Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constituia este legea fundamental a unui stat, n care sunt prevzute principiile de baz ale
conducerii statului, atribuiile instituiilor fundamentale ale statului i drepturile, libertile i
obligaiile cetenilor.
Primele constituii romneti au fost Regulamentele Organice (n ara Romneasc n 1831 i n
Moldova n 1832). Ele au fost nlocuite n 1858 de Convenia de la Paris, care a fost urmat, n
1864, de Statutul Dezvolttor al Conveniei de la Paris, constituia autoritar a domnitorului Al. I.
Cuza. Prima constituie modern a Romniei a fost constituia liberal din 1866. n 1923 a fost
adoptat prima constituie democratic. n 1948, instaurarea regimului comunist n mod oficial s-a
fcut prin adoptarea unei constituii prin care Romnia devenea republic i care a deschis calea
ctre un regim totalitar. Romnia a redevenit democraie n 1989, fapt consfinit prin constituia din
1991.
fr s fie nevoit s explice refuzul sancionrii acesteia; putea dizolva Parlamentul fr s fie obligat s-l
convoace ntr-un anumit termen; se consacra dreptul efului statului de a legifera prin decrete-legi;
hotrrile judectoreti se execut n numele Regelui.
Titlul II din Constituia din 1938, care tradiional trata despre drepturile omului, este mprit n dou
capitole: Despre datoriile romnilor i Despre drepturile romnilor. Prioritatea datoriilor fa de
drepturi demonstreaz nsui spiritul constituiei.
n constituiile anterioare, romnii aveau numai dou datorii: de a urma cursurile colii primare i de a
ndeplini serviciul militar.
Concluzie: exerciiul puterilor constituionale trece n minile Regelui, cruia i este atribuit chiar i
monopolul revizuirii Constituiei.
Dreptul la munc i nvtur, dreptul de supravieuire (odihn, pensie) erau mai mult datorii. Libertatea
cuvntului, presei, ntrunirilor i mitingurilor (element de noutate), libertatea demonstraiilor de mas se
exercita n conformitate cu interesele celor ce muncesc i n vederea ntririi regimului democraiei
populare.
Partidul Muncitoresc Romn este fora conductoare att a organizaiilor celor ce muncesc, ct i a
organelor i instituiilor n stat; dreptul de asociere era subordonat nregimentrii sub conducerea P.M.R.
n aceast Constituie se vorbete pentru prima dat despre proprietatea socialist i de rolul conductor al
partidului.