutonii sunt alungati din Tara Barsei

2 iunie 1247

Diploma Cavalerilor Ioaniti

1230

Atestarea Banatului de Severin

1277-1279

Luptele dintre Litovoi si maghiari

1290-1291

Andrei al III-lea intarea privilegiile

nobililor maghiari

1290

Radu Negru Voda trece la sud de

Carpati, din Tara Fagarasului

1310-1352

Basarab I Intemeietorul

1317

Carol Robert de Anjou recunostea

~ 12 ~

titlul lui Basarab de Voievod

1324

Era recunoscuta unitatea Tarii

Romanesti si apartenenta Banatului
de Severin la aceasta

1330

Campania militara impotriva Tarii

romanesti

9-12 noembrie 1930

Batalia de la Posada

1352-1364

Nicolae Alexandru

1359

Nicolae Alexandru intemeia la Curtea

de Arges prima mitropolie ortodoxa

1364-1377

Vladislav Vlaicu

1368

Vladislav Vlaicu emite primul privilegiu

economic acordat sasilor si apareau in
titulatura domneasca titlurile de Ban
de Severin si Duce de Fagaras

1370

Vladislav Vlaicu intemeiaza a doua

mitropolie la Severin

1326

Atestarea orasului Siret

1345-1354

Campaniile militare maghiare

1350

Descalecatul lui Dragos la Baia

1343

Bogdan e delcarat infidel

1349

Bogdan este numit fostul nostru

necredincios voievod

1359-1365

Bogdan

1359

Rascoala din Mica Moldova

1364-1365

Cancelariile maghiare afirma

independenta Tarii Moldovei

1365-1373

Latcu I

1375-1391

Petru I Musat
~ 13 ~

1378

Petru I Musat intemeia prima

mitropolie ortodoxa recunoscuta de
Constantinopol ; Tot el incheie un
tratat cu Vladislav II de Jagello ,regele
Poloniei

1388

Petru I Musat acorda Poloniei un

imprumut de 3000 ruble

1391-1394

Roman I

~ 14 ~