Sunteți pe pagina 1din 7

Referat- Filosofie

Sensul vieii

Student: Sorescu Ana-Maria


Grupa: 631

Seria: A

Sensul vieii

Omul se nate, crete, triete si in cele din urm, fara drept de alegere
moare. Dar care este sensul vieii noastre? Are viaa noastra un sens?
Daca privim superficial, putem gasi raspunsul simplu- traim in scopul de a
muri in cele din urma. Dar nu este asa! Nu moartea este sensul vietii noastre.
Viata ne este data pentru a o trai, altfel de ce ne-am mai naste!?
n viziunea lui Richard Taylor ideea sensului vieii este dificil de nteles,
ns orice persoan raional recunoate c ntrebarea dac viaa are un sens sau
nu, este o ntrebare esential. Dac la ntrebarea de mai sus nu putem gasi un
raspuns concret s ne gandim la cum ar fi arata o via lipsit de sens si astfel am
putea trage concluzii care ne-ar ajuta sa rspundem la ntrebarea initial.

Lipsa de sens a existentei


Taylor gaseste exemplul perfect al unei existente lipsite de sens n vechiul
mit al lui Sisif.
Sisif, fiul intemeietorului si regelui cetatii Corint, trdnd secretele divine,
a fost condamnat de zei s rostogoleasc pn n vrful unui munte o stnc, de
unde aceasta cdea imediat, mpins de propria-i greutate, i Sisif trebuia s-o urce
iari, pentru ca aceasta s cad din nou i tot aa, la nesfrit. Aceasta este
asadar imaginea unei munci zadarnice, a unei existene fr sens, care nu se va
sfri vreodat. Si nici macar moatrea nu poate pune capt acestui chin.
Munca lui zadarnic i reprezint realitatea i viaa, care desi este lipsit de
sens, continua la nesfrit. Aceast munc nu l conduce la nimic, i din ea nu
rezult nimic. Chiar daca ar urca de 1000 de ori muntele, nu este nimic care s i
dea vreo speran c va fi absolvit de vin. Astfel, n acest mit este prezentat
ideea de activitate ciclic, repetat, care nu duce nicidecum la vreun rezultat.

Potrivit mitului original, piatra ar fi att de grea nct Sisif nu reu e te


niciodat s o duc pn in vrful muntelui. Dar ceea ce ne nfricoeaz este
faptul ca nssi existena lui este lipsit de sens.
Chiar dac stnca lui Sisif ar fi uoar, ea tot ar continua sa se prvaleasc
la vale n momentul n care acesta ar urca-o n vrf, procesul repetndu-se asa la
nesfrsit. Aadar faptul ca greutatea acesteia ar fi considerabil mai mica nu ar
schimba nimic. De asemenea, nu truda nesfrsit este cea care priveaz viaa lui
Sisif de orice sens, ci zdarnicia ei. Imaginea nu s-ar schimba nici dac Sisif ar
urca de fiecare data o alta piatra, care apoi s-ar rostogoli. Dar daca am
presupune c aceste pietre nu s-ar rostogoli inapoi si ar rmane n varful
muntelui, unde ar fi folosite pentru a construi un templu frumos si durabil,
existena lui Sisif ar cpta un sens. Astfel munca lui ar duce la un anumit rezultat
si ar avea un scop, nu ar mai avea o existen lipsit de sens.
Richard Taylor merge mai departe cu presupunerile i creeaz imaginea n
care zeii, printr-un gest care s-ar fi dovedit a fi unul milos, i-au implantat lui Sisif
o substan prin care l-au facut sa vrea sa fac ceea ce i-au poruncit. Sisif nu isi
mai considera soarta o pedeapsa, unica lui dorin fiind acum aceea de a
rostogoli pietre, fiind capabil sa rostogoleasca pietre o vesnicie. Chiar si acum
ns, lipsa de sens nu s-a pierdut i existena lui este tot lipsit de sens. Un singur
lucru s-a schimbat: Sisif s-a mpcat cu ideea unui astfel de destin, chiar mai mult
dect atat, a fost fcut s i-l doreasc.
Lipsa de sens a vieii
Lipsa sensului este, in esen, nesfrita zdrnicie. Chiar i activitatea
extenuant, indelungat si repetitiv are un sens odat ce are un punct culminant,
un scop, un rezultat la care sa ajungi la sfrit. Dar ceea ce e scris mai sus poate
sugera i faptul ca o existen aparent lipsit de sens poate cpata totui un sens
pentru cel a crui existent e.
Filosoful, ne propune din nou sa ne gandim la acele peteri adnci si
ntunecoase din Noua Zeeland, pline de viermi cu cozi fosforescente. Larva se
transform pn la urm intr-un adult minuscul cu aripi, cruia i lipsete gura,
supravieuind doar cteva zile. Aceti aduli, de ndat ce s-au mperecheat i au
depus oule, sunt ei nii prini si devorai de viermi ucigai, adesea fr s fi
vazut lumina zilei, dar ndeplinind singurul scop al vieii lor. Asta se ntmpl de

milioane de ani, far a se ajunge la vreun rezultat, asigurndu-se doar


continuarea acestui ciclu lipsit de sens, poate pentru nc un million de ani de
acum nainte.
Aceasta este ns situaia tuturor creaturilor. Larva unui greier se ascunde
n ntunericul pmntului aptesprezece ani, anotimp dup anotimp, pentru a ie i
la lumina, sa zboare puin, s-i depun oule- povestea repetndu- se asa la
nesfrit. Astfel, Richard Taylor ajunge la concluzia ca nu exista nici un rost,
aceste fenomene culminand n nimic si conduc doar la propria reiterare. El
susine c rostul vieii fiecrei fiine nu este altul dect viaa nsi.
n viziunea lui, lumea nu este dect o mainrie ce-i asigur alimentarea
singur i merge mereu nainte spre nimic, iar noi oamenii suntem parte a acestei
viei. Acesta gaseste existena lipsit de sens a lui Sisif, foarte asemantoare cu a
noastra. Muncim din greu ca s ne realizm scopurile, si odata realizat un anumit
scop, trecem rapid la urmatorul. Facem mereu aceleai lucruri, umblam dupa
lucruri trecatoare, pentru a ne realiza o familie, un camin, pentru a avea copii
care sa continuie sa faca ceea ce am facut noi. Si asa procesul se repeta la
nesfrsit.
Viata noastr pare a se asemna cu urcatul lui Sisif pe munte, fiecare zi- cu un pas
al su. Diferena ar fi c, n timp ce nsusi Sisif se ntoarce la poalele muntelui
pentru a urca din nou stnca, noi lsm asta pe seama copiilor nostrii.
Realizrile nostre, mult dorite si minunate nu sunt nimic, iar n timp vor
deveni simple curioziti pentru care la un moment dat am fi fost gata sa ne
sacrificm pn si sanatatea. Astfel, Taylor consider ca imaginea lui Sisif este
imaginea existenei fiecrui om, a naiunilor, a speciei umane, a vieii in general.
Din nou filosoful ne pune imaginatia la incercare si ne face sa ne imaginam
la marginea unui drum ruinele unei case care, odata impunatoare acum este
acoperit de buruieni. Ne putem gandi la oamenii care s-au iubit acolo, la copiii
care s-au nascut, la ce fericire a fost odata in acea casa, nsa nu a mai rmas din
ea dect o canapea putrezit.
Asadar, cele doua imagini, cea a vietii lui Sisif si cea a vietii noastre par sa
ne transmita aceeasi imagine, iar privite de la distanta par chiar identice.
Filosoful considera ca din acest motiv al vietii lipsite de sens, oamenii cauta s i
dea un sens prin religie. nsa ideea acesta este nenteleas de majoritatea
filosofilor si inacceptabil.

Sensul vieii
Am observant ca viaa lui Sisif ar fi avut un sens daca ar fi dus la un
rezultat, daca ar fi existat un rost al muncii sale.
Dac am lua n considerare starea psihic si sentimentele implicate, daca
Sisif ar fi avut o dorin arzatoare i nepotolit de a face ceea ce i s-a poruncit s
fac, viaa lui nu s-ar fi schimbat dar ar fi capatat un sens.
Sa presupunem ca Sisif ar fi urmrit construirea unui templu, far a fi
preocupat de transportarea pietrelor. Dupa ani de truda, cand templul ar fi fost
gata, scopul lui ar fi fost realizat, el ar fi fost liber sa-si contemple creaia pentru o
eternitate. Si dupa ce ar urma? Sisif nemaifcnd niciodata nimic contempl o
oper la care nu mai este nimic de adugat. Asasar, daca inainte era vorba despre
un efort nesfrit i zadarnic, acum este vorba despre iadul eternei lui absene.
Imaginea n care ni l-am imaginat pe Sisif avnd o dorina arztoare de a
urca pietre in vrful muntelui din cauza substanei injectate in venele sale, pare a
avea un sens, este adevarat, un sens pe care nimeni nu l-ar rvni, dar aici intervin
propriile dorinte, si interesul nostru fa de lucrurile pe care le facem. In acelasi
timp acest straniu sens pe care ele il au este cel al impulsului de a face exact
lucrul pe care suntem meniti sa-l facem si continuam asa la nesfrsit. Dupa
prerea filosofului, noi oamenii sperm astfel ca vom ajunge in rai, ns nu facem
dect sa evitm iadul.
Taylor considera ca ceea ce da sens vieii este actiunea in sine ntreprins
de om la un moment dat si nu rezultatul. Pentru a sustine aceasta idee, el ne da
exemplul nfloritoarei civilizaii antice, care daca ar vedea acum cum arheologii
dezgroap ramaiele a ceea ce au realizat ei in trecut cu mare efort, ar avea toat
dreptatea sa se ntrebe de ce au mai chinuit atunci daca asta e tot ce a mai rmas
din truda lor.
nsui filosoful recunoate ca obiectivele zilnice, planurile efemere ale
oamenilor, sunt lucrurile in care noi ne investim interesul. Iar cu trecerea timpului
aceste lucruri devin total nefolositoare.

Activitatea nesfarsita a oamenilor, far vreo int precis, este urmarea


voinei lor. Taylor consider ca o fiint uman nu se ntreab daca o astfel de
activitate are vreo valoare, sau vreo semnificaie, ci rostul vietii sale este pur si
simplu s triasc, n sensul c este n natura sa s triasc. Astfel, omul trece
prin viata construindu-si castele, care se prabusesc pe rnd , in timp ce
urmtoarele se ridic. El priveste ca pe o condamnare posibilitatea omului de a
contempla lucrurile pe care le-a facut , fiindc ceea ce conteaz este capacitatea
de a ncepe o nou munca, chiar daca nu este durabil. Aceste lucruri conteaz
numai pentru c trebuie nfaptuite si pentru c omul are voina de a le face si asa
va fi si viata copiilor si. Filosoful concluzioneaz afirmnd faptul ca sensul vie ii
vine din noi, nefiind un dar din afar.
Personal, sunt de acord cu Richard Taylor, ns numai in situa ia in care
creatorul nostru, Dumnezeu nu ar exista. Daca El nu ar exista ( trecnd peste
faptul ca nici noi nu am exista) atunci am putea afirma cu convingere ca viata
noastr nu are nici un sens si ca ceea ce da sens vieii este ac iunea n sine
ntreprins de om la un moment dat si nu rezultatul. ns daca Dumnezeu exist?
Am mai putea spune noi ca viaa nu are sens sau ca ceea ce da sens vie ii este
actiunea in sine ntreprins de om la un moment dat si nu rezultatul? Raspunsul la
aceasta intrebare este categoric: nu.
Constantin Noica- unul dintre cei mai mari filosofi romni, credea in
existenta lui Dumnezeu, iar n notiele gsite dup moartea sa, si publicate intr-un
volum postum numit Jurnal de Idei (1990) demonstreaz prinr-un silogism (form
de argumentare logic n care o propoziie (concluzia) este inferat din alte dou
propoziii) ca doar daca Dumnezeu exist, lumea aceasta are sens. ntr-o alt
oper acesta spune:Nu uita c Dumnezeu te-a trimis pe lume s-l nlocuieti: s
dai sensuri, s creezi, s duci nceputul su nainte. Vezi s nu-i pierzi timpul.
(Constantin Noica De Caelo). Acesta ar fi sensul vieii n viziunea lui Noica.
Poi tri cum i doreti, dar mai mult dect atat trebuie s tii c dup
moarte ncepe o nou via, iar sensul vieii de pe pmnt este acela de a-ti
asigura viaa vesnica de dup moarte n Rai cu Dumnezeu, iar acesta pare a fi cel
mai greu lucru pentru ntreaga omenire, s triasca o via dup voia lui
Dumnezeu.
Un om care a ncercat sa gaseasc sensul vieii i fericirea n placerile lumii
acesteia pieritoare este Solomon/Eclesiastul, mprat al Ierusalimului, cel mai
bogat i ntelpt dintre toi mparaii Ierusalimului. Trecnd prin via i

ncercndu-i toate placerile ajunge la btrnee sa spuna: Am vazut tot ce se face


sub soare; i iat c totul este desertciune si goan dupa vnt., exact ca n mitul
lui Sisif, cartea fiind scrisa din perspectiva omului care traieste doar pentru
lucrurile de pe pmnt.
Asadar, viaa nu are sens n absena lui Dumnezeu.
n Eclesiastul sensul vieii este rezumat astfel: Sa ascultam dar ncheierea
tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este
datoria oricarui om. (Eclesiastul 12:13).
ns oamenii refuz sa cread n existenta lui Dumnezeu oricte argumente
le-ar fi aduse, fiindc existena Lui nu poate fi demonstrat tiinific, i astfel
rmane credina, care este: o ncredere neclintit n lucrurile ndjduite, o
puternic ncredinare despre lucrurile care nu se vd (Evrei 11:1).
Astfel fiecare dintre noi suntem liberi sa alegem ce vrem sau nu s credem,
ns faptele noastre atrag dupa sine consecine. ntocmai cum scrie in cartea
Eclesiastul: Bucura-te tinere in tineretea ta, fii cu inima vesel ct esti tnar,
umbl pe caile alese de inima ta si placute ochilor tai, dar s tii ca pentru toate
acestea te va chema Dumnezeu la judecat. (Eclesiastul 11:9).
ntocmai cum a afirmat Taylor, sensul vieii vine din noi, noi suntem singurii
care alegem daca vrem s dam un sens vieii noastre sau ne mulumim trind o
via lipsit de sens, exact ca viaa dus de Sisif.