SURSE DE POLUARE SI POLUANTI

Perioada pe care o parcurge omenirea in prezent poate fi socotita ca "era poluarii si

distrugerii mediului". A sosit deci timpul cunoasterii si luarii masurilor necesare
pentru limitare.
Toate laturile activitatii umane, indiferent de domeniu, pe langa marile avantaje,
sunt purtatoare si de efecte adverse cauzate de incarcarea mediului de viata (sol,
apa, aer, flora si fauna) cu agenti poluanti de natura chimica, fizica sau biologica.
Poluarea se poate realiza brusc si exploziv, dar de cele mai multe ori in mod lent dar
progresiv, cu aspect insidios si perfid. In ambele cazuri, efectele nocive au
importanta asemanatoare. Poluarea reprezint modificarea componentelor naturale
prin prezena unor componente strine, numite poluani, ca urmare a activitii
omului, i care provoac prin natura lor, prin concentraia n care se gsesc i prin
timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii, creeaz disconfort sau
mpiedic folosirea unor componente ale mediului eseniale vieii. Din punct de
vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting:

poluare industriala -20 25%

poluare casnic -50 60 %
poluare datorat mijloacelor de transport -20- 25 %

Poluantii pot fi definiti, ca fiind acei compusi chimici, cu efect daunator asupra
mediului. In functie de concentratia in care se gaseste in natura aceeasi substanta
poate fi poluant sau contaminant. Contaminantul este compusul chimic care se
gaseste in mediu intr-o concentratie atat de mica, incat nu produce efecte nocive
asupra ecosistemului.
CLASIFICAREA POLUANTILOR
Au fost analizate urmatoarele criterii de clasificare:

.
dupa natura chimica;
.
dupa proprietati: solubilitate, biodegradabilitate;
.
dupa compartimentul contaminat: atmosfera, hidrosfera, litosfera;
.
dupa mediul afectat: compusi ce afecteaza mediul acvatic, compusi ce
afecteaza procesele din atmosfera, compusi ce afecteaza solul.

In functie de provenienta, acestia se impart in 3 mari categorii:

poluanti industriali
poluanti agricoli
poluanti menajeri (rezultati din marile aglomerari urbane)

Poluarea industriala
In conditiile actuale ale dezvoltarii, poluarea industriala ocupa primul loc. Toate
ramurile industriei sunt generatoare de noxe, incat este dificil de apreciat care din
ele sunt cele mai semnificative. Majoritatea activitatilor industriale reprezinta
factori deosebiti de poluare, fie prin procesele de exploatare si prelucrare, fie prin
cele de depozitare a fluxurilor reziduale de materiale si energie. Dintre acestea se
detaseaza insa cateva ramuri cu contributie majora in contaminarea ecosferei:
industria energetica, industria chimica, industria metalurgica.
Industria chimica este, fara indoiala, responsabila in cea mai mare masura de
contaminarea ecosferei cu o gama extrem de variata de compusi chimici anorganici
si organici, cu potential toxic foarte ridicat. Chimia organica moderna, de exemplu,

permite sintetizarea si comercializarea a aproximativ 1000 de compusi noi anual,

dintre care unii sunt foarte toxici. Multi se fabrica in cantitati de mii de tone anual,
fara sa se cunoasca intotdeauna efectele lor toxice. Nenumaratii compusi emisi in
atmosfera, hidrosfera si litosfera, cum ar fi: aldehide, fenoli, fluoruri, amine, solventi
clorurafi, pesticide, detergenti, materiale plastice, metale, compusi anorganici
utilizati in prelucrarea minereurilor (cianurile), contribuie la contaminarea tuturor
tipurilor de ecosisteme.
GAZE
Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea
locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza
atmosfera cu numeroase substante daunatoare sntii, aceste substante
provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum i ploi acide ce distrug
pdurile. Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este ameninat acum de
activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de ser ,nclzirea global ,poluarea
aerului, subierea stratului de ozon i ploile acide. Stratul de ozon din stratosfer ne
protejeaz reinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece n zilele noastre a
crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor ,detergenilor etc.,aceste gaze au ajuns n
aer n cantiti mai mari dect cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe
masur ce se ridic ,se descompun , i distrug stratul de ozon O mare gaura in
ozon se dezvolt deasupra Antarticii, timp de cteva luni, n fiecare an.
Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza
echilibrul atmosferic,rein gazele infraroii si le reflecta pe suprafaa Pamntului. n
consecin crete temperatura medie globala.Stratul gros de agenti poluanti
eliberati de un oras mare poate crea o ceata sufocanta, mai ales cnd nu exista
vnturi care sa imprtie poluanii. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din
autovehicule se amesteca cu precipitaiile, rezultnd ploi acide care distrug cldiri i
pduri i omoar petii. Unii ageni poluani ajung n stratosfera, distrugnd ozonul
natural care protejeaza animalele si plantele mpotriva razelor nocive ultraviolete
ale Soarelui.
Ploaia acida distruge plantele si animalele. Ele spala nutrientii de pe sol, frunze si
ace, iar acestea se nglbenesc i mor. Aluminiul eliberat de ploi slbete rdcinile
copacilor, favoriznd distrugerea lor. Pduri ntregi au disparut din aceasta cauza.
Este i mai ru daca ploaia acid ajunge n ruri sau lacuri, pentru c acestea
transport otrava la distan, omornd i cele mai mici organisme. Petii sunt
determinai de aluminiu s produc o mucoas lipicioas care le nfund branhiile i
i sufoc, n cele din urm. Apele acide distrug si icrele.
Ploile acide distrug culturile omoar petii prin otrvirea locurilor i farmieaz
pietrele. Copacii isi pierd frunzele i, n final mor. Aceste pduri situate pe graniele
ceho-poloneze arat parc ar fi fost lovite de bomba atomic. Ele au fost distruse de
ploile acide datorate polurii industriale din fostele ri comuniste.
Transporturile sunt, dup cum bine tii, o alt important surs de poluare
Autovehiculele care funcioneaz cu motor cu combustie, sunt un factor poluant
care este luat din ce n ce mai mult n seam. Oraele mari sau aglomeraiile
urbane dense sunt afectate n mare msur de transporturile cu eliberare de
noxe. Poluarea solului este considerat ca o consecin a unor obiceiuri neigienice
sau practici necorespunztoare, datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a
reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deeurilor industriale sau utilizrii
necorespunztoare a unor substane chimice n

Cei mai rspndii poluani, emii n aer de la sursele tehnogene sunt:

monoxid de carbon CO; dioxid de sulf, S02; oxizi de azot NOx; hidrocarburi
CH; praf.
Monoxid de carbon (CO) - impuritatea cea mai frecvent i cea mai semnificativ a
atmosferei, denumit la domiciliu oxid de carbon. Coninutului de CO n mediul
natural de la 0,01 pn la 0,2 mg/m3. Cea mai mare parte de CO se formeaz n
timpul arderii combustibililor fosili, n principal, n motoarele de ardere intern.
Coninutului de CO n aerul oraelor mari variaz de la 1 - 250 mg/m3, cu o valoare
medie de 20 mg/m3. Cea mai mare concentraie de CO se observ pe strzi i n
piee ale oraelor cu traficul intens, n special, la intersecii. Concentraiile mari de
CO n aer duc la modificri fiziologice n organismul uman, iar concentraia de 750
mg/m3 - la deces. CO este un gaz agresiv, care se combin uor cu hemoglobina din
snge, formnd carboxyhemoglobin.
Dioxid de sulf (S02) - gaz incolor cu un miros neptor. Acesta reprezint pn la
95% din totalul compuilor de sulf, eliberai n aer din sursele antropogene. Pn la
70% din emisiile de S02
sunt produse la arderea crbunelor, motorinei aproximativ 15%.
Atunci cnd concentraiile de dioxid de sulf sunt de 20-30 mg/m3 , se irit
mucuoasa gurii i a ochilor, n gur apare un gust neplcut. Sunt foarte sensibile la
S02 pdurile conifere. Atunci cnd concentraia de S02 n aer constituie 0,23-0,32
mg / m 3, n urma nclcrii de fotosintez are loc deshidratarea acilor n termen de
2 - 3 ani. Modificrile similare la foioase apar la concentraii de 0,5-1 S02 mg/m3.
Principala surs antropogen a emisiilor de hidrocarburi (CmHn vapori
de benzin, metan, pentan, hexan) - vehicule. Cota lor este mai mult de
50% din totalul emisiilor. Cnd are loc arderea incomplet a
combustibilului, de asemenea, se elibereaz hidrocarburi ciclici,
cancerigeni. Mai ales o mulime de substane cancerigene se conine n
funingine, emis de motoarele diesel. Din hidrocarburi n aerul
nconjurtor cel mai des se ntlnete metan, care este o consecin a
reactivitii sale sczute. Hidrocarburi au un efect narcotic, provocnd
dureri de cap, ameeli. Atunci cnd omul inhaleaz 8 ore vapori de
benzin cu o concentraie mai mare de 600 / m3 , apar dureri de cap, tuse,
disconfort n gt.
Oxizii de azot (NOx) se formeaz n timpul arderii la temperaturi ridicate prin
oxidarea unei pri de azot, aflat n aer. n conformitate cu formula general, NOx
nseamn, de obicei, suma de NO i N02. Sursele principale de emisii din NOx:
motoare cu combustie intern, cazane i sobe industriale.
N02 - gazul este de culoare galben, i red aerului din oraele o tent maronie.
Impactul otrvitor al NOx ncepe cu o tus uoar. La o concentrare mai nalt tusa
se intensific, apar dureri de cap, vrsturi. n contactul de NOx cu aburi de ap,
suprafaa mucoasei formeaz acizi HN03 i HN02, care pot duce la edemul
pulmonar. Durata aflrii de N02 n atmosfer - aproximativ 3 zile.