Sunteți pe pagina 1din 7

Proiect la

Caroserii i sisteme de siguran pasiv

Student: Posoiu Alexandru


Specializarea: Autovehicule Rutiere
Grupa:1121
ndrumtor: Prof. Dr. Ing. Adrian Ovidiu oica

Braov, 2016

1. Introducere
n situaia n care vehiculul se lovete de un obstacol solid, n virtutea ineriei ocupanii
sunt aruncai spre nainte. Rezultatele cele mai frecvente sunt rni severe ale capului, gtului
i pieptului. ntr-un sistem de protecie pasiv pasagerii nu intervin cu nimic pe durata
aciunii acestuia. n eventualitatea unei coliziuni violente a vehiculului, pentru a proteja
pasagerii de pe locurile din fa, n faa conductorului auto i a pasagerului din dreapta se
umfl nite saci de aer (air-bag). Air-bagurile asigur o pern moale pentru corpul uman,
asigurnd o preluare moderat a impulsului din momentul impactului. n unele echipamente
de protecie pasiv, pentru pasagerul din dreapta se poate folosi un sistem cu dispozitiv de
ntindere (pretensionare) a centurii de siguran. Centurile de siguran reprezint primul mod
de protecie i trebuie folosit chiar dac vehiculul este echipat cu air-baguri. n situaia unei
coliziuni frontale, se estimeaz faptul c air-bagurile frontale diminueaz numrul morilor cu
circa 25% pentru acei conductori auto care poart centura de siguran i cu circa 30%
pentru cei care nu o poart. Trebuie ns evideniat faptul c n primul caz baza de referin
este mult mai redus datorit efectului centurii de siguran, care i singur asigur salvarea
multor viei. Cazurile mortale printre pasagerii din fa cu centura pus se reduc cu circa
15%, iar pentru cei fr centur cu peste 20%. Prin folosirea combinat a centurii cu air-bag,
rnirile grave ce intervin n cazul unor coliziuni frontale pot fi reduse cu 65% la nivelul
pieptului i pn la 75% pentru cap. Centura de siguran, un dispozitiv de pretensionare
pentru centura de siguran i un air-bag, folosite mpreun, formeaz la ora actual cel mai
eficient sitem de reinere n eventualitatea unui accident serios. La viteze ce depesc 40
km/h centura de siguran singur nu mai asigur o protecie suficient. Cercetrile privind
consecinele accidentelor au stabilit c n 68% din cazuri, un air-bag asigur o ameliorare
semnificativ a siguranei. Se sugereaz chiar c n situaia n care toate automobilele din
lume ar fi echipate cu air-bag-uri, numrul anual al deceselor s-ar putea reduce cu peste
50.000. Metoda ce a devenit cea mai rspndit pentru sistemele air-bag este de a reuni
majoritatea componentelor necesare ntr-o singur unitate. Aceasta reduce volumul de cabluri
i conectoare, ceea ce mbuntete fiabilitatea. Este de asemenea important s fie prevzut
prin fabricaie o anumit form de monitorizare, ntruct un air-bag nu poate fi testat el
avnd un singur ciclu de funcionare.

Braov, 2016

2. Sistemul de pretensionare al centurii de siguran


Centurile de siguran clasice, cu retractor, au imperfecuni inerente datorit
principiului de funcionare care le limiteaz eficacitatea. n timpul traciunii chinga se taseaz
pe bobina mosorului. Aceast tasare poate ajunge la 70 mm in timpul unui soc sever, si este
prezent chiar si in timpul socurilor mai usoare. Este deci o absorbie negativ de energie,
care va duce la apropierea periculoas a capului de volan sau de plansa de bord. Jocul care
exist intre centur si corp este inevitabil si este dorit pentru a avea un confort acceptabil.
Acest joc produce acelasi efect, prezentat anterior. Retrgand centura in momentul socului,
pretensionerul reduce cele dou efecte mai sus menionate, in plus, el apas inchiztorul,
reducand fenomenul de submarinaj
(alunecarea pe abdomen). Puin cunoscut, efectul de sous-marinage poate intervene n
cazurile de coliziune frontal: sub primul efect al ocului, ocupantul are tendina s alunece
pe sub partea abdominal a centurii de siguran. Fora din centur este repartizat de la bazin
spre coloana vertebral, sarcin la care aceasta nu poate rezista. Este de preferat sa se menin
bazinul ocupantului de ctre centura de siguran, dar cu ajutorul unor msuri specifice de
protecie.
Pretesionerul are rolul de a elimina orice stare de detensionare a chingii centurii, in
eventualitatea unui impact, in acest fel centura fiind bine mulat pe corpul pasagerului. Desi
mecanismele convenionale de blocare din retractor in chinga centurii oarecum bine mulat
pe corpul pasagerului, pretensionerul, prin fora cu care acioneaz poziioneaz pasagerul
intr-o poziie optim pe scaun, in cazul unui impact. In mod normal acest sistem lucreaz
complementar cu mecanismele clasice de blocare a centurii.
La ora actual pe pia exist mai multe tipuri de pretensionere, unele trgand de
ntreg sistemul retractor nspre napoi, altele rotind doar mosorul retractorului. De regul
pretensionerele sunt cuplate la aceeasi unitate electronic de control cu airbagul. n cazul unei
decelaraii mai mari decat un prag, procesorul va activa pretensionerul si apoi airbagul. Unele
pretensionere sunt pe baza unor motoare electrice sau solenoizi, dar cele mai multe sunt
acionate pirotehnic pentru a trage de chinga centurii. Elementul central al pretensionerelor l
reprezint camera de combustie. n interiorul camerei, de mici dimensiuni, se afl un material
exploziv. Comanda de aprindere a combustibilului se face prin intermediul a doi electrozi
conectai la procesorul central.

Braov, 2016

n continuare se vor prezenta un sistem pretensioner care acioneaz prin tragere


asupra nchiztorului centurii de siguran si un sistem integrat n mecanismul retractor
al centurii de siguran. Principalele subansamble ale sistemului de pretensionare sunt:

generator de gaz pe baz de combustibil solid;


piesa metalic de fixare;
cablu de traciune cu piston;

Schema constructiv a unui pretensioner care acioneaz aupra nchiztorului centurii


Funcionarea pretensionerului decurge in urmtoarele faze:

Impulsul electric trimis de sistemul de detecie amorseaz combustia

propergolului;

Arderea combustibilului produce in cateva milisecunde un gaz sub presiune, care


Braov, 2016

va aciona pistonul in cilindrul su. Inchiztorul centurii, care este legat de piston
cu un cablu, este tras in jos.

Un dispozitiv antiretur zvorste nchiztorul astfel incat s poat prelua eforturile

in centur.

Procesul de declanare a dispozitivelor de pretensionare a centurilor de siguran


coincide cu cel de la air-bag. n cazul dispozitivului din figura urmtoare, dispozitivul
pirotehnic (detonant) plasat in corpul 1 foreaz fluidul din tubul 2 asupra palelor de pe
rotorul unei turbine 4. Micarea de rotaie a rotorului cu pale ale turbine determin rotirea
axului rolei pentru centura de siguran 3, astfel nct centura de siguran este ntins pe
corpul ocupantului.

1. Corp cu caps detonant, camera de ardere i


piston
2. Tub
3. Rol pentru centura de siguran
4. Rotorul cu pale

Capsa detonant este activate cu ajutorul unui impuls electric. Presiunea ridicat ce
apare n acest fel foreaz deplasarea pistonului prin tubul ce este umplut cu un lichid.
Aceast deplasare provoac ruperea unei membrane ce nchide cellalt capt al tubului.
Lichidul, un amestec de ap cu glicerin (pentru a nu nghea la temperaturile sczute ce pot
fi ntlnite n mod obinuit pe timpul iernii), este dirijat cu mare vitez spre palele rotorului
Braov, 2016

turbinei prin deschiderea aprut la captul tubului dup ruperea membrane. Rotaia turbinei
antreneaz axul rolei cu centura de siguran n sensul nfurrii, cee ace determin
tensionarea centurii.

Pretensioner care actioneaz asupra nchiztorului centurii


Principalele subansamble ale sistemului de pretensionare sunt:
generator de gaz pe baz de combustibil solid;
piesa metalic de fixare;
cablu de tractiune cu piston;
Functionarea pretensionerului decurge n urmtoarele faze:
Impulsul electric trimis de sistemul de detectie amorseaz combustia propergolului;
Arderea combustibilului produce n cteva milisecunde un gaz sub presiune, care va
aciona pistonul n cilindrul su. nchiztorul centurii, care este legat de piston cu un cablu,
este tras n jos
Un dispozitiv antiretur zvorte nchiztorul astfel nct s poat prelua eforturile n
centur.
Timpul de startare este n jur de 10-20 milisecunde dup nceputul socului. Pragul de
activare corespunde unui oc frontal de 12 km/h cu un zid de beton. Durata pretensionrii este
de 5 milisecunde.

Braov, 2016

Braov, 2016