Seria Isto imi RIE CONTEMPORANA A. Simion Lye REGIMUL POLITIC DIN ROMANIA IN PERIOADA SEPTEMBRIE 1940— IANUARIE 1941 EDITURA ,DACIA*Coperta de M. BACIU PROLOG Intro frumoast zi de sfirsit de vari, un tren special compus din 12 vagoane vopsite in alb gonea cu maxima Vitez’_ peo cimpie intinsi. Cilitorii, pusini la numar, se mai aflau inca sub impresia cumplitei spaime prin care trecusera in ultima gara, unde trenul fusese ataeat cu ra fale de mitralierd. Ei scapaseri de la moarte numai dato- rit prezentel de spirit a sefului de gard, care i-a indus in eroare pe atacatori, dind semnalul ca trenul si treacé fn Vitec’ prin gard. Faria fi in stare si scoaté 9 vorba, Galitorit scrutau nerabdatori zarea, unde se profilau con- tururile clidirilor nei aoi localitayi. Dincolo se afla fron- Hera, Intr-acolo era sciparea, Sperangele incepurd si mi- sei din nou in sufletele lor, pe masuri ce se apropiau de granitd, Dar deodata se auzi zgomotul unor noi rafale de arme automate. Privind cu precausic pe fereastr’, con Statard cu groazi ci din spate se apropia cu mare viteza © locomotivé, de pe care mai multe mitraliere varsau Sdevirat potop de foc asupra trenului cel alb. Ubi pind la graniti, au fost parcuryi provocat de duelul de foc ce se ncinsese intre urmaritos! gi garda militara a trenului, Zeita Fortuna a sutis ins inci o data calatorilor, care au reusit $i ajungi neatingi dincolo de frontiers, unde au risuflat usurayi! Scipasera! Scena descrisi mai sus nu face parte dintr-un scenariu de film western, Ea s-a petrecut aievea in ziua de 7 sep- tembrie 1940, iar fugarii nu erau alii decit Carol al 11-lea, ex-regele Roméniei, care fusese silit si abdice in urmi cu circa 24 de ore, faimoasa Esthera-Elena Lupescu, metresa fostului suveran si Ernest Urdareanu, pind cu o zi in urma atotputcrnic ministru al Palatului. Urmiritorii? O banda de legionari fanatici. lometti ai drumulIn acest mod isi incheia Carol al U-lea un capitol di «ed aes a Carol al U-lea un capitol din vi te put eu ect ani fn urna, fn fie 1950: acela “inci luni mai tirziu, de data aceasta episodul avi toc tn pling ‘ara, wa alt ten ppecel oe Inder in grote en wc cea foie msi qumerop dect ai primului wen, wemuras Iiteralmente de frig i de frcis de frig, deoarece dei era sire de Fanuani, find slit si cdlitorascd clandewti, pentru a nu fi descoperiti de grinicerii romani, fuseseri nevoi imbarce in vagoanele de marfa, neincil Ia postutile de control roma Je control romanesti si vagoanele SS fe wetfcae. Ce satisfacie ar fi faegisteat “otter armatei roméne gisind, in aceste vagoane sigilate, purtind insemnele Misiuni Wehrmachtulut ia. Romania, nu lizi de seamen, cum indcase eomandantal null c oament tocmai acei oameni pe care noile autoritati i eae See care noi toritati de la Bucuresti asagerii clandestini ai trenulut ii de teams, intrebindu-se din pr iri: dack vor deschide usa ce facem? Ascultind inst voeile aspre, guturale, ale girzii militare germane a trent ncurajau reciproc: nu, nu se putea “*! ineingeles ci intr-un asemenea stat totalitar, partidel: nu-si mai aveau rostul, aja ci Antonescu amen wut in vigoare docretul din 1938 al lai Carol al IL-le prin care activitatea lor era interzisi, Cum se impaci insi concepyia ,regimului autoricar’ preconizat de Antonescu cu intentia manifestati de el | un moment dat (imediat dupi 6 septembrie 1940) de constitui un guvern de uniune nayionala? Nu exist cumv © contradicyie in afirmagiile noastre? Cercetarea atenti documentelor demonstreazi ci nu existi nici o contra dicgie, deoarece generalul nu intentiona si constituie gu vernul de uniune nayionali cu partide politice, ci doar © reprezentanti ai fostelor partide politice, care posedau ex perienja guverniii, atit de necesari in acele momente Dealtfel, nici partidele respective nu intensionau si acord =p lor de partid regimului autoritar al generalulu ci doar prin furnizarea de cadre.Cum se explick faprul e% Antonescu, desi era hotirit si interzicd toate partidele, a permis Girzii de Fier si activeze, ba mai mult, a declarat-o singura fort politica legala in, stat, iar guvernul si intreg aparatul de stat au fost impinate cu reprezentangi ai Garzii? Motivarea acestei decizii ne-o di Antonescu ingugi, atunci cind afirm’ ci includerea Garzii in guvern si in general colaborarea cu jonarii_a reprezentat pentru el, experienya [...] ine- . Din aceasti afirmatie’ a dictatorului, confir- mati de desfasurarea evenimentelor perioadei, putem trage concluzia ci generalul nu intensionase si recurgi la un guvern de tipul celui instalat la 14/15 septembrie, in care Migcarea legionari era preponderenti, dar nu avusese alta alegere, soluria fiindu-i impusi de Legayia germana. wha temelia statului au stat ji vor sta intotdeauna mun- citorul agricol de la jard si 'muncitorul de la oraje — functionar si lucrator* — declara Antonescu intr-un apel®, Ce a ficut sau ce intentiona si faci dictatorul pentru consolidarea acestei temelii a statului? Pentru a elucida aceasta problemi sii dim chiar lui cuvintul, incepind prin a prezenta misurile pe cate intentiona si le aplice fn agriculturd. ,S-a fSrimigat pimintul asa de mult, incit ne asteapti dezastrul — avertiza Antonescu, in sedinta din 31 octombrie 1940 a Consiliului de Ministri, — Pe cap de locuitor la noi exist numai un hectar si jumatate de pimint, In nici o ard din lume nu este aga, Trebuie minim doua hectare pe cap de locuitor, De aici toati siricia, Trebuie si avem posbbilitatea si -revenim la o situasie % Arhiva Ministerului de Interne, dosaral nr. 40.001, vol, 34, filele 858, Acest punct de vedere al lui Antonescu era implrriyit #1 ae Eugen Crisescn, seful Servicul Special de Tnformar cesul din maj 1946 Eugen Cristescu « declarat sar spune ch [Antonescu] a adus la putere Migcarea legionard, da pentru cine ie si fack politcl fm. gara aceasta, trebuie sles dea focoteala ci fusese umflats de celelalte pari de IS politick. trebuia si fie epuizaty fi © suprimi, total, ceca ce nu se ruven deo mane oarecare, (Proce marit tradari nationale, imp “scurt, 0. suprimi" p. 175). % Maresal Ton Antonescu, Cite romani Documente, p. 19. Chemiri, Cuvint 56 minimala, la dou hectare pe cap de locuitor, Altfel e dezastru ‘penttu toi. Deci nu mai firimisim’ pimintul romanesc"””, ‘Avind in vedere faprul ci premisa_de la care pornea geacralal era coreetd fn. esenje ei, firimiares taba rentabilitate a pimintului agricol find o realitate peste care cu greu s-ar fi putut trece, ne-am fi putut astepta ca Antonescu sd propuni misuri pentru imbunieirirea si- tuatiei in ansamblu a gospodariilor firinesti — doaf asta promitea in apelurile sale adresate qaranimii — mergind, eventual, chiar pind Ia exproprierea latifundiilor care mai rimaseseri si o noua {mproprietatire, Calea indicati de ictator era ins cu totul alta, aceea a consolidarii doar a unei pituri qirinesti mijlocii restrinse si transformarea mari majoritii a populatiei sitesti in proletariat agricol, care si alimenteze piaja foryei de munci. de la oraye, wn fara romineasci trebuie si atactim problema regru- Pirié proprietitii pulverizate — preconiza Antonescu [...] Si ingiduim oamenilor care sint muncitori st-si fact 0 proprietate mijlocie de 10—15 hectare. Acestea vor fi ce- ludele de rezistenti ale neamului nostra, Restul, acei care nu lucreazi decit numai pentru intretinerea lor, aceia se vor transforma in proletariat agricol si va tebui si le gisim intrebuingare in alte pirti“®. In aceiasi ordine de idei, trebuie si mentionim faptul cX Antonescu a dat asiguriri ferme lui Garoflid cd in nici un caz nu va re- curge la o nou expropriere, Mai mult inci, el a hotirit ca 0 parte a domeniilor statului si fie inctedingate spre exploatare marilor proprietari®®, Grija lui Antonescu pentru lucritorii agricoli de la rari, atic de mult trimbigataé de presa burghezi, se dovedea astfel doar un mijloc de propagandi menit si ingele buna credingi. a féranului a romin si si potoleasci spiritele ne- mulyumite; in realitate, dictatorul avea in vedere cons darea doar a unei pirgi a gospodatiilor yarinesti, in timp R., fondul 103, dosarul nr, 8213, Steno- lui de Ministei din’ 31 octombrie 1940. bie 1940. Tieslia— ‘Penera-—Medgidia, 37ce za mai mare parte a sitnilor wman sisi pian paminturile, $i muncitorilor de la orage Antonescu le-a facut, in repetate rinduri, promisiuni ci va_adopta misuri pentru a le imbunatiyi condigiile de munci si de viaya; tn reali- tate, el a promovat o politici de incdtusare a clasei mun- Gtoare. Partidele politice ale clasei muncitoare — Partidul Co- munist Roman si Partidul Social-Democrat — au con- tinuat si rimini in afara legii, activitatea lor fiind in- terzisi. Intrunirile si demonstratiile au fost interzise sub cele mai aspre pedepse. Pe raportul prezentat de Directia gene- rali a politiei, referitor la demonstraia de la Obor din 3 nojembrie 1940, Antonescu a pus urmétoarea rezol Orice manifestagie de dezordine va fi reprimata cu armele, Se vor stabili instigatoni si agitatorii. Acestia sa fie con- damnagi la munca silnied pe viayd. Dacd nu este lege, si se faci imediat"® Pe baza indicagiilor lui Antonescu a fost pregitit un decret-lege, promulgat la 13 noiembrie 1940, prin care se stabileau sancfiuni penale grele in scopul reprimiasii intrunirilor sau a oricdror altor manifestayi. jpAcei care determin’ sau iau parte la intruniri sau mani- Festatiuni prin care se urmireste o actiune de uneltire impotriva ordinei sociale existente in stat, vor fi pedep- sii cu munca silnicd de la 5—12 ani si degradarea civied de la 3—5 ani — preciza decretul — Daci manifestariunile eu caracter social vor fi insoyite de acte de violenga, pe- deapsa va fi mune’ silnici de la 815 ani si degradarea civied de la 5—8 ani“, Un alt decret-lege dat in aceeasi Zi stabilea ci yacei care determin’ sau iau parte la fntru- i sau manifestasiuni cu caracter politic [...] vor fi internagi intr-un lagir de mune’, sau li se va fixa domiciliu obligator [...] Domiciliul obligator, cit si internarea intr-un lagir de munci, se vor putea impune pe un ter- men de 6 luni la un an*3, CR, fondul 1, dosarul nr. 251, fila 249. partea I, nt, 267 din 13 nojembrie 1940. 3m Actiunea de reprimare era indreptati cu precidere de Antonescu impotriva Partidului Comunist Romin, organi zatorul si conducitorul luptei maselor, inigiatoral’ migc’ri de rezisteng antifascist din Romfnia. Este semnificativ, fn acest sens, faptul ci Antonescu indica personal misurile ce urmau si fie luate impotriva miscérii comuniste si cerea Tapoarte aminungite despre stadiul indeplinirii acestor masuri, In gedinya Consiliului de Minigtri din 29 octombrie 1940, urmarind contracararea actiunilor pe care era de agteptat ci le va organiza PCR. cu prilejul aniversirii i de 7 noiembrie 1940, Antonescu arta: ,,In ce priveste chestiunea cu comunigtii si nu ne culc’m pe o ureche cu gindul cd in alti ani nu s-a intimplat nimic. Anul acesta ei vor ciuta si profite de faptul ci situasia’ au este bine pusi la punet [...]*. Avind in vedere acest lucra el nu se mai mulfumea cu mésurile preventive obignuite orga- nizate de politic si sigurani, cerind ca chiar si ,armata si contribuie la menginerea linigtei. Actiunea poate incepe si mai jnainte si trebuie luate din timp méasuri [...] ‘Trebuie supravegheate regiunile industriale mai aglomerate cum sint Galati, Bucuresti, Timisoara, Aradul, Brasovul, Ploiesti, Acestea’sint centrele vulnerabile. Un mijloe bun ‘mpotriva comunistilor vor fi aviatia si mijloacele motori- zate"®, Cu acelasi prilej el cerea subaltemnilor (generalu- uj Constantin Petrovicescu, ministrul afacerilor interne $i lui Vasile Tasinschi, ministrul muncii, sinitayii si ocrot- rilor sociale) si urgenteze lucririle de pregitire a lagi- relor de concentrate, precizind: ,[...] ne trebuie lagare pentru agitatiile comuniste si pentru agitatiile politice de orice naturd, Trebuie date exemple", Prinur-un decret-lege din 20 noiembrie 1940 semnat de Ton Antonescu si Vasile Iaginschi au fost desfiingate si ‘organizaiile profesionale ale muncitorilor fnfiingate in timpul dictavurii regale. ,,Toate breslele de lucratori, fune- sionari particulari si meseriasi [...] precum si uniunile Tor, sint si rimin desfiingate — preciza decretul-lege mai tit [...] Organizasiile profesionale mai sus vizate RR, fondul 103, dosarul ar, 8212, Steno- de’ Minigtsi din’ 29 octombrie 1946. ama sedge € os Tbidem. 59nu yor mai putea activa sub nici o form dupi data publicirii prezentului decret-lege. Membrii acestor organi- zatii profesionale care ar contraveni dispozitiei alineatului precedent vor putea fi pedepsiti cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani“, Un alt decret-lege dat la 10 decembrie 1940 permitea wizarea oricirei instiruyii sau intreprinderi de stat sau particulare. ,,Prin militarizare — preciza decretul inyelege punerea sub regim de control, disciplina si dicyiune militaria instituyiilor si intceprinderilor ‘de stat sau particulare, precum si a intregului personal al acestora, care va fi socotit rechizitionat*. Personalul mi ccati revin organelor militare de control“, Toate acestea demonstreazi ci Antonescu urmirea, fintr-adevir, consolidarea temeliilor statului, dar ale sta. tului burghez, si nu prin imbunitiirea situagiei maselor de oameni, ci prin incitusarea si prin sporitea exploa- In efortul siu de a potoli multimea si a stipini situagia, de a consolida temeliile statului burghez Antonescu a avut concursul conducitorilor partidelor burgheze National T3- ranesc si Nayional Liberal, care au dat indicayii partiza- nilor lor si contribuie la menginerea ordinei si linistei Ca preyedinte al Partidului Nagional Liberal” — r-un apel din 7 septembrie 1940 semnat de C.LC. Bri- tianu— in, imprejuririle grele in care se giseste sara, ameningari de atitea primejdii, rog prietenii mei politici si dea intregul lor concurs guvernului, pentru menjinerea ordine’ si fneStizea noi indu-se de la orice fel de manifestayie sau demonstrasie"®’, Ta rindul sia, Tuliu Maniu amfna mai intfi, iar apoi contramanda de- monstrayia de protest contra Dictatului de la Viena anun- Deceetlege nt. 3878 nitorul oficial”, partes I nr, 292, din 11 decembrie 1940, 4012 din 10 decembrie 1949, din 8 septembrie 1940. cy yati_pentru 15 septembrie 1940. ,,Considerind ci in clipa de fayi este 0 supremi datorie ‘de a au se da nici un pretext pentru tulburarea linigtel si ordinei interne — proclama Maniu — adunarea de protestare impotriva ce- dirii unei parsi din Ardeal, care urma si aibi loc dumi- nick 15 crt. Ja Alba Tulia se amini“*, Pe acceasi pozitie de sprijinire a lui Antonescu s-au si- twat si conducitorii breslelor de muncitori si funcyionart particulari, Este cunoscut faptul ci {n perioada anterioar’, o parte dintre fostii conducatori ai Partidului Social-Democrat, in- vocind motivul cd ,,trebuie ajutat regele si lichideze narismul", acceptaser’ si colaboreze cu regimul de dicta- turk regal intrind in guvern, primind si se aleagi de- putari si senatori pe listele Frontului Renasterii Nagionale, sau in calitate de conducitori ai breslelor. Dupi cum arita Theodor Iordichesca in Raportul general prezentat la al XVilI-lea Congres general al Partidului Social-Democeat din RomAnia din octombrie 1947, dup abdicarea lui Ca- rol, yin loc de agi reveni si a salva micar principiile dup ce au vazut realitatea i dup ce se puteau convinge de falsitatea premiselor lor colaborationiste“ acciagi fosti conducitori ai P.S.D. yau contiauat opera de salvare de legionarism, adipostindu-se in bragele lui Antonescu*®, La 14 septembrie 1940, conducitorii breslelor au publicat in presi apelul intitulat: Munci, discipling, ordinel, in care aritau: ,,Adinc impresionayi de apelul la ordine ‘si munci, adresat farii de citre d, general Anto- nescu conducatorul statulul, subsemnayii, reprezentanti_ai breslelor de muncitori si funcyionari particulari ne adresim ntregii muncitorimi si in special membrilor organizayi ai breslelor, si dea depling ascultare si ncingridita incredere acestui apel adine simrit si izvorit dintr-o reali cunoas- tere a imperativelor zilei de azi [...] Sa ne facem da- toria fiecare la locul siu de munci! $a nu dim ascultare indemnurilor la dezordine si anarhie! Ordine, mune’, in- crede fn viitor — iata ce ni se cere in aceste zile istorice, brie 1940, . Raper general 1936-1947, Bucuresti, “iat ce trebuie si dim Zrii si conducitorului cif", Apelul purta 21 de semniituri, intre care: George Grigorovic, Ion Fluerag, Eftimie Gherman, Gheorghe Stroia, Lazir’Ma- slasu, Nicolae Marian, Dumitru Vijoreanu $i ali. In imprejuririle respective aceste apeluri constituiau un sprijin dat_generalului — este drept indirect, dupa cum mentioneazi Lucreyiu Patriscanu — dar nu mai puyin in- semnat si, mai ales, generator de importante. efecte pentru consolidarea dictaturit care incepea. Nu este lipsit de interes si urmirim si modul cum Antonescu a stint si se foloseasca de monarhie pentru fntitirea propriilor pozitii. In prim dupit preluarea puteri, hovarit flind si oloseascd stuagia.precars in fe gisca monarhia pentru ac sabi si mai mult poze, ise complet lipsit de menajamente in ‘elagiile cu urmasul Tui Carol. Instalarea ca rege a. lui Mihai, petrecuti in dimineaga zilei de 6 septembrie 1940, fusese’ (outdid ceremontalal specific, jurimincul i depus chiar fn sala tronului, in faya lui Ton Antonescu, a patriarhulai_ Nic a lui D. G. Lupu, prim-prejedine al naltei Cursi de casasie gi justtic. mintului fusese schimbat, noua sa formuli ad-hoc de citre dictator, dupd cum urmeazi ind Nagiunii roméne. Jur si pizesc cu sfingenie legile starului, Jur s& pizese sf sf apir flinga statului gi invegri- tatea teritoriului RomAnici. Aga si-mi ajute Dumnezeu“*!, Schimbarea formulei jurimintului nu constituia doar un capriciu al lui Antonescu, ci era un act plin de semni catii, dupi cum el insusi pre si subliniez ci pe viitor natiunea va trece intotdeauna finaintea regelui“, La ceremonia respectivi dup% Mihai a Iuat cuvintul si Antonescu, tn calitatea sa de conducitor al statului, Mo- ‘mentul fiind, totusi, solemn, toati lumea agtepra de la el o ampli cuvintare, Antonescu s-a limitat insi si Tos- teasci doar cfteva cuvinte: ,Dumnezeu si ajute nagiei, din 14 septembrie 1940, in 8 septembrie 1940. Gin 14 septembrie 1940, majestigii voastre si mie“, Ele exprimau insi mai mult decit o intreagi cuvintare, orgolioasa convingere a gene- ralului ei el era cel chemat si joace rolul principal pe ietit itice romanesti. Pentru a lichida de la inceput orice veleitégi ale tinrului suveran si ale anturajului sau, a doua zi, Antonescu a rogizat si jucat la Palatul regal’o scend de o rari violensi, Educind’ grave acuzayii_ monathiel, Refetindu-se la. acest episod, unul dintre apropiagii regelui, Ton Mocsony-Stircea arata: ,,Cu capul congestionat si vinele zvicnind la timple, facind "spume la gur pe misuri ce se infuria mai mult, autosugestionindu-se ci ar avea motive vechi si abundente pentru a se servi in fine de limbajul ce s-ar impune situatiei si trebuia folosit de mult (dar pe care netadriznind a-l rine tatalui, il debita acum cu atit mai mare razbunare j), ¢a tin bitrin pirinte incapabil si-si educe baiatul risfiyar altfel dectt prin explozive admonestari periodice, pe un ton care de atunei va face imposibile orice relay normale, Antonescu a inceput prin a le face interlocuto- rilor sii sideragi un scurt, dar cu anit mai plastic re zitoriu®. El a interzis suveranului si anturajului siu orice activitate politica necontrolata si neaprobata de guvern si La avertizat pe Mihai ci ,ar trebui si. mai inveye carte multa, facind studii universitare... tnainte de a se gindi micar si poata participa la treburile statului“, Cu acelagi prilej Antonescu a finut si precizeze ci j,nu va tolera nici un amestec, ce nu ar face decit si-i fncurce geaua misiune a conducerii, pentru ci el si-asuma singur toati rispunderea, cu riseurile ei“, Problema excluderii monarhului de la viaya politic’ a 4 preocupa atit de puternic pe dictator, incit in gedinga Consilfului de Minigtsi din acceasi zi (7 septem- brie) el a ficut noi precizari — in acest sens. ,,Palacul — declara Antonescu — nu se va mai amesteca fn nici © problemi a statului si acel ministra sau funcyionar al statului ce va fi prins de mine (ci intreyine relaqi cu regele — nin.) va fi destituit imediat gi saneyionat". fn continuare s-a’referit la statutul Casei regale aritind: Am *. Potrivit relatirilor lui Constantin Argetoianu cei gapte arestagi au fost introdusi fntr-o incipere unde erau_paziti dde doi chestori legionari, orice comunicare intre ei fiindu-le interzisi, Am ajteptat mai bine de o jumatate de ora, pind a venit un doma ferches, cu un pardesiu «pepita> care, dupa ce ni s-a prezentat ca dl, Biris, secretar general al Ministerului de Interne, ne-a rugat sicl urmim in cabi- netul prefectului, L-am urmat unul dup’ altul in coloana. Eu, din intimplare, eram primul dupi dinsul. Abia por- nisem, Birig sa intors citre mine si mi-a spus «Veqi avea 6 plicuta surprindere ...» Surprinderea a fost ci in cabi- netul prefectului, in loc si dim de Zivoianu, am_gisit e Sima, Conducitorul Migcirii legionare ni s-a infaigat Fico stare de extrema tensiune nervoasi, Palid, alb a- proape ca hirtia, {i tremurau buzele si vorbele ii iegeau pripite, ca gloanjele dintr-un revolver [...] Pe cind dis- cutam cu Sima s-a deschis o usi in fund si a apirut_colo- nelul Zavoianu, si mai palid, si mai nedormit, si mai zipicit decit vicepresedintele Consiiului, Acesta s-a. preci pitar spre dl, prefect si au inceput si discute amindoi foarte animayi, dar pe soptite. Cum erau departe de noi eam auzit nimic, dar am avut impresia ci Sima se stri- duia si convinga pe Zivoianu si fai sau si nu fack ceva, Pe dad vorbeau faci a facut dl. Rioganu iruptie fn birou si de Ia usi, vizind pe Sima: «Ah! Bravo Sima, exti aicils, Apoi, dntorcindu-se spre noi: «Am venit # va jau si va_duc acasa! Hai veniti! Vom vedea mai tirziu cee de facut!» [...] Am pomit cu dl, Riosanu care a iesit in fruntea noastri si cu doi agenti a dat la o parte mulfimea ce forfotea in anticameri si pe culoare si astfel am ajuns in doud minute iarisi pe platforms. Aic ne-am urcat repede fn dout automobile |: ..] Pe drum au incepat Timuritile si am aflat ce se intimplase ta cursul no; la Jilava, nu ne-a informat atunci eX nu ne duce acasi, ci la Ministerul de Interne unde vom fi mai 107fn siguranya. Am stat la Ministerul de Interne, unde a mai fost adus si dl. Ralea, pin’ luni 2 decembrie. In noaptea de miercuri 27 spre joi 28 noiembrie, la orele 4 dimineaya, cele dou camere in care ne aflam au fost atacate de mai mulfi legionari. Eram cu toyii dezar- mati, pe cind legionarii care ne atacau si ne ameningau prin usi erau inarmagi cu revolvere, Dl, comisar Clonga, care se afla cu noi, si care a putut eripa la un moment dat una din us, a recunoscut pe legionarii: Socariciu si Gain’ precum si pe Stoia, ataat la cabinetul ministrului Petro- Vicescu si care-si introdusese camarazii in Minister. Din fericire pentru noi, usile masive de stejar au rezistat asal- turilor pind a venit ajutorul solicitat telefonic de la Co- mandamentul Militar", Asasinatele din 26—27 noiembrie 1940 constituiau doar © prima etapi in cadrul unor misuri mult. mai amp! de acest gen, preconizate de Migcarea legionari. Atit docu mente de athiva, cit gi declaratii emanind de la difer membri ai Legiunii atest faptul ci gardistii nu au renun- fat nici un moment la ideea de a transpune in. realitate cele trei zile de singe promise eindva de Corneliu Zelea Codreanu, Deosebit de afectayi de teroarea legionari au fost ceti- tenii de narionalitate evreiasca. In perioada cit legionarii s-au aflat la cirma statului antisemitismul a fost ridicat a rangul de principiu de guvernare, fiind practicat pe scar larga. Inci de la 13 si 14 septembrie presa informa despre excluderea din Baroul Ifov a avocayilor de origine evreiasci!™, precum si radierea de la A. tilor de aceeasi nationalitate', Chreva hotirit excluderea din serviciile poliiei a funcyionarilor de nationalitate evreiasci#®, La 4 octombrie a fost adop- tat o hotatire prin care scriitorti de origine evreiasci erau indepirtayi din Societatea scriitorilor romani#®, A doua zi a fost dat un decret care prevedea excluderea din sco- 12 Ibidem, p. 282—284, ‘0, Timpul* din 13 si 14 septembrie 1940. din 14 septembrie 1940. ipul® din 16 septembrie 1940, 19 /Timpul* din 6 octombrie 1940. 108 ' } lile romanesti de toate gradele si categoriile, de stat sau particulare, ‘precum si din scolile celorlalte minoritayi na- Fonale de rit crestin, a tuturor cetigenilor (personal di- Gactic, administrativ, elevi) niscupi din parinti evrei, sau were Stig cvreu, ‘Ezau, exceptay_ de la. prevederile respectivului decret urmagii direcyi ai voluntarilor, invali- zilor si mortilor din. razboiul pentru independenya, dact erau resting, invalizii si cei ce fusesera decorapi pentru fapte de arme sivirsite pe cimpul de lupti in razbojul din 1916—1918" Tot in categoria masurilor cu caracter antisemit se in- cadrau si decretul pentru trecerea in patrimoniul statului 2 proprietitilor rurale dezinute de cetatenii de nationali- fate evreiasci!™, precum si cel prin care se anulau toate autorizapiile definute de cetSjeni evrei pentru debite spe- ciale de vinzare a produselor monopolizate'™. ‘Numerosi cetijeni evrei au fost jefuisi de legionari, alfii au fost torturagi, In zilele rebeliunii_ legionare din januarie 1941, cind ororile comise de ,camasile verzi“ au atins punctul culminant, cartiere fntregi locuite cu preci dere de evrei — Vacaresti, Dudesti — au fost incendiate, zeci de cetijent find ucisi dup torturi de neinchipuit 1a inchisoarea Jilava si in pidurea cu acelasi nume, la Aba- tor si in alte locuri. "A reusit Garda de Fier si-si atingi scopul urmérit prin instaurarea acestui regim de teroare, de a-si neutraliza duy- manii declaragi si de a intimida acea masi a poporului care se dovedise destul de indiferenti la schimbarea poli tic petrecuti la inceputul lunii septembrie, dar pe masuri ce se dezmeticea, se manifesta tot maj evident ca un po- tential adversar al Legiunii? © analizi superficial a eve- nimentelor respective ne-ar putea indemna sa rispundem afirmativ la aceasta intrebare de vreme ce destul de multi cetigeni, constatind i abuzurile legionarilor ramineau ne- ‘Timpul* din 7 octombrie 1940. ficial", partea I, nr. 233 din $ octombrie 1940. rombrie 1940, Exproprierea se ficea eo comisie central ce function 109pedepsite si temindu-se pentru propria lor soarta, evitau sd mai intre in conflict cu membrii Girzii, ba chiar re- nunjau si mai reclame nedreptitile ce lise faceau. Cer- cetarea atenta a fenomenelor demonstreazi insi ci teroa- rea gardista nu numai ci nu gi-a atins scopul, dar a actio~ nat cu efectul unui bumerang, intorcindu-se impotriva celor ce 0 practicau — legionarii, Intr-adevir, in masa Jargi_a poporului roman, recunoscut pentru remarcabilul u spirit de tolerana, violenyele de orice fel repugnindw-i, ncimayile verzi" au devenit repede odioase datoriti orori- lor practicate. Iar de aici si pini la impotrivire deschisi nu mai era decit un pas, pe care tot mai multi cotitent se hotirau si-1 faci. FALIMENTUL ECONOMIC AL Intre 6 septembrie 1940 $i GUVERNARII GARDISTE. 23 ianuarie 1941, Garda de Fier a fost atotpuvernici ia Romania, Desi timpul a fost relativ scurt a fost totusi suficient de lung pentru ca poporul roman si se convinga in ce misuri Legiunea era, sau nu, capabili si conducd sara. Prilejul ca Legiunea si-si dovedeascd competenta — afirmari cu insistenfa de membrii sii in perioada ante- rioara — era cu atit mai nimerit, cu eit fara era confrun- tata, in perioada respectivl, cu o serie intreagi de pro- bleme de naturi politico-diplomatica si economica extrem In toamna anului 1940 economia Roméniei care purta oricarei economii capitaliste a cu- noscut 0 grav crizi, ce a cuprins arit agricultura, cit si industria si comeryul, avind repercusiuni adinci si asupra Finangeler sari. Din cauza concentririlor prelungite din 1939—1940, care au scos din activitatea productivi sure de mii de oameni si zeci de mii de atelaje, suprafere intinse au ri mas nelucrate, Ca urmare a acestui fapt, la care s-a adiu- gat pierderea unei mari pirgi din teritoriul yirii in. vara anuluj 1940, recolta obyinuta a fost extrem de slabi. Po- trivit relatarilor lui Antonescu de la intrevederea cu Hitler din 23 noiembrie 1940, cantitatea de produse agricole re- 110 coltate in 1940 reprezenta doar 30%/» fay de cea din anii anteriori!®, Recolta slabi_ a avut consecinge negative asupra tuturor sectoarclor vieii social-economice, Ea a determinat 0 criza alimentara de proporyii pe piaja romaneascd, urmati, la rindul ei, de un val de scumpete in continu’ cretere. Anto- nescu insusi, in sedinga Consiliului de Ministri din 11 oc- rombrie 1940 era_nevoit si constate: y[..-] Viata, si la Bucuresti si la sari, in loc si se ieftineascd, se scumpeste. Toyi negustorii scumpese aceste mirfuri"!®,” Citeva sipti- mini maj trziu, in sedinga Consiliului de Minigtri din 31 octombrie, el insista din nou asupra_acestei probleme, afirmind: ,,Viaga se scumpeste mereu si tn toate directiile, jar lipsurile cresc [...] Fasole: nu; zarzavat: nu; unturi: au; carne: nu, Ce manined omul atunci? Iese cu toporul {in stradi, si pe drept cuvint!"2®, Evenimentele vara anului, 1940, soldate cu ampu- tarea grav a teritoriului Romdniei au avut inrfurire nega- iva si asupra industriei, a transporturilor. Au fost tiate arterele vitale ale cailor ferate si soselelor, unele intreprin- deri au fost despiryise de sursele de materii prime, altele de localitafile unde-si desficeau produsele finite sau semi- finite, Intreprinderi care cooperau la fabricarea unor pro- duse au fost silite, prin forja imprejurarilor, si-sicaute alfipatteneri, Datoriti continuirii stiri de ‘rizboi intre Reichul hitlerist si Italia fascist pe de o parte si Marea Britanie pe de altX parte si a blocadei instituite de flota englezi impotriva tuturor statelor satelite Germaniei, co- merjul tradigional al Roméniei cu statele occidentale si mediteraneene aproape ci se intrerupsese. Acest fapt crea greutiti insurmontabile mai ales industriei textile, care se vedea lipsiti de o parte a materiel prime — bumbacul, Ca urmare, numeroase intreprinderi isi incetau activitatea total sau partial, gomajul luind proporgii. Tot mai mulyi cetigeni, atte din medjul rural, cit si din medjul urban, "7 Documents on German Foreign Policy 1918—1945, Seties D, September 1, 1940 —— January 31, 1941, Her Majesty's documentul ar! 381, I, p. 116, int" 103, dosarul nr, 8213, & 446, mterau in imposibilitate de a-si achita obligayiile citre stat, astfel ci incasirile organelor fiscale se situau la un nivel extrem de scizut, La toate acestea se adiugau consecingele catastrofalului cutremur ce se abituse asupra Rominiei la mijlocul lunii noiembrie 1940, soldat cu pierderea a sute de vieyi omenesti si zeci de mii de locuinye distruse. Ceea ce agrava si mai mult situagia, dindu-i un aspect de-a dreptul dramatic, era faptul c& asupra teritoriuluj ri- mas iniuntrul hotarelor arii, se revarsa valul neintrerupt al refugiatilor din teritoriile cedate Ungariei care, mal- tratati si jefuiti de avuturile lor, pariseau total edutindu-si scaparea in Roménia. Din partea de nord a Transilvaniel s-au refugiat la sudul liniei de demarcagie, in mai pusin de dowd Tuni, circa 45.000 de refugiagi. Sositi de cele mai multe ori doar cu o simpli boccea in mina, acesti refu- fi adipostit pind tsi gfgeau un loc le munca. Tar acest lucru nu era deloc treaba usoari, in conditiile cind numirul total al refugiasilor din teritoriile pierdute de Rominia in vara anului 1940 se sidica la aproximativ 300.000 de oameni*™, jar bugetul statului era i parte, economia romfneasci, aflati Ja un ent din cauza conditiilor mai sus aminti resimjea din ce in ce mai puternic presiunea sufocanté. a Reichului hitlerist exercitata sub cele mai diverse metode. In pofida situayiei extrem de grele in care se afla sara, a faptului c& teritoriul Roméniei era de acum mult mai mic, iar resursele mai pugine, guvernul legionar-antonescian a tinut si indeplineasci ad_litteram convensiile semnate de predecesori cu Reichul si Italia. La intrevederea din 23 noiembrie 1940 dintre Hitler si Antonescu, dictatorul roman preciza ci ,angajamentele de livriri pentru Axi au fost indeplinite in mod strict". Pentru a putea indeplini respectivele angajamente, guvernul procedast la o drastici reducere a consumului intern. Un decret guvernamental reciza ci ,,in restaurante, beririi, gridini si orice alte jocaluri de consum, precum gi orice magazin de vinzare, nu se poate servi sau vinde, in zilele de Miercuri, Joi si 599 DG.F-E, Series D, vol. XI, doc. 381. ne Vineri, nici wn fel de carne, sub nici o forma", Alte de- crete-legi interziceau fabricarea si punerea in vinzare a pfinii albe, introduceau clteva zile pe siptimina in care pilinea era inlocuita cu mimiligi. . . ‘Venind la putere intr-o perioadi cind economia Roméniei era confruntati cu asemenea probleme, Garda de Fier nu numai ci nu a reusit si stipineascd situatia, dar prin mo- dul cum a ingeles si guverneze, a agravat-o i mai mult, aducind statul, in ansamblul sau, in pragul falimentului. Dupa cum am aratat, in guvernul constituit la 14/15 septembrie portofoliul Economiei Nationale a fost incre- dingat profesorului Gh. Leon, dublat de legionarul Cor- nelin Georgescu ca subsecretar de stat, Incepind de la 10 noiembrie 1940 titular al Ministerului Economiei Na- yionale a devenit un alt specialist, Mircea Cancicov!®, care desi nu era agreat de Gardi, fusese suspinut de Legayi german, Ca i in cazul celorlalte ministere, reprezentant Girzii au ocupat cu membri sau simpatizangi de-ai lor majoritatea celorlalte posturi de conducere, incepind cu secretariatul general, unde a fost instalat legionarul N. Pe- wa, si continuind cu directorii generali, directori, inspec tori etc. Ca urmare, toate misurile inigiate de Ministerul Economiei Nafionale vor purta pecetea conceptiilor mem- brilor Legiunii, devenigi peste noapte ,,specialisti* fn pro- bleme: economice. Tar eforturile acestora se vor indrepta nu spre insindtosirea economiei romAnesti, ci mai ales spre preluarea ei in custodie proprie. La 13 septembrie 1940 fusese elaborat un decret-lege care autoriza Ministerul Eeonomiei Nagionale ca ,,in scopul de a integra activitatea oricirei intreprinderi in politica generali a statului*, si numeascd ori de cite ori va socoti necesar, si firi motivare™, un comisar special pe ling orice intreprindere'”, Insiircinirile si atribuyile acestor co- misari urmau si fie stabilite de la caz la caz, dupi natura intreprinderii, prin deciziuni ministerial. Dect 1940. 1940. "a I, nt. 213 din 13. septembrie 1940. (¢= Regist polite din Roms 43lagi Ja conducerea statului, legionarii nu s-au cu imputernicitile pe care le acorda respec- sari decretul-lege din 13 septembrie 1940, fn consecinga ei au impus adoprarea unui now. decret-iege prin care comisarii de romanizare — aceasta era noua k denumire — primeau puteri disere de dispozitie ale inteeprind — preciza decretul-lege — sint supuse je si nemotivate a comisarului de roma- nizare, care va exercita totodati si controlul $i vegherea tuturor actelor de administragiune. Aci pozitie ficute fri aprobarea comisarului sint nule de plin drept**, Hotiririle comisarilor de ro- wean fi atacate deci efefienare in aproape toate intreprinderile punea, pra intreaga economie nayionala sub controlul Girzii’ de In loc si foloseasci imputernicirile ce le-au fost acordate pentru normalizarea productiei intreprinderilor pe. Iingi care fuseseri acreditayi si sd contribule, pe accasti cale, i sitea economiei nationale, comisarii de romani- rari_au determinat, prin nepriceperca 01 cinstea de care au dat dovadi, agravarea. situari fuzind si asculte sfatul functionarilor experimentayi ai intreprinderilor, ba chiar trecind, in numeroase cazuri, la concedierea lor, pentru simplu motiv ci din Garda, comisarii de romfnizare au imp au blocat pur Hisar corupyi. prin je personal i , in loc si apere interesele fapt devenise evident atit pentru ministrul mnale, Mircea Cancicov, cit si pentru prese- lui de Ministri, Ion Antonescu. In sedinta economiei naj dintele Consi 4% ,Monitorul oficial", partea 1, ns. 233 din 5 octombrie 1940, Consiliului de Mi in 13 decembrie 1940, referindu-se Ia consecingele abuzurilor de tot felul comise de com de romanizare, Mircea Cancicov afirma: Am a s-au facut abuzuri [...] Cind m-am iators de la Berli colaboratorul meu, dl. Petra, mi-a facut un rezumat problemei. I-am cerut si mil facd in s spus: «ne curayim daci mergem inainte cu facut o muljime de hoyii si patim regi reglementiim aceasta che: stiut fap- si musa uli gardigt negau, afacere de acest gen, Economiei Natio- el insusi legionar, inainta efului siu un asemenea raport. | Unele dintre neregulile siviryite de comisari i ile lui Ion Antonescu, de vreme ce in acecasi Sint gi eu informat ci serviciul acesta, ui idee a fost minunati, ca executie poate si duca la catastrofa [...] se petrec lucruri neplacute: unii comi- loc st tind ig loc pe jidani, au pus de_acord 176, Tn consecingi, fara a renunta inci la respectivi, Antonescu hotiriste, cu acelasi p: 0 plex de misuri, menit si puna eft de eft stavild abuzurilor gi si aduci pe co: ype calea cea bunk". In acest sens el cere si se elaboreze in raport cu cate- lle de afaceri si de cad in. atributiile sau cate- zare si pa- de care au 45wror comisarilor care nu erau_de acord cu acest mod de a vedea lucrurile, Precizarea ficuti de el ci nu avea de gind si se uite ya persoane si la cine le-a recomandat" constituia un avertisment dat legionarilor de a se supune acestor indicagii. Cu toate acestea, neregulile siviryite de comisarii legio- nari, atit din cauza nepriceperii, eit mai ales datorita do- Fingei de imbogatire ce guverna activitatea celor mai multi dintre ei, dorinya ce-i impingea cu nestivilitd putere spre noi abuzuri si horii, au continuat si in perioada urmitoare, cu urmari tot mai nefaste pentru economia firii, In aceasta situasie, la 18 januarie 1941 Antonescu hotariste desfiinta~ rea comisarilor de romanizare de pe Iingi intreprinderit””, »Statul — se ardta tn expunerea de motive semnati d: inistrul economiei nagionale, Mircea Cancicov, ji de mi- ul Justitiei, Mihai Antonescu — trebuie s% payeasci la organizarea unui sistem de conducere si de control unitar, pentru a pregati viitoarea reformi de reconsttuctie a vi economice; in acelasi timp, el este chemat si inlature pri- mejdia unui marasm economic in productia najionala sb in exercitinl comertului, datorat unei devordonate transferdri de Jonduri comerciale si industriale. De aceea, tn locul co- misarilor de romfnizare (care se ficeau vinovayi de a fi ereat prin acyjunile lor, primejdia mai sus incriminata — nan.) am socotit cd este indispensabil constituirea unui organ central de cenzuri a tuturor faptelor gi actelor tn legituri cu functionarea normal a intreprinderilor de comert $i industrie*, Decretul constituia un adevirat vot de blam public dat de Ion Antonescu incompetenfei si rapacititii legionarilor. Tot atit de nefaste s-au dovedit pentru economia tirii si alte ,inifiative" ale adepjilor Legiunii. Violentele expro- priett'legionare, incepute sub pretexul ,rominizarii capi- talurilor", ale ciror victime erau in primul rind capita ligtii evrei, dar de la care nu erau scutiqi nici cei romani, au sfirgit prin a produce panici pe piati, numerosi patroni hotarindu-se si-si vindi intreprinderile. Dar cine tsi putea Monitor oficial” din 19 iansare 1944; yTimpul* din 21 ans arie 1941, i ‘Them, 16 permite si cumpere aceste intreprinderi fari team ci a doua zi va deveni, la rindul stu, victim’ a_violenyelor jcimisilor verzi*? Doar germanii, enii din Reich, e cont propriu, sau ca teprezentangi ai industriel parti- culare germane in ciutare de afaceri“, cit si eei din Ro- mania, ‘sasi sau svabi, Referindu-se la ‘aceasti stare de lu- cruri, intr-o scrisoare adresata lui Ion Antonescu la 18 de- ‘cembrie 1940, Constantin I, C. Britianu arati: ,,Inchide- rea intreprinderilor evreiesti pe care romanii_ nu le pot cumpira, teroarea creat de tinerii nerispunzitori (egio- nati — nn) silesc pe mulyi comerciangi si industriagi ca sisi puna averca la adapost, si o vinda pe sume mici la minoritari, subvenfionayi din afari sau chiar la organizagii direct striine. In loc de nationalizare se jace o deznatic lizare mai periculoast ca starea de astiézi [,..] In fiecare zi aflu c& firme evreiesti sau altele au trecut {a miinile Ger- maniei sau sagilor, S-au creat foarte mari intreprinderi co- merciale germane, care monopolizeazi exportul tari. Sta- tea de nesiguranya a creat o crizi de scidere de valori, care face posibile fastriindri, la care capitalul roman nu poate concura‘l, Fenomenul, surprins la vremea sa de Lucreiu Patrascanu, cipatase 0 asemenea amploare incit producea ingrijorare, prin posibila reactie a poporului ro- man, pind si minjstrului Germaniei in Rominia, Wilhelm Fabricius. Intr-o tclegrama adresati Berlinului la 2 no- iembrie 1940 acesta relata: ,Cazurile de proasté conduitd aati ci jeeminitori fri nici o situay it adi ¢ scopul de a face averi in RomAnia presupus ocupati*. Fabricius cerea 0 interventie energica a ministrului de ex- teme pentru a ce pune capit acestei situagii, devenita de-a dreptul jenanté pentru Reich, . . In ceca ce priveste atitudinea unor cetizeni roméni de nasionalitate germana sit semnificative cele petrecute la Medias, unde elemente sisesti au ocupat prin echipe organi- zate, praviliile evreiesti din centrul orajului, in numar de 10 (zece), pretextind c& aveau contracte de vinzare-cum- piirare cu proprietarii lor. yn realitate — preciza un ra- 8 Arhiva GC. al P.CR,, fondul 103, dosarul nr, 8174, filele m4 © DG.EP Series D, vol. XI, doe. 276, 17