Sorina Soescu Oboseala cronica peserierea CIP a Biblioteci Nafionate a Romniei SOESCU, SORINA, Speseala cron / Sorina Soesen. - Constanta: Led 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-8423-28-2 612.766. ISBN 978-973-8423-28-2 editura DA Fondata in ane 1995 info@ctv.ro printings.ro editura LEDA Fondata in nal 195 Constanta 2011OBOSEALA CRONICA DEDICATIE: Carte scrisit pentru mine si Dedicatt tuturor persoanelor speciale din viata mea INTRODUCERE: Mi-am dedicat aceasta carte, intrucdt scrierea ci a venit din necesitatea de a-mi pune in ordine multe idei si de a-mi sistematiza misucile pe care m-am decis s& le aplic in propria viafi- Cartea ma va ajuta sa nu uit, atunei cand vechile obiceiuri si vechile c&i de ,pierdere a energiei” se Vor activa in cursul unei zi. De cétiva ani, locuiese lang o Unitate militard si in fiecare dimineata Ja ora 8.00 aud imnul Roméniei in difwzoarele Unititii: ,Desteapti-te Romine, din somnul cel de moarte, in care te-adancitd, barbarii de tirani” Universul incearcd de ani de zile si ma trezeascd din »Barbarii de tirani” care imi stricd zi dupai zi starea de bine interior se cheamé agitafia interioard, mintea nelinistita, fricile, lenea, tacomia, invidia si furia. Mare parte din energia unei zile este acaparati de unul dintre acest ,tirani” si cfind simt cd am castigat o bitilie, pierd alte 2- 3. Constientizarea modului fn care consum zilnic energie interioard in sconfruntarea” cu ,tiranii” mei interiori, care sunt ,desteptati” de contactele vietiizilnice, de intimplii si provocari a durat ani de zile, Pentru c& intregul proces are loc in cea mai mare parte inconstient, se deruleazit din copilarie gi a pus stipanire viata mea, Viafa sociala iti induce, prin ritmul ei accelerat si alert, stiri de evasi- hipnozA, in care mare parte din viafé este traita dupt asteptiile si modelele celor din jur, pentru c& nici unul dintre noi nu avem timp gi energie si evalutim ceea ce ni se intimpla si si luim cele mai bune decizii pentru binele nostra, nsidios, treptat pe mintea si Ne ,,trezim” doar end o boala dificila sau simptome dureroase ne atrag atentia asupra gresclilor pe care le facem in comportament timp de ani de zile, Sau céind acest Iucru se intimpla unei persoane dragi din apropierea noastr.Dar de cele mai multe ori, nu avem destuld energie si destulé puters personali si facem schimbiri importante in rutina vietii noastre, si Tuorurile se fntore treptat, pe nesimtite, in vechinl gus de wconsum, energetic”. “Tesim intr-o societate de ,consum”. In primul rand este un ,consum” i mumit uneori Energie vitald, cea mai al forfei care ne a importanté resursé de care dispunem. Apoi urmea7i consumul de resurse materiale, financiare, consaraul Natit gal eelor din jar (da, si oamenii pot fi ,consumali” fn socetatea noast de consum!). No ne atingem de lumea din jur cu economic, of fotosim cu mult nesibuire totul din jurul nostra: object, resurse, Teli, oamen!. Le folosim pind le epuizim, pnd apar conflicte seu rupturis dureri sau poll La fel ne folosim si pe noi, corpul nostra, mintea si emotiile trdite. Cunpatarea, respectul pentru noi fase si ineviabil, penis 1E ceca ce este in jur sunt abiittt Invijate, care trebule mult repetale pana devin o parte din firescul nostra, Copilul mic este egoist si soleltant ‘o consideratie pentru ceilalfi din jur (sau vyrea totul pentru el, fir8 mis pentru Natura din jus) Procesul cfesterii, educatiei si maturizari ar putea sé-l invete valorile cumpativii si respectului, dact si cei care il inva Te aplica si te sanoge, Dat trkim inr-o lume de ,copii mat mici sau mai man”, e@re smu au depdsit perioadele de dorinte i nevoi egoiste $i personale, [ar vovietatea de consum exploateazi din pln aceasta ldcomie” natural si inniscuti a oamenilor. Cénd incere si fac modificsri in stilul personal de viet, in alegerile ‘ilnice si in modul in care imi aloc resursele, imi dau seams cat de vrult am lisat presiunile sociale si convingerilor celor din jur simi influentele viata. thm vealizat (cu disperare, uneoti) c& twaiese o vial adapiadk a astepttile si cerinfele cetor din jural meu, .Ceitali" sunt familia mea, prietenii mei sau ceilalfi onmeni cu care jnteractione? st de multe ori ei pei dicteaza programul zilei, chiar programul Iunilor (in avans) si ei fin induc modul in cate si ma comport gi si teaefionez. Eu Te permit si facd acest Iucru, 0 fac de mic copil si a vi 7 pil si am continuat sa o fac la varsta ‘M-am antrenat in mod repetat si fiu atent’ la cei din jur, la reacfiile lor H si nevoile lor, atunei cand sunt i i in prezenta unui om, edt discut cu el, si fu ,acolo”, disponi shes sata sa sar in aji eae ea a ultionele luni am descoperit in toate tasele in cool eiE ie iver deschis, in fundal. Tar interlocutorul veneatieatt zor. 5 mie acordandu-mi restul de atentie. peteey sss zat si nua neimportantt decat televizorul. > foal ama tratat” cu alimente pe care eu am ales de ceva timp sii nu le mai consum. $i a trebuit de fiecare dati si explic indelung alegerile mele, a , pentru c& un simply ,.N " mai este acceptat de nimeni. eee eas Fiecare doreste si impuna voinfa si energia asupra celuila i a lat. i : : $i am descoperit c& eu, de multe ori, fac acelagi lueru, Fiind atenta la mine i a tine 6 reacfile mele, am vizut cum ffecventincere svi conving pe ti c& ,eu am dreptate” si mi-e bine dupii ce fac acest lucru. Cand ,.m-am desteptat” si am inceput sa privese in jur, dat seama ci trdiese i ‘cial 4 teaiese intr-o competitie energetic’ permanent cu ceilalfi, cA ‘majoritatea oamenilor se afld deja in diferite etape ale ,Sindromul de oboseald cronica” si fiecare incear 2 7 8 compenseze cum a a poate psa de energie pe care o resimte, De cele mai multe ori elutind .surplusul” de energie la ceilalti ‘ -stesurse” posibile nestiind c& mai exi si alte Am fnceput s& scriu prezenta carte pentra a trece in a puncte suse de ens caren sunt pnb spel pct mecanisme rispunzitoare de energin organismului si modul in cae putem remedia OBOSEALA CRONICA, in momentul in oe devenim constienti de prezenta ei gi de modul in care ne afect A viata, Am flcut-o penira a-mi oferi 0 platforma’” de luera viitor si pentru a nu ma lisa si uit descoperirile ficute. ae 7Somnul cel de moarte” te prinde cu multi usurinti in zilele de a ccnd viti echilibrul interior si armonia. Odat% cu el, vine ‘oboseal uitarea si complacerea. Atéjia oameni au intentionat schimbit fi, ca si abandoneze relativ repede. {importante in vie andul Schimbirile necesita efort sustinut gi de durata. Tar acesta, Ia randi lui, necesit’ ENERGIE. ' Tar incdrearea cu ENERGIE necesit& cunoastere: CAPITOLUL I~ ,SURSELE DE ENERGIE” ALE. FUNTEL UMANE Staren de sinitate a uneiflinfe umane este definitt fie si psihologic de “abiltates noastiz de a ne digera nutrienti din mincare. 51 experientele de via Fiinfa umand este un ,tub digestiv”, atat in planul fizic, et si in plan emofional si mental. Daca privim in jur, vom vedea c& majoritaten sfitualurilor” fiinjelor umane se petfec in jurul mancarii. Afaceri importante se discuti ,la 0 ceased de cafea”, la ,ur pahar de vin", sau nla o sticlé de bere”, ori la um prdnz de afaceri”” Bucuriile mari, nunfile, botezurile, aniversirile, banchetele de absolvire sau cele de initiere (,balul bobocilor") ete, toate se petree In jurul meselor imbelsugate si a paharelor pline de baaturi, Dramele si trsteile mari, inmormantirile si pierderile, despariile Concedierile, toate sunt ,onorate” in jurul unei gustiri sau mese, Ritvalurile sociale, vizitele de prietenie, petrecereatimpului impreund cu o fint& umand, indiferent de scopul relate’ impiit ,impirtésirea”™ hhranei sau bauturii. Ca gi cum méncarea si bautura ar fi ,vehieulul” energici care circuli fntre dova persoane, iar astfel energia poate fi mai ujor ,gustata, a, inghitité, digerati, absorbita gi Feziduurile eliminate”. Adica transformind orice schimb de energie (fizict, emofionalt si mental) dintre doua fiinfe umane inten proces dligestiv (cu care suntem foarte familiarizati), puter integra si fol mai bine acca energie in cursul propriei noastre experiente. Paharul de apa sau de vin, ceasea de cafea sau sticle de suc ne permit si facem pauze in vorbire, si conicentrim giindurile si si ne adunam ideile, mai ales cand suntem inir-un context social mai solicitant (cul lume, mult zgomot etc). Chiar $i un pahar cu api servit in cursul unei vizite de curioazie permite musafirului si guste” la Propriu din energia gazdei (transmis prin contactul ca pabarul Continutului acestuia) si si identifice (inconstient, la nivel fizie) mai bine starea acesteia, putind si rispundi mai bine asteptirilor persoane Prin impartisirea mancarii, ne ,degustim” energie si ,ne digerdim” Teeiproc emotiile si vibratiile personale subtile, De aceea vom vorbi mult in prezenta carte despre alimentate si nubul digestiv. Pentru c§ sunt multe cunostinfe si informatii in domenia, iar acestea pot fi apoi, cu usurintatransferate” planului emotional, unde ucrurile stau exact la fel.ik iaiisssaaassannmmsor Cand nu putem digera un aliment, cu un anumit gust SAM arom, ete cident c@ nu putem ,cigera” o anumiti emofie sau amintre san legate de acel aliment, Dar nu aceasti analiza subtila face obiectal prezentei tts i sii tirana sofia gi ehidele pe care Te ingertreprezns un combust Piorant petra funcinares fEpuil_umane, ALIENS Je, in cadrul unui degradate ih elemente componente, de complex ces digesti iieste + corpului se absoarbe $i ares digesti, iar ceca ce Ti este necesar se arg peat formarea de energie gi ceea oe ml este necesan < raat (de este mai multe or, cx consum de enerzi). LIMENTATIE gi STAREA DE BINE ¢ organistmulu a te od fn care fiecare om raspunde la 4 intrebart fimdamentale: 1) CE MANCAM? 2) CAT MANCAM? 3) CUM MANCAM? 4) CAND MANCAM? actice si nu numai cele regerile pe care Je vom face, alegerile practice st ca Alege Fi punznd la inrebérile de mai sus sunt cele care duc To i sibile rezultate: He i Jin STARE DE. BINE, ENERGIE, SANATATP. complet ¢ Tiocrate(adicd posibilitatea de a face ore dorim eu vista si ver omni nosta, fir afi opti sau ineetinii dedicat fizice) : Piste 2» Pe aeALA, LIPSA DE ENERGIE, BOALA ~ defini ca Grice NU este ostare de bine fizi, psihie gi social io pot exista stn intermediare, desi putem discuta de. eine 1 BOAR” sinitos, sau foarte pun” bolnav, Daci o face, este aeasrumati despre indulgenta noastr umant si despre tendinfa Ce © orba Tom juorrile, mai ales cele care ou ne plac (mu aga facem 2 earns: worba despre FORA. vital a organism, Ace i bilizim corpul we care ne anima sine permite sine mobilizm 2 EER oe wer fis scl Tn grou tay de mia wfe dorim, nu putem discuta despre jum @SKNATOSI Sau BOLNAVL Pot ENERGICI sou OBOSTE Seat ed si persoanele sindtoase pot av 1 at neve oboseal, fiziologicd si ranzitri. Dar disariia acest 10 oboseli fizice dupa un somn bun indie tocmai starea de sandtate a organismului, Pe cind starea de obosealA persistent pe care o observam [a multi ‘oameni in jurul nostru (din picate si la multi copii si adolescenti) nu are ‘de-a face cu ,oboscala” sinitoasi care apare dupa prea ulti mune sau dup’ un efort. Ci este legati de consumul permanent de resurse energetice ale organismului, de solicitarea continu’ a organelor ,producitoare” de energie din organism si de ,balanta energetic’ negativa” a organismului. OBOSEALA. ii mai spunem , lips de chef”, sau stare de slabiciune”, sau ,,inertie” sau ,lipsi de putere” sau pur si simpln , lene”. Dar nu o vedem drept ceea ce este, de fapt, O LIPSA DE ENERGIE. © functionare cu incetinitorul a fntregului organism si pairtilor lui componente, ca si cum ,bateriile interioare” ale organismului sunt descatcate. Si discutam mai multe despre ,ENERGIE”. Este © notiune intrati mult in vocabularul nostra dupa ultimele descoperiti ale fizicii moderne, care consider materia o variant condensaté a energiei. Experienta bombei atomice @ demonstrat adevarul teoriei fizice, iar de atunci privim cu multi consideratie esenta care anima lumea vie din care facem cu tofii parte. Energia corpului omenese este produsi in celulele sale, Putem considera energia” pe care o produce fiecate dintre celulele noastre, prin intermediul unui organit miraculos numit MITOCONDRIE = ca find o resurs4 important (precum bani) Jar organismnul omenesc il putem considera ca un fel de Banos” care mijloceste un schimb contimuu de resurse. Exist ,energie” care intra (sub forma hranei, apei, oxigenului, gindurilor, cuvintelor, informatiilor primite, a emotiilor gi tririlor zilnice) gi ,energie” care iese (sub forma muncii fizice, intelectuale, conversafiilor, ajutorului dat celorlalfi, interactiunii cu ceilalji, plus refacerea zilnick a organismului, a tesuturilor care mor si trebuic inlocuite $i menfinerea in functiune a celor active). Exact ca la o banc’, avem .,intrati” si ,iesiri” zilnice, Fiecare fing umana se naste cu o ,rezerva de energie”, pe care anticii medici chinezi o numeau ,,forta vitala” (sau energia care sustine viata, Qi), iar sediul ei in organism era consideratd zona dintre cei doi rinichi ul(zona lombari). Aceastt enerele, daca este bine conservati, ajunee penta 2-i permite fied umane »efiased in jur de 100 ani Gnainte, Pepamenii de acum cava mit de anh ‘ajungea si pentru mai mult SmPy thar se pare cf a mai se&zat in timp) Tmportant est ca aceastl FeZerv i “de energie” si fie cAt mai pun 4 puting. folosis tn activitates ‘anica, ea oricum epuizandurse incetul sSpcetul, pe mast ce omul avanseaz® in vast jn fiecare zi, exact ca la G bane’, fiecare om trebuie s& fact ,depuneri” de energie si ofeirageri” de enetéi Gi este foarte important ce sretragerite” de energie 68 le fact ‘ee ceca ce & ,epus” pent Zita veepectva, asifl neat la finalul ile * salanfa” sit fie egald sau dack se poate, pozitiva. Rau Gack a aparut 0 ,datorie” de enere (citeste, 0 stare de oboseal sieast), ea 88 fie reeuperat dupa un somn bun $i dupa o zi mai Ainistita. Deeg me with ia jur, vedem cum 14 copii, epoi 1a adolescenti st adulti, fiecare zi se vermin’ co 0 “datorie” de energie, vacantele soncedile, in oc 88 fie prileurt de ‘odihin’ si wdepunese” de enerele (refacere fiz si emotional) jung sh fie perioade mai obosiiovr. Geie decat zilele de lueru. CA re ie eu avionul, ,maratoanele” Pinstice ficute din doringe de a ved ‘cat nai multe, in perioade ct mai sourte de timp, epuizeazi organistnul de resurse accentueazd “datoria” de energie. Treptat, multe persoane ajns $53) foloseascd ,rezerva de energie” co dre sean niseut, pent compensate smultiplelor .cheltuicli” de gnergie pe care Ye fac in fcarsuh unei ile. Traim in oe Stimatatoare perioada din istorie, CX sii de informatii care ne so atentia in cursul unel zile, Aver fieultayi in a procesa si reactions ate ia multe dintre soliciérile zilnee 'astfel ineat ne trezim Ia cyt une zile ci am fost convinsi SB ‘cumplirim lueruri pe care mo BE poream, pe care mu i te prea permet ‘ch am pierdut tionpull fn ve covesati care ne-on Twat dia tmpul in ‘am fi ficut ceva pentru or ed am statin fata televizorultl soe citit ziarul doar pentru @ fi ‘bombardati cu informatii care rTpelengeaed react emotional si multe, matte altele. Amn dat doar cAtova ‘exemple din problemele eu oare 5 mufrunté coment, care duc ta .chelt ‘excesiva de cnergic. Tar ipsa energie’ (adie’ oboseala, ste8 ide slipsi de viaga” etc) este cea care determing si reactia * Seorespunzitoare Ja stimuli de care vorbeatn. Este un cere vicios. Eenversatia eu o persoan dificié. ne. ™ ‘din energie, iar lipsa de Snergie mune Iasi si reactionAm conespuncitor si si refuzim conver cones cu 9 sel epoa iin ts de cicluri unei ile, Ia final trezindu-ne cu 0 di a vi L o durere difuza de Eo so es dispoztie i uneori cu dificult de adormire (eh ve agin son er) Cif sen psn tales energetice” negative, co toi sim nesdbuit din forta vital, din : D b ‘ wezerva : cre esi lngevin saiainiiil Aan ata 9 mie ecescle premature ale atator persoane arstek de 50 ani sau chiar inainte. P i ['vrstei de i entra ef gira chet inconstient si inutil yenergia de rezerv8" si cin ezerva” simu a invjat 9 taiase “modu economic” ~ adiea si Mepunerle” ie vcheltuiased” doar din ,éepunerite™ 2 “depuncrile”zilei ‘Ropectve gi mai gi ,depund”, de ete ori an ocazia, ae ‘Alimentele, desi esenfiale, nu reprezinté singura sursi de combustibi , desi es MN 1u reprezinta singura st sombust jn reusita lor carte, li , Alimentajia in armo nse nie cu natura” ae sojii Ardeleanu disouté despre "Surse de brani”, cu alte cuvinte, d orn avinte, despre sursele de ergie ale fife! umane, despre acele surse care trebuie ,aeurmulate ia inceputul sau pe parcursul zilei si din car ‘i ail si din care se realizeaza ,cheltuiala 7 . Fini model au ait coon oe anticii din vechile civilizatii al i " Japonia, America de Sud, Egipt, Grecia menjioneaza in invafaturile lor spirituale Baio, Gracie tel ne i si practice: ideea cf mater corp man nn este decat energie condensati. C& totul in Universest Berge, o2 grade variate de vibrate si manifestare, icienii au mers si mai departe, aratind of i .aratind ef TOTUL it TG ae LUMINOASA. Adici toata ta bat i Hinge mnt decat diferi a Werle inj mo { decat diferite forme de condensare a! Find ENERGIE, eet ENERGIE LUMINOASA, suntem organize pului fizic omenese, care este un sistem di ghergie. Un astfel de sistem se intrefine seb icleses (grit cedare) ou mediul Creer erties seeaeantinti ‘orbeam despre metafora ,Bancii" Veter, esp tafora ,Bincii", cu ,tezerve”, .depuneri” Exact asa functioneazit si corpu! omenese. Jar prineipalii nutrient, adicd adied principalele SURSE DE ENERGIE, ¢ care putem face ,depuneri”, ca save din ce chelti leet: 13| 1) Energia cosmic 2) Aerul 3) Lumina soarelui eee 4) Energia electromagneticd a pamantului 5) Energia din relajile interumane Jimentele : obser cf alimentele se regisese abia pe al 6-ea Joe in categoria .depunerile” de energie, dar ioe eae tat locul I. $i asta pentru c& fina um un. tu Steer i ndiger” cou de Jaa, ener pt Ja rela moti Desi sursele sunt variate, procesarea lor se produce tot pi intermediu! tubului digestiv si organelor acestui Vom discuta in continuare despre primele 5 surse de coors ole organismului, dedicand restul c&rfi alimentafci, functionacti ra digestiv gi al glandelor suprarenale. 1) Energia cosmicd este preluati de organismul nostru in Set somnului, in cele 8-10 ore de somn, 0 parte important a i ie noastre intr ,,in pauzd” (congtientul), o alté parte _ reune st 7 i ‘beonstientul), iar corpul fizic se ‘Natura si Universul din jur (sul n z ee ile sunt incetinite, Ia minim), nivel de repaus (toate functile sunt inoeti ). ies persoand cunoaste din propric capsid eee Basen A i eat i senzati ‘odihnitor, triind starea de bine de dimine a infiniti resimfiti dup aceea. $i tot aga, flecare @ = experi e noptilor nedormite, sau noptilor fara rd si a starii ips rai i joua zi. energie, de focalizare gi de concentrate de a Legdtura cu energia cosmid este cvenial sonnul = pens oi i de 7 zile, fiinfa umand, Dac& au doarme o perioada de 7 2 7 dezechilibre ale corpului majore si peste 10 zile de nesomn pot determine decesul. a ee SOMNUL de noapte are lec atunci cand a rca i ayia, Perioa relaxare si undele sale cerebrale incetinese vit 0 de ‘mers a culcare pentru un somn sindtos este inert ppc I nu mai este atat 12 noaptea. Dupi 12 noaptea, somnul i By (eopene| Cae daca se prelungeste mult dimincata si este insofit i de somn in timpul zilei. . a ih situafiile de oboseala cronicd, una dintre ee Lies _ ea de adormire, seara, di Pete a eis dificile. De asemenea, pot apare hiperactive gi a relaxdrii mentale dif ficile. a feevente treziri nocturne, in special in jurul orelor 2-4 dimineafa st adormirea citre ora 7, cu somn prelungit in ziua. 4 Odihna peste zi In afar de somaul de noapte, odihna din timpul zilei, cu sau Piri somn este foarte importanti. Cele mai solicitante pozitii pentru coloana vertebrali sunt cele de stat in gezut si stat in picioare, Exist multe tipuri de dureri de spate, produse de sciatica, fumbago sau hemia de disc, pentru a numi doar céteva dintre ele, Majoritatea duretilor de spate provin din dereghirile structurale sau mecanice, care rezulti in mod direct din folosirea incorecté a corpului. Existii o singurd pozitie care va va elibera coloana vertebral de presiune, va va usura orice durere din regiunea Lombard (locul cel mai obisnuit al durerilor de spate) si care vi va ajuta s8 preveniti, in vitor, suferintele cauzate de aceste dureri. $i anume pozitia culcat cu fata in sus, cu 2-3 clrti sub cap si genunchii indoiti, talpile picioarelor asezate pe podea siméinile de o parte si alta a ombilicului. Talpile picioarelor trebuie si aibé un contact cat mai bun cu solul, in timp ce gemunchii vor fi indreptati spre tavan, Spatele trebuie si fie in contact cu solul cét mai mult posibil, dar asigurafi-va eX nu facefi nimic pentru a-1 aplatiza Adica nu va fortati, ci doar relaxati-va. Aceasta pozitie foarte important in tehnica Alexander, mentinuta 20 de minute in fiecare zi, optim fiind culeatul direct pe podea (nu intr-un pat moale) duce la relaxarea mugchilor spatelui si jre-asezarea” vertebrelor. Alexander a observat ci indlfimea unei persoane se modifica de dimineaté si pind seara, cu pani la 2,5 em. Dac& sunteti cutiosi si verificati, va puteti masura indltimea dimineafa si apoi seara, mai ales dupa o zi stresantd, Din cauza contractiilor muschilor spatelui veti constata aceasti vatiatie de inilfime. Raspunzitoare pentru aceasta modificare este forma si matirea discurilor intervertebrale, care pierd lichid pe timpul zilei, edd coloana este sub presiune gi fl recdstig noaptea, cdnd coloana este orizontald. O mare cantitate din acest lichid este recdstigata in primele 20 minute de stat {intins. Din acest motiv, daca stm intinsi in mijlocul zilei, discurile se regenereazii, astfel inet pot actiona mult mai eficient in tot restul zilei. in plus, putem incerca si o relaxare mentald in cele 20 minute de stat fntins, cu incetarea géndurilor zilnice si concentrarea pe linistea interioard. Aceste episoade de odin’ ziua, realizate repetat si sustinut, ‘mai ales in zilele solicitante, pot ajuta persoana s& se relaxeze mai bine seara, la culeare gi s& aiba' un somn mai odibnitor. Vom vedea ci multe dintre tulburirile mecanismelor la nivelul ficatului, dar mai ales la nivelul suprarenalelor sunt insofite de tulburiri de somn, De altfel, unul dintre primele semne de diagnostic ale sindromului de obosealé a suprarenalelor este: .VA trezit 15————— ee LT” imineata mai obosit i cu dificultte, desi afi dormit 8-9 ore oaptea?” jemi suferd de deficient cronicd de somtn. Acest Mulfi oameni: mo’ Hors se poate observa im periondele de concediu sau odihnd, cand 7-10 zile, persoanele se relaxeaza st dorm ‘indelungat si continun cate ipa edtre final concediuiu, ince sf se ‘samt cu adevarat fn forma sirelaxate, Zymmul este un element esenfial penkra jnearcarea energetic’ al organismului, Si nu_ar_trebul fnlocuit cu munca, ca luerul pe creehtator, cu conversafile pe Hemet sau CO distrachile noctume prelungite. nea in ure de noapte, care qureaZA ent de zile, afecteaz’ in mod Monie ficatul (care se regenereaza inte orele 1 si 3 noaptes) si ‘direct, articulate, och, troida si 70n8 genitals, Tulburiile care spar dupa vérsta de 45 ani, Ia persoune 2% an fient ture de noapte ani spare sunt dificil de tratat gi necesith 9 mate disciplina din partea persoanei, pentru a avea ganse de vindecate Frist un rtm natural, de 24 de ote a organismutui uman, in care & ore ar trebui si muncim (penta ‘ocietate), 8 ore ar trebui si ne euro peatra noi (de activi personales familia si prietenii) si 8 oie ar tebui sf ne odnim (68 dormim)- ‘asadar, ziva este impartitl tm ciclo ‘de & ore, dedicate diferitelor palivitati ale fiintet umane, Cele $ ore de somn pentru refacerea cpergie si reineirearea organismulti, unt ta fel de importante ca cele ere pentru sine st familie (in care personne $= To ocupa de activititi precum alimentatia, igiena (personal, Ieeturi, pimbls, hobby: WS Mite ocupatii care, de asemenee, Tat si-si refack cnergia personala). Doar & ore pe zi ar trebui dedicate mune f ‘ocupatiilor sociale (nveractiunea cu ceilati, an afore case) ‘si familiei). Observaim cum Ge a respects acest cit: natural $ folosesc multe ore pe 7 pentru activititi profesionale $i sociale, Jar 1a 45-50 ani se trezese Cu Drganismul ineéseat cu suferinte smronice, gret de tratat gi imposibil de siedecat, in lipsa unei discipline interioare, ide respectare a ritmurilor Hologic (pe care foarte mui o inves niciodata). ‘Tot in cursul ritmului zitnic, observim cunt dup’ fiecare masé, timp Ye 30 minote avem ou toffi o stare de somnotenfii gi de scadere & puterit de concentrare si stent, Aces fucra este bine cunoscut in pati tumea, drept dovads obicetul “siestei” din firile meridionale (unde cildura soarelui induce © stare suplimentara de molesesl). festa inseamni 0 perioad’ in care persoata ‘ntinde, sau poate sta pe un scaum, dar nu realizeazi nicl © mane mental, doar sta (poate st 16 a a ee organismului si-si desftgoare in stare opti ma le de digestie. Mancatul in goand, la , la volan sau printre lucririle oe ee ink ae de afaceri, orice fel de combinare a mancérii activitatea intelectualé (mancarea si uitatul I ; ui la televizor, cititul, voile eis #) Sze {ao suprapunere de actviti ale cxpmismol, Ja munca suplimentar’ a orgonelor si sistemelor Ce lui gi la o stare de evidenti ‘oboseala cateva ore mai tarzit Carmgorament hot, cu activity suprapuse si desfigurate = Seti te de timp”, realizat datori faptului cf incercim vl im” intr-o zi prea multe activitati, ‘ activitti, este in prezent noma Vieti civiizate ~ un normal” care ma respect corptl fizic, poste uma sae, De ese sovietaen prezentului este @ ‘cu oameni obositi, lipsiti de energie si cu boli a nici un pic de bueurie de a Seance wees _- ‘ii gi de a se bucura de viata pe acest Le femei, in pesionda activa senual, exit ciclsifunare, mareate de aparijia mensituafei, Cu o sEptimand nainte de menstruatie si ft perioada de scurgeri, femeile au stiri de obosealii mai Reanie : newoi de somn (oii) mai mare. Este o reaefeazeteni de eh " in organism sub influenta hormonilor sexuali, eu o ing ah : genes onevoie crescuiti de repaus. fee eetee fl, existd ritmurile anotimpurilor, in care in timpul ie fiind scurta si noaptea mult nai lung? we ae acl eat finevoie si fie mai prelungite. in schimb vara, cand soarele er - " pind la 9 scare, perioadele de odibn si somn pot fi mai wont § orp se reface mai rapid. Pentru cd socictatea modern functioneaz oe pens srobotizri”, omul modern munceste uneori ama. m: ait ect vara (nae pit ince wee importante si servicil p incepatul i read nu, bone Hn eels de edna tli Medi cose repercusiunile acestei ,neghiari” a altui eich bilgi port. tn nmol jmens de cazuri care se prezintt cons perioada Sirbitorlor de iam si citeva siptiméni duy paeniey noapte si perioadele scurte de odihn8 din timpul zlei nodal esenjale pentru refacerea eneraici organismului. Calitat ener incdrcate in organism in perioadele de odihn’ nu poate inocu de celal surse, In rndul lor importante, De aceea ¢ somnul si odihna pe locul 1 si am insistat insemnata sistat asupra insernnts acestei resurse, Este una dintre cele mai importante si cele 7neglijate, si reprezinti factorul numérul 1 in procesul de refacere si vindecare. 4 resurs esentiala pentru corpul omenese si in fipsa 2) Aerul este o alté resurs esential Fei ints umant poste nici macar 5 rina. Oxigenal in at este un element esential pentra fiinfa umand, dar si aerul in st [ui complet este un vehioal energetic fundamental pentru om. in ceea ce priveste aerul, exist doua aspecte importante: A.CALITATEA AERULUL O plimbare prnt-o pure de conifere Ja mante sau o plimbace pris ors, dpi o pale aav En de vr edu oie despre ex peep 1 1 Cea ce experimentim in timy corpul omenesc drept aer cura cxperinetin Une timbirilor in Natura este chiar Energia viet”. Corpul nc Fntensfie8 automat migcatea de Ip ans aul cn nee sul de oxigen sau ozon din atmosfer’. i Nuavelog Tucru se inimpli-cdnd mergem de-a lungul unui um aglomerat, plin de masini. Respiratia devine superficial, aproape cl ne tinem respiratia si mu inhalam fumul de la gazele de eyapament si de oat coils centlelor de Boe steasede peda fi zea ea permanent a cureafilor de aer favor e Miestanfelor poluante si potengial unitoare pest inset Dan i tates de deseuri p marle agomersi bane, unde cntates dd ic le i i le naturale de purificar itmosfere este att de mare, neat mecanisinel (Gdaturi, plo, alte preciptafii) nu mai fac fa, nivetul de poluare al Jui este iasemnet. acd aor nu est curt, pot apare ulburési de concentrare, sure de cap nine, eit sa somnole. Cf a sto pvc i tro sala de clasi 3, striduindu-va (jnuil) va ai lung intr-o sali de clas neaerisita, steidui : Concentra si ascultai pe cineva. Dup8 pauzi, cdnd gear clasei s-a his, mintea functioneazé diferit, ; : (ime shederndpresupune peteceren zc! a 8-10 orn spa dp it este cireulat prin sister birouri. De multe oti acrul din aceste spati ¢ tome ii ilatie, fra sf aiba contact cu Tum de aer condifionat sau de ventilate, fr ‘ : sean, cate poluat sau poate imndat gi ty pierde din e ea Iu Persoanele cae pete imp indlungat in medi de aer conditiont weneficiaza de mult mai pujini energie vitala”, deci cei c Iuerear in ae liber, le els marl aplomecii bane, Calatea proata » aru duos Ia apriia OBOSELIL. ipsa de onigenare a creicrului si a intregului organism micsoreazi eficient siondii sale. ; ; Ssosstan Kneipp celebrl rapeutaustrae promotor al bidoterpit spunea: ,Am fi ferifi de multe boli daca ne-am ingriji ea locuina, i 18 deosebire dormitorul, sa fie bine aerisite. Aerul se stricd usor: 15-20 famuri de tigaré, de pilda, sunt de ajuns ea sé umple cu miros de tutun lun spatiu mare. Respirand, noi consumm oxigenul inlocuindw-l cu dioxidul de carbon. Dac nu aerisim si acesta din urma pitrunde in plamani, iar urmatile nu pot fi decat rele. Aerul inspirat pentru a treia ard este otravi curati, spunea un distins medic, Sunt multe remedii posibile pentru imbundtitirea calitatii aerului, pentru oamenii care locuiesc in orase (in special): ~ Participarea eft de des cu putintd la ,zile fra poluare”, adica liserea masinii acasi si deplasarea Ia serviciu pe jos, cu bicicleta, cu fransportul in comun sau asocierea cu 3-4 alte persoane, incdt sf se foloseascd_o singuri masini in loc de 4. Toate aceste masuri micsoreazii cantitatea de poluangi din aer ~ Acrisirea ct mai freeventi a inciperilor de muncd sau de locuit, chiar si in zilele geroase ale ierii. Sunt zile cind pot fi lésate geamurile deschise timp mai indelungat (zilele raci, dar cu soare), iar in altele doar pentru timp scurt, dar in mai multe etape, Vara, in anotimpurile calde, punnd plase peniru insecre la ferestre, pot fi finute geamurile deschise 24 ore. Cu condifia si nu locuiti spre o artera de circulatie foarte aglomeraté, care ar acuce prea multe gaze oluante in interior. Va sfituim sa aerisiti mai des si prelungit dupa ce loud sau ninge, ori in zilele cu vant intens, Astfe! aerul care se misc Tu permite stagnarea substanfelor poluante si patrunderea lor’ in interior. ~ Plantele verzi, copacii si florile sunt asociatii naturali ai fiintelor lumane, pentru c& se hrnese cu dioxid de carbon (produs de deseu al espiratiei umane) si elibereazat oxigen (att de necesar oamenilor). Prezenja lor in camere, Kinga calculatoare, léngi casele si blocurile noastre, pe strizi si in parcurile oraselor ne ajuta si mentinem un nivel bun al calititi aerului. Sa aveti peste tot ghivece cu flori gi si plantati copacei, de cate ori aveti ocazia > Folosirea aparatelor de ozonizare a aerului, in special a micilor aparate mobile de apartament (si pentru spatii sociale sau comerciale) jut apreciabil la imbunititirea calitajii aerubi. De 2-3 ori pe siptimang, aceste aparate ajuta la purificarea si cezinfectarea acrului Pe care il respiram, ozonul avind actiuni bactericide, anti-virale si anti-mucegai remarcabil. + Folosirea umidificatoarcior pentru aer imbunatiteste, de asemenea, calitatea sa si mai buna toleranta pentru aparatul respirator uman (mai ales In perioada iemii, cand toate sistemele de incalzire ale caselor determin’ usciiciunea aerului de interior). 19B, UTILIZAREA AERULUI de catre corpul omenese- a aceasti resursi si poatt fi_utlizat ficient de cltre corpul ‘omenese, sunt necesare dou conditiiesenfiale: 1 RESPIRATIA CORECTA. TL. MISCAREA FIZICA : A 1 delicat, dar extrem de TIA CORECTA este un subiec' fopenatt La fel si SINDROMUL DE HIPERVENTILATIE. dene inde respiratia superficiald si re sofisticata sub care se ascunde respiratia ser pe care majritatesadulilor 0 folosese, Tamod moons RESPIRATIA INCORECTA determind OBOSEALA, 0 stare seali a creierului $i intregului organism. ae op ere doarme: abdomen se ridic’ in sus $i js, ugor fn inne reopitatel jn schimb, majoritatea adultilor au nie : i eand umerii in sus (datoriti contractiei muschilor . opie ey situatille de comes 8 se. ti de aparare”, Iii adopta in mod obisnuit aceste pozitit ! ser Ge respitand superficial si cle ramén neconienizate S dificate toati viata. a : nemodii oame de eda respratore, de r-invte Ete profund, abdominal, eo un inepit profund si v9 Pe senit, 9 perioade de mick pauze de 2-3 seeunde sie SPY Tt Pipi, Proggamele dureazin timp sium adolt are nevole de sh reinvefe s& respire corect, una yet jecum efntaul cu vore tae sau 1a un instrument de S00 es juts la respiratia profunds si imbundtaese evident itatea respiratic. 3 : ; cant se trvenklaie poate devent aut fn situa de ste # rcv rsoata ponte resirl sini de amefeal, clibiciunes, era login, Tratamentul este foarte usor, se indie. repint intro pong de a azelor respiratorii (dioxis : ta, pentru seechilibraresgazsior reapratonil (Conti. 1c tn cantitate un pic mai mare, duc pi fratunde determing iesirea din starea de inpixpsencl) . i enti agit uy Te mmai importanta este constientizaren calitatli supe 8 Oa rear eet Tn nod ptt pl = ca uN Ms iaeflex” de respiratie bil pentru finja SAREA FIZICA este un alt subject sensi IE MISCARES TICS empl etvi favre net ums 5 20 computer, uitatul la televizor si condusul masinii, toate presupunind pozitia de stat jos si sedentarism prelungit. O primi problema este reprezentatd de pozitiile vicioase, pe care la adoptim perioade indelungate de timp. in primii ani, copilul se mised liber si natural. Dupa inceperea procesului de gcolarizare si statul prelungit tm blnci determin aparitia oboselii si a tensionarii numerosilor muschi, Coloana vertebrald este supusé unei presiuni mai ‘mari atunci cénd stim jos, docat fn orice alti pozitic, Un copil obignuit, care incepe scoala ta varsta de sase ani si o paraseste la optsprezece ani a stat agezat, probabil, mai mult de patru mii de ore ~ aceste reprezinté mai mult de jumétate din timpul pe care J-a petrecut in stare de trezire. Lipsa de miscare, din cauza timpului pe care il petrecem stand pe seaun, nu inceteaz o dati cu terminarea scolii. Media zilnicd de stat pe scaun a unui adult este de 9 (noua) ore pe zi. Cu varsta, folosiin din ce in ce m: may la capacitatea lor ma si treptat, grape musculare intregi tsi picrd flexibilitatea. Mulfi batrani ajung si se miste extrem de greu, iar acest hucru nu se datoreazi numai varstei, ci si obiceiurilor si obisnuintelor de o viata. Pozitia corpului nostru poate fi modificati in cursul viefii ca urmare a multiplelor circumstante (despre care le vom mai discuta in capitolul legat de stres): = experienfe neplicute (critici, refuzuri, ridiculiziri etc) — care determin’ 0 postur’ defensiva, de apirare (cu umeri cézuti, spate inconvoiat si 0 tensiune excesiva in muschii gatului). Postura se intalneste gi la copii, sila adulfi ~ presiunea mare a sarcinilor; uneori trebuie si indeplinim multe activititi intr-un anumit timp (mult mai multe la oamenii moderni decat la pirintii si bunicii lor), cea ce duce la tensiune gi anxietate. Repetarea si persistenta acestor situafii determing anumite posturi ale corpului = obfinerea unor rezultate, atingerea scopului sau telului — pentru majoritatea flinfelor umane, rezultatele sunt mult mai importante decat mijloacele sau procesul de atingere a lor. Postura fizic& a multora dintre noi este determinati de tensiunea muscularé indusi de asteptirile, bucurile gi tristetile noastre. - lipsa evident de interes pentru prezent, caracteristic& fiintei uman, Societatea ne incurajeazd in permanen{a si privim spre viitor, si dorim mai mult, si asteptim ca mult promisa stare de fericire si vind din viitor — postura fizici se modifica fundamental de la starea interioard de ,asteptare” a viitorului, a ,atingerii” fericiri, 2corporal rigid’, cu aparitia de tensiunt Multi lume are 0 pozitic in regiunea ‘Nareroase in diferte pirti ale corpului (freevent im spate, Tombard sia cefei, dar gi la nivetul genunchilor sau umerilor). sornpine noast ar trebui sf fie dinamic¥, st se schimbe s} sf reflecte oa noastd interioar. Dar la majoritatea oamenilor obositi” vedem © postari fix si rigida, far paradoxul este ‘majoritatea adopt INCONSTIENT aceasté pozitie/posturd. Doar cénd se ‘vid intt-0 poz sau film isi dau seama de ea. | Posibilele efecte ale unei pozitiirigide pot ft e respiratia superficialé (de care am vorbim jnainte), care va sree ra intregul organism, pentru ci oxigenul este neceSir fiecdrui organ in parte —eimila extrema ~ efortul constant, necesat pent a PASTA 6 connitapozitie, ne consumé din energia care a putut fi folosita pentra a realiza lucruri ce ne fac plicere etme intregul organism va fi supus unei,tensiant terete, care se va transforma, in cele din urna in Guvere = Gepresia — multi dintre oamenit cae suferd de depresie au 0 pronunfaté pozitie girbovith, par wadusi de spate” Pe lingi postura rigid, fix, vieioasi— cauzatoare de intens& oboseald pe care 0 adopti majoritatea oamenilo, Tipsa de migeare fizicd PF vd, ipsa mersului pe 70s, 8 exereifilor dinamice de mobilizat toate grupele masculare ipsa unot sportur cares ‘puni in migcare tot Sreanismul (presum inotal) reprecintl © cauzi important a stati de “lips de toms” la fiingele umane. ‘Femelle sunt un pic mai avantajate deceit barbatis {ntrucét munca in gospodirie implica obligatoriu folosirea de BrPe ‘musculare divers Gxeatul covoarelor, stersul geamurilor sau Pe} dereticatul gospodiriei ete implica migcare fizicd, uneor considerabilé. Dact foate activitatile sunt ficute intr-o stare emofionalé de bine, de Thulfumire si recunogting& penta cazia de @ face migeare atunci eagtigul” de energie pentru organism |¢sie evident. Asadar, “Demmelor, s& mu considerim curajenia casei drepe © corvoadi epetitivi neplicuti, pentru care mai bine plitim o firmé sau alt persoand, Si o considerim 0 oeazie minunatd de a face migcare fizic’, aerrane anfrena musculatura si in acelas imp, de a face ‘ordine in locul deaneattsim, Daci ne implicém partenerul si copit reusind si fransformam rutina curijeniel int-o ~activitate familial”, atunci cistigul energic este al tuturor. emedit pentra imbunttirea posturitfizice sia stint musculaturii cat multiple, Important este si identificati ce vi 5 potriveste ca 22 persoani, eu care va simiti mai bi a Beran titi mai bine si ce putefi aplica in existenta : nea Alene, o minum en de efter pot or re a stiilor de tensiune fizicd si psihici 5 fi ele siune fizic’ si psihicd acumulats de-a - tehnica Feldenkreis, o tehnicd : 0 tehnicd in care se produc misc privintenfonarea mentsamigani ipso Qigong i Taichi cae realizech un ech cxeset area fizicd, relaxare i i inal inte a compului si respiratia abdominal ~ pret tip arte mi, de ote ie = practicile tip Yoga, unde sete posture fizice gi respiratia sunt elemente = sors de tate fil, de Iain, na, tenis, sorta on ged, alergare si pnd la fitness, aerobic, trasul cu arcul sau sport al crjose tng, skate) aoe « plimbitile prelungite in i vredvitate de wlaborator”, in Care gospodina prepa hrana care Vi sustine via(a familie, celor Gh, De aoe, pregivirea manciri se va aes foro atmosferd de dragoste $ ppucuric, incdrcdnd energetic toate ‘pacatele cu bite. in acest fel, Se jeutvalizeazi multe dintre etantele chimice si potential toxics in flimente, ele putind £1 mai usor ar nate dint-un organisms lin de jubire” ve aick puted intelege caracterul zundtor al meselor sepetate luate It Festaurante sau 1a fast-food-uFi vaici brana este si toxic St fegoati in cel mai bun om2 Cl urletele si fipetele impersonal, impr f qrPsrarilor, Acolo unde bucétarul pure ube si pasiune in alimente, vitatea acestora este diferit $i "Ponti simt acest luers, Dar cel me ‘mult poate ajuta un plrinte care jpregiteste cu iubire brane pentte copii sii Putem ménca orice fel de aliments, de la produsele vegetale, fruct®, Tegume si cereale diverse pan [a Sje animale, lactate, came si 0k Dietele exclusiviste, vegetariene prelungite sunt dificil de suportat de Pier organismele obosit. Pot futile iperia perioade de timp de os are si-i permitem organismal Scat Tack curetenit” st detoxition: Dat prelungite prea mult timp, Pot Tce le carenfe minerale si de vyitamine importante Grice alimente organic, prosspat si pregitit cu dragoste seprezints Cites de eneraie minunat penttt HEARST. 2) CAT MANCAM? ‘Dupa prima eructatie réigialé) treble si-va opriti din méncate. Este © Feguid veohe, care mu sia plenlut ‘humic din velabilitate. Dac vel rrantinua si méncafi oF fi €2 $1 MTD ati face loc in pi Spaiiu now", Chiar st daca ma etl FA Spat da senzatia c& va este din 1% foame, wi ewarat, Mult hure are senzatia de voeme, la sourt timp dupa mass Thar este doar ozeactie 8 spatial fpou” care vrea sf fie umplut. Tueru care mu este 36 | ivnita petra Xm a j rnanea mult, spativl recent creat Numarul wa de ese pe Si cre easton este 0 variabilé care tine bis ‘eoane, de nevoile din zivarespectiva, de st de itt, ‘de anotimp gi de starea Sears aceite sant le ‘cand avem nevoie clar de 3 mese pe i $i 1-2 gustiri intre ¢ si sunt zile end o singura Final de mete gi 8 \gurd mas pe zi este mai mult decdt : cori be reece Sent ate cin iin noi maneam micul dejun si zile cénd ma ‘ci macar inghiti o guré de apa pani la ora pri em nik la ora pramzului i a organismul si s4 nu repetim dogme oe amicul dejun cts cee. ma important mash a ie” Pours wnle pesoone, in ni le viefi lor, poate fi adevarat, dar ¢ nai vi > , dar in alte momente poo fe adevirt. Dupd ¢ petrecere cu multi méneare si bin, tet aml ot ‘miezul nopti, micul dejun nu mai pare © es 3. Sunt si persoane care, pur a - ane care, put si simpln, mu pot man nimie 1a mia dj An senzajie de foame abia in jurul pena ‘fn 13. sultarea propriuhai organism este i buna sohuti pentru evitarea suprainedreiiisistemului di en sea i sister s i pe cvs oS smului digestiv, aparitia senzatiei 3) CUM MANCAM? Cu alte cuvinte, ,, nul conteaz numai méancarea a : c pe care o manca Covigines cafes alimentelor, modul de preparare etc), ci si Toe in © servim, compania in care suntem, pr i st i ‘emotional din momentul mesei. ed een Dupa o masé la care ma persoanele ,primese energie" i ern si se meni jntregi geet eee Qa A et Dupe» oa is car se perde mai mult energie deci s primest persoan ilc n mins vmergetic” de la mas, cu o stare de isconfost intial nedefinit, apoi emofional si ; eo nl ‘poi emofional si chiar fizic, care poate Repetarea freeventt pens a experien{elor_neplicute Reps sen si necompensarea seco pin capers plieute poate duce, in timp, la aparifia in mod cone ws si dein energetic”, descris de multa lume “Tipsd de chef’, sau dene”, sau ,inactvitate” ‘ransforme in oboseals defini eect Digesia este tunul dintre elementele cele mai importante cénd im despre oboseali, Digestia alimentelor si digestia stirilor emotionale (procese care se i ‘ produc in paral it viafi de relatie a regnului uman eee 71. Daci sunteti foarte sa le facd, dar ou pretul propriei lor bucurii dea tai. $} a trai, $i se vor mast inte-o stare efit mai relexat Agezaji-vi a ae yervosi $i suparaf, amma mast PAT sk Duck cmaf-Nu vans epi nad cenit pe care vedem nj Scat” fia i intabiitaten ‘odatii cu mancarea. _ $i pentra adulfi este valabil eeeat Rast podem on es {erGmnpal mesei vorbiti et mai putin ow ming Coneetr-vs.asupet | SE acd uncori refuzati feluri de ma incafi doar ceea ce vi place, eeratialimentele CU mneare si mui vet 7 savurati alimentele cuiva (persoanci care a gitit mancarea). in acest mod a of Bas . veti astra 0 Ni mestecafi bine, incerednd SS rrimate, Bucurai-va de aspectul une ‘mancdci bine gatite si frumos franjate pe farfurie, mirosit! arora fhranei si simfitiei gustul. Dack fotusi vreji eu tt dinadinsul Yor povestfi despre ceva pozitiy 5 vesel. Sa stabiit e& bata la mas ‘uni si discutiile despre probleme, determina “Aga c& multe persoane au curd Miancafi numai cand va ti ‘va este foame, foame cu adevai , foame cu adevarat. Nu mancati de mined bund forma digestiv’ bun om dig (ceerelile tubului digestiv vor fi optime pentra signe inci conmoma) identitatea personall intreagi. Nu Mr euiva, atunei cand gusturile tale sunt diferite de ale hai 7 : : iu faci decat s8-ti exprimi personalitatea si individualitatea. sj ingragh. -Mesele de afaoer, ou minestet persoanele sé mandnce | 4) CAND MANCAM? mai mult si sa stea mai mult la mas | probleme de greutate. pofté st nu mancati sa facet ci : ua ; : ; ! : Sanh \ probleme de gre i meses bine sak foe BO Te fewile | Orele'u sunt import, il Settled / retscpale, penta e& organism 66 oath preg 94 recepHone7= vorbit. Ci activitatea pe care 0 desta snared aan epgsens deja am | rin bane resajul transmis de nervii gustulvi. dumneavoastra. Risurafi gi semnalele organismului Cum am repetat 4 fee fe mai multe ori pe parcurs sei vit la elevizar. mest extrem de important ins Se eee i Nance ; arte din Naturd si este jn timpul mesei nu este indicat sé cit sini de Pl ‘Asocierea celor doua obiceiuti apare iniruciit ambele au efect relaxant influentata de cicluril i le naturale ale Planctei i i si Universului in care wi tensionati ai prezentuloi SH supra organismului gi oamenit SHESET, Ta in timp ce privese le Astfel, existi cichuri de 24 ore (ciclul zi noapte), pe care fiinfa umand im cf se pot relaxa mai bine dct," ve ow | ach (cictul zi noapte), pe ca ), pe care fiinfa umani sit of eitesc. Dar cil in impul mer! Se slag efect cu il organizeazs func Coa | tlewint (e substnflor ehimice aitionsle ci Stevan). aparatal ine sab oc fa peta pte sc doringe, Mesele importante este atse derglei, deoarece primes, a ommaiii care ar fi bine si lasim organisrml Se aaa, digest tea Chinn dct sai tlevizorel St mug ain vi pentru asi raliza resol de func m oe ‘toreseazi ce se petrece, acolO, vino Sjamneavoast®_ este | Alte cicluri importante sunt acarechaniraie Supraincdrcat cu informatiile istragatoare. Chiar si o mancase | jnfluenfeaz’ apa planetei si pentru od funofie de fazele unit. Luna reparati cu pldcere se poste Gitforma in ceva apasttor, finde lar influentata de pozitia Lunii See eee li Eble hee ) amet priest inforsatia: fm eS indiferent”. | intro perioads de 28 de zile si fomcte de arian Pamantelui © este de locul in care va gisi - cat de aproape sau departe important, Jn special entra eopit: 8 oni pe cinera sf mince _ ur Hinglor vi ‘va gisiti pe Pamlnt, are influente diferite asupra tmperaravoinei sele, im special pe COP pe cieevand copii mu Dack ne vitim pe oo ‘ ier ceen ce Tnseamnd wn atentt #8 VP Suoraviejites Yor, deserestere™ cite pe und Seagate a aspectul lunii ci este tn Tnseamn’ ef exist o problemi a joualt san fizied, Nu fora en rie ro dn vecblne go ori a 14 zile pe lund. rel ini in fata televizorl onal elu ingore. Tote, inflvnta fret mae este ma rientau dupa mersul Luni, deoarece copie fae decat a estericze’ opiiului de @ a Soarelui, Char inziete Ee Te etcalt dsp aera Unit copii mfndned de fel mai palin At mal mult, Incereati_ poziia Luni, Patele se Pewee slice! sunt calenlate dope mE eumongtelt copula placer 2; Sversuniteaimentare i 6upl prima Land Plin Mea cugt eokins ei dominic’ care urmeszi sr ey vi se pare cf sunt reale problems ei aejrapent naturist bus, sonore al piméveni) pi echinoctiul de primavard Gnceputul $8 puteti echilibra ‘situatia. Ne constrangem cop's ‘gf facd multe lucruri | Multe persoane stiu din proprie experienfi c& of pute pac: sh manance, si se Ambrace) Sh Pi en grid SoU, Hngrirea ifcleapt a corpus, eee coca ee sinitoasa si a Be cru © menfineren organismulu sides 5 SS eeu eed forte $i Ja goat’ Daca simt cf fi iubiti mat mult pent i 38 t 39a mite altele se pot reaiza mai ugar fotosing jamomental potrivit” $i it ale Lunii. i ivire la ritmurile navurale al : os sina. oii ey Narn de ito 0 pena na vybotizata, care ignord sau ia fn rs cunoaster srivene a stibuioe tonaseste in starea de SEndtate a acest goneratii $i si emotional oF Rninduene HorTmentaia fiance de fazele luni, est foarte bine s teva amanunt : aac TUNA PLINA este momentul din Tun’ in care org ee foarte bine si refine orice: Tichide, aliments. axsimi n geen oad se recomanda si se mandnee mei PHA Tt i aioe! (Goh | Perio este mai intensé ca de obi’). In acpeass PT innate Me vole negative sunt de dowd ori mat inte Pee Sanh ee Cplinsu”) fiind simbolul emotiler), ia ele positive ent de dou ori mai intense, Aveft en si esi costo Bonplt si cat moi pozitiv in ziua de Jnns pina. fi veti a energetic. i erpe eorpuli Gummeavoastrd EDErBELIC. is ne ae ee este indicat sh se consume un cea Hepuras ios | : jodati in ti codati 7 ses gar niciodaté in timpul mesel sau ee ¢ eer gante cau dups mass. Nu mana ral geo 13.40, tn aceasta zi. Putefi avea curajul ca i 7i fie sh fet speci anc pif aliments Su sh mince pos neg ade bios, shineereafio ROWE ey fy ceria nieiodats curifenic 1a LUNA PLN ee mut msi CRESTERE, nu va fine decat foarte patel efor este ult et cin ea de obicei. Nici curatenie in east, dar F°. cue om | pare eavoastrd. Si ferievd ca jm acensll * fect roe argicale imporante. Singerarile sunt foarte abundente in int : & IN SCA | ae LUNA PLINA, urmeazi zilele de LUNA IN SCADERE | (oan | PeRCRESTERE). Pe parcursul acestor dou siptiminh pte mines panna, totul se elimindi mai usor ea de obice Acest dou sipmfal mort recomandate pentru cure de sibre,'e oo cae donee sii jimina atat lichidele, e&t t fate, Aeum corpul poate elimina at at § i Sremyare, ent mai upor, si fErd osc Pete oh bet aemmenea, ceaiuti de detoxifiere sau s& facet alte tatamente nate aaervtoxifiere, mat ales pentru fica sisinichi, ASS ‘eurn spuneatn, : 7 ina ce ceadere favorizeazi sidbirea si curse sangele. Nici senzatia foame nu mai este asa promuntat anism totul se regencreazi s iar in organi 1 se regent me nu mai est BF i foneepede. Ranile care apar in accasth DICT a A Tnterventiile stomatologic®, repede, orice boalé se ‘vindeci mai repede. Inte : a ee chirurgicale au mari sanse de Teusité in aceasta periond’, 40 singerdrile sunt reduse gi cicatrizirile rapide. Ultima mas& de sear este bine sf fie Iuati nu mai tarziu de orele 18,00, in toaté aceasta perioad’ (pentru a-i permite ficatului si-si realizeze in bune condifii funcfiile). Este o perioadi bund mu numai de curajenie interioard, dar si de curitenie exterioari a organismului, Tratamentele cosmetice sunt foarte reugite in aceasta perioadé, pielea se curifa mult mai bine si mai ‘gor, toate tratamentele locale sunt foarte reusite. Curitenia casei, realizati in aceasti perioada este mai usor de Acut si fine mai mult Nu este nevoie si credeti pe cuvant ce serie intr-o carte, testati si incercafi pret de céteva cicluri tunare. $i veti descoperi ci Legile Naturii, ritmurile Lunii, functioneaza de ficcare dati. poi urmeazi LUNA NOUA, in care luna se observa pe cer cét 0 semilund foarte subtire. Accasti zi este foarte bund pentru o curd intensi de purificare si curdtenie; daca se tine post negru (post cu apa), doar in aceasti zi se pot pierde 2-3 kg in greutate, fara prea mare ificultate. Aceasta este o Zi ideal pentru fructe, sucuri de fructe sau jpost. Organismul se detoxificd putemic si procesul poate fi spriinit de citeva ote de abstinenté, care ajuté organismul sa se elibereze de toate substantele inutile. Si urmeazi LUNA iN CRESTERE, fn urmatoarele doud siptimani, in care tot ceea ce méncafi se va depune mai usor. Nu se recomanda inceperea curelor de slibire in aceasta perioadi, intrucat eficienta lor este zero gi dezamigirea mare, Este indicat si mancati mai putin decat de obicei, alimente uoare, fructe si legume si ar fi de dorit si vi ‘idicati de 1a masa inainte de aparitia senzatici de safietate. Consumul de lichide in special intre orele 15.00 si 17.00, orele rinichiului, ajuta ‘organismul sé elimine mai ugor lichide si toxine (desi retentia este mai ‘are ca in alte perioade). Este cea mai bunt perioada pentru curele de vitamine si minerale, pentru c& sunt refinute mai ugor in organism. in special la persoanele cu lipsuri de calciu si magneziu, aceste dou’ siptimdni sunt optime pentru administrarea suplimentelor minerale. Nu este o perioada bunii de curajenie, ci este 0 perioadi de agezare si ordonare a lucrurilor. Acum puteti observa mai usor ce este de prisos, fn mintea, corpul si emofiile dumneavoastrd, in _extcriorul dummeavoasted, acasa sau la serviciu. $i puteti lua masuri de inlaturare ‘a exceselor in urmatoarele dow’ siptimani, cele de ,curatenie”, Consurmul de lichide este important pentru buna functionare a organismului. Lichidele sunt necesare corpului pentru a-1 ajuta si climine substantele inutile sau tip surplus. Pentru ca metabolismul si 4lfunctioneze corect, avem nevoie de 0 alimentatie echilibrata si de foarte multe lichide. Cu putin inainte de LUNA PLINA beti in plus una sau doug cini de eal jar pe parcurstl LUNIT PLINE, eel putin 2 litti de Tichide. Bincinjcles c& vei fi atenti Ta semnalele de sei ale propriulai Grpanism gi mu-l veti inece cu lichide, dacd acc cere. Echilibrul, Sroderatia si ascultarea semnalelor interioars indicd inteligena unui ‘organism care doreste s& supravietuiases i $a discutim putin si despre sucurile de fructe. Laptele si sucurile de mote NU sunt bituturi, sunt alimente si sunt considerate _amancdruri de post”, Sueurile de fructe sunt amestecuri de apa glucide, adicd sunt invente foarte concentrate si dificil de digerat do cite ficat, pancreas suprarenale, cele trei organe ,ocupate” Cu echilibrarea glicemiei Th zilele de post, se indica mai degraba fructele si legumele intregi si ‘nu sucurile. In totalitatea lor, ffructele si Iegumele sunt alimente ¥ integrale, mult mai valoroase prin ‘componentele lor. Utilizarea acai este mult mai comods, pentru multé Ine 5 devine preferati | salt oameni modemni, Dar nu tnseammi o& este $ cea mai siniitoasi variant’. ; Fate important sa observati ce fructe gi ce Sueur de fructe tolerati si st | recrientati eomportamentul functie de acestea. Este important si fifi | Ment sila. diferenfele de efeet produse | 9s000™ organismal | dumneavoastra in perioade diferite, ta Luna in soadere sau Ia Luna in t crestere, a fazele ciclului menstrual le femeie, sau in diferitele | Gotimpuri. Observati, de asemenca, dacé tolerafi mai bine fructele ‘crude sau pe cole preparate, Unele persoan® ‘nu suporta deloc fructele | cde, reactioneaza ta ele prin balonri, dar si pHinke® piele murdari, faitati ale pielii, mancirimi ale pielii capului, ort {a picioare etc. Blatt vor consumate fructele prepara termic, flere, coapte sau in pliinte, sunt mult mai bune decat 83 np mat ‘consumati deloc fructe. pci andar sii mt consumali prea multe produse in import, ‘Ananasul este indicat pentru eliminarca Jichidelor, iar grapefiuit-u! pentru drenajulbifiar, banana este mai ‘consistenta si portocala contin Metamina C, dar toate fructele exotice solicit pret ‘mult ficatul, fieres | i panereasul sia sunt adaptate persoanelor ca ‘diese intr-un climat Temperat, Consumul ocazional, de cfteva ork BE und, este oc! recomandat. “postal negr” de care pomeneatn se referd la e&t¢ zi, in care putetl 72g maneati deloc, doar si beti lichide. Cele doud zile lunare, de) LUNA PLINA si LUNA NOUA sunt cele mai indicate pentru aceast8) ; mts xm desis de REPAUS ALIMENTARY ct sta foarte mult Ia regenerare 2 “Featah 3 a {la regenerarea mucoaselor ites icatului se ales, eerie inegul corp See ae aca vet alege a Dred vf lege aca proce oh ce inp oy min in zilele respective. Cum si eat reusiti ai g . reusiti sign fel de decaiiluati, Doar acest amanunt singur, si a Sou a ep expetiena de ete ori aveti ocazia eee Alt at i Ait ih a Natur impotnt cave inner linea xe ih anoimpuils. $m ne refer a elendarl gregorn, are et ‘ imple deal de aii lear nin 12 ok ci nn degrabs i salendarlssttonomie™ a cre fief, posija Soul, in le temperate (precum cea in care se afli Romania) i patra anotimpuri ,astronomice”: Pere “nvr ~ de Eeinostil de einer (2 mais), nd fe egal cu noaptea, Ia Solstiul de vard (22 it ziva cea mai lungt a anului me vara ~ de i i (22 ii vara — Soli de ai 2 ai) shined (23 septembrie), cf a ta ind din now ziua este egala cu toamna ~ de Is Echino inoctiul de toamma (23 " ; il ¢ 23 septembrie) Solsitinl de ima (2 decembve}, cea ma seu ait ~ de la Solstiiul de iam’ (21 decer - sce Se mimives 2 ti) ede teeta ceste anotimpuri_astrono mice influenteaza i te i yea’ major cultivar patos, ones eel drbittn deport mati con irctile de locuinte, culegerea plantelor medicinale si mul e acivil umane imprint uae ‘Alituri de fazele cick alui lunar, cichurile mar . ciclurile mari ale anotimpurilor Iza tutor calender vizaitor nano ‘porate, 2 ce priveste alimentafia, se stie 8 fieca se sie ea fiecar i i sunt carcterizate anomie amen neo eae ee ra : ape are om va observa in primévari o nevoie de a consuma .frunze verzi a , salati, ceapii verde, spanac, leurda, stevie, lobodd ete sub toate formele —salate, mdncare, supe-ciorbe. fomnele. Vora, nd tempera extra te int nt nevi ear ame vor do fete de I ele proper exer eae su pline de zeama in aceast perioada (mere, feet , vigine, aise, piersici, ete) si pa * vegetalelor, cies vie, ce ) si pind la tructele” vegetalelor, de méncare apreciate in aceasté perioada, iar pest t prepa . perioadi tele proaspat preparat, dovleceii, castravetii ete. Salatele sunt felurile 43‘Toamna, existi fiuctele de toamni, mai consistente, precu gatuile, ile, dovlecii, strugurii, leguminoasele tip boabe (mazire fasole, tit, Inte, soia) si cerealele (gréu, orez, 012, hrised) cu toate produsele for, Este perioada in care se prepari conserve pentru iam’, s¢ Pl lor ghar, se depoziteazi legume si ridacinoase, pentru pregatirea ier. Tama, nevoia corpului este de alimente consistente, protsine animale came, oud, lactate) si vegetale concentrate (sola, fasole, maziire), Nepette ridacinoase (lind, morcov, steel gui ceaps, usturoi) si in Special, mAncare caldd si galt, Infuzile din plante medicinale sunt Linevenite in aceasti perioada. Tot acum, corpul simte mit mult Revela de sare si mai pufin de fructe (sunt preferate gemutile, Guleoturle sau prijiturile din fructe) sau de dein. Dack suntem atenfi, organismul isi regleaz singur ,cererea” penn pent alimente, functie de marele ciclu al anotimpurilor. aruimMjevdrat o8 in era supermarketului, putem cumpara saat verde Tn fhucte exotice tot timpul anului, dar dacd vei fil atenf le seh orpului dup consul anumitor alimente, im anumite perioade, veti hemrva 8 apar dorinfe gi aversiuni alimentare selective, fa nici 0 ‘cau2i aparenti, Adicd veti vedea ci organismulul durmneavoastra, digestiei in special, nu-i »picd sahimb adora consumnll de selaté verde in primévard, si mu apare nict ‘ reacfie de respingere. [Exist gi alte cicluri care influenfenzd slimentata unel flings umnane 5! je stint au anume ciclurile de dezvoltare umand de 7 ani, Oament fobservat ci la fiecare 7 ani, fiinfa umand te Cmoffonale si mentale importante sisi modifiek multe dine reactii, printre care gi doringelealimentare (dar si nevoile de migeares de reli iumane, de invaare, de cunoastere ete). ‘Ketfel, primi 7 ani sunt copiliria micd, perioada de wcunoaste & jhmif”, Nevoia este de joacd, de explorare, de cunoastere $ de acceptare a tuturor informatiitor de la adulf. Sjenktoni 7 ani reprezints pubertatea, sau ineeperea procesirtl de educate organizata”, cand cei mai multi dintre copii sunt prinsi in procesul de invatimant. Pree 14 Ia 21 ani se petrece adolescenta, cea mai turbulent i dificil perioada din viata unai om. tn care se produce transformer copiluli uber in adult, cu maturizarea sexual, dezvoltarca ‘dontitatii mentale $1 emotionale gi formarea proprilor opinit despre lumen din jur. Este 0 4d, bine” o salati verde méncatf iarma, im” rece prin modificdri fizice, i perioada de revolte, de schimbiri importante. De I De ta 21 ani a 28 ete pio de pal n,n cae ome Gefnest in ste ge we del vin, ear a dr fe tll meu in sect”. Exe oat orion desta de zbuciumat carn ii pune fei lege expen i schimbi ca iene gi elt, Mule dine cso tncheite tn acest perioadt 7 Salizecs cu divers, ents ce doi relizena in timp, & dovese Si se dezvolte in moduri diferite si ef nu au valori comune (a a orem infil cd an cst), ee Ds Is 28 35 ani ete pron elo”. Acum, aul car si cine este ie i ee doves de Ie elt. Relate care se Imeneir in san perioada sunt mai stabile, au sanse de succes i nd. in famille deja intemeiate, o a , este perioada aparific creer colloid desfinete mut tp de rela invis : eu familia veche, din care provine, ou f ie fi provine, cu familia nous, pe care six intemeiat, ou clei de servis, ev socitts, cv bunule (cas, masini, haine te), cu bani cu eer alte resus te. Chia el ia Sine” este redefinitd fundamental in aceasté.perioadl, care 7 saa materi pron vei nel persone. eee De 35 ania 42 nl exe peronacaree’a devo fs Ia maim compstenelor profesinsle, Acum 0 pescant est sufeint de mat ne ni i plink de enerse petro los maxim. fi cunoaste caliti procesul de invatare pe baza oetior emo, elas intr a n In 2949 as sperioada diruirii pentru ceilalfi”. Deja persoana a obfinut de la viafé experienfel : dort intent efi gl acta Inepe sbi epi pe odin om 7 fi si acum ineepe sii spriji in jr si treaci mai usor prin aceste lec odd ai shu, ce ii. Este 0 perioad® mai altru : : ist renunfare la materialitatea excesiva si de ,trire mai usoari” a vie ‘it desaura a clipelor plete a prezeni ae ups 49 ani urmeaza alte 7 cicluri i uri de 7 ani, in 4 4 , in care se repetl cele crise, door ef persona benefice’ de experiens Toate pentra a nu mai tepeta greselile realizate la prim: ” peau prima trecere” prin Fimenta , Alimenratia va fet pent Sse din ase pron, mate ne incredible posible in primel 4 itr pad Ia 28 remaifiind posibile in urmatoarele cichuri. Copii, puberii si intense si de transformari | adolescentii au energie multd, dar care ,arde rapid” si au ne a oie 4spentru ,feinctrearea pateriilor” de alimente inalt calorice, bogate in Ne EH Fidrocarbonati de calitate (vegetalele adcinoase, cereatele integrals, t ed in diete gi cure de slabire. Sunt doar ,pécilis’ temporare ale Tacatele organice) si de proteine de bund calitate (came organic’, indepartarea simptomelor boli ; : Thera onganice), Abuczurilealimentare trovile pot fi rapid corectate, persist i se va manifesta fi oli, a durerit su usturii, Dar Gavza A veal elimina mai rapid degerile 3) vine dup consummul && Cred in ,STIL DE Se TE ANATOS", cae come. tip junk-food”. Tousi Tepes vilnica a abuzurilor, comportament educat ‘TA SANATOS”, care este un mod de siumul preg de zat rafal, Ge pauturi acidulate, de ran organismului, ou cicurile ois eon oeen ena motets far nutrenfi conduc Ta aperia tulburdsilor metabolice st VIETH din jurul nostro sale biologice si eu ciclurite naturale ale : idigestive in perioada adult, ; A ‘Aduifi. sunt mai atenti le ccalitatea méncirli, dorese mot multe experiente rafinate si incearc ‘alimente diferite, invaté care alimente le fac bine si care nu, ish stabilesc preferingele si pasiunile. invafé si manance bine si acasa, $i jn calatorie iar globalizarea ultimilor decenii ugureaza sareinii gasirit alimentelor favorite oriunde ‘in lume. ‘Varstnicii au nevoie de fran’ ‘agoaré, de aile de post si orulare al orgunismelui, de respectares re ale mai tent a ritmurlor naturale ale rganismutui si @ Cicluslor mati: ‘Cantitatea de mfincare de care Grpanisml ae nevoic este mult ms} mica decit 1a adult, calitaten este ‘mult mai important si simplitatea este cea mal cautati. ; organismului, l -ganismului, la fel precum pastilele simptomatice, care ajutt doat | A 4 Toate ciclurile naturale deserise, zilnice, lunare, ale anotimpurilor saa 7 cole de 7 ani influenteazi major Sanitatea si viata oamenilor. ‘dentficarea moduli In care fiecare organism rispunde Ia varafile Gielice $i folosirea acestor varia Teprezinté un pas mare cAtre snditate pentru noi tO | tnvatari s& savurati toll #1 4 vi buourati de tot. De munca gi de familie. De cercul de prieteni, de timpul liber, de hobby-us, de sor Masa sinitoasi face parte din vine noasir’, de 2-3 off sau de mat ue ot pe zi sia fame mal ime remunfafi a yobismuinge”, $8 V4 Hebarasafi de el, in Toe sh devenifi dependenti. Ineredeti-v4 in intuitie, fi atengi la semnalele corpuli viumneavoustr, la sempalele Neturit si a uatl cu croumspectic ove informafie ‘primiti, mai ales cin mass media. Nar va chinuifi organisunal, me v5 supuneji mintea sau sufletal Ie Sore prea mari sia sentimente de vinovatie. TDavd doriti si facett schimbar i> rodul de atimentatc si modul de > 1, acestea a Toe Tent rept progresiv, dndu-i ‘organismului timp | aac nceeanrere intra nou mod de Vial 47 :CAPITOLUL Tit ~ FICATUL, organul cheie al producfiei de energie in organism jul nostra. Ficatul este unl dintre cele mai importante organe gin col a ert in abdomen, in partes. dreaptt, imediat eub come’ NSN Syganul hele in produetia de energie pent: OT Sy oretapolisme si in menfinesea immunitati (eparari Com etine multe alte func, pe care le vom detalia e Pe aa Ficatul define mltjori sf incepem cu wna dintre cele mai impor sua, a i a Erg pe cave Te ae sest organ TE vara’ a este cea care dene ORS . 5 a ria putere 1a ni iment pea ot Sea opr inva coh initia eee dobindeased putere si autoritate si $8 rotifice carats ve vor sediul putetit si autorititii «dobéndite”” pb experienfele de vat este chiar fica 2 ‘Teme importante ale energici ficatulul su = puterea creativititit * Gnstinetul si intuitia = imaginatia = simful umorului ae ige ordne gi cutee meal or care const in nse meio 1 pofté de viafd, savurare a vietit Se poate spune of o buni enetzic @ Te puteri inimit unei persoane, Persoane's Bin interior aceasta putere si mu au mevoie de ‘san de gesturi ostentative pentru a o demonstra Chinezii au creat o figurin# minu featului — Zeul fericirii, .otei", reprezentat barat grdsune! si surfzator, ou burle Ge7z0N ate rade") si ducdnd in spate wn mic ruesae (He Pe Sncap in acel ruesae), ol find independent si Pun rg doreste, a ul Résul este simbolul fica rmanipulat. Résul este un semn de putere inf Gh toate organele sunt masate si ating aceens: ritmicd. Cu fiecare respiratie, ficatului duce la descoperirea ~y adevirat putemice radiaz oie de violent, de agresivitate Jmbotizind enengia sinitoash a nA tat cao fing tuminons, Un Tits (simbolul fatal ate posesiunile sale | ‘unde parten stinga, si ficatul, situat sub diafragm, pe partea dreapti sunt migcate in sus si jos. Intensitatea miscdilor diaftegmului depind de profunzimea respiratiei persoanei. Cu ct este migcarea mai intensf, cu att mai bine este pentru ficat si inima, Rasetele si hohotele de plins misc& cel mai intens diafragmul. Starea de bine, rasetele, sociabilitatea si feticirea vin dintr-un ficat sinitos! Zoul fericirii nu este reprezentat printr-o figura asceticd si incruntatd, ci printr-o persoand care irfieste In totalitate si este fericit trup si suflet. Nu este de mirare cf intr-o societate in care peste tot vezi figuri incruntate si ,oameni seriosi” la tot pasul, existi atét de multe probleme cu ficatul si incidenfa sindromului de oboseald cronicd si a altor probleme importante este atat de mare! MEDICINA TRADITIONALA CHINEZA SI FICATUL Medicina traditional chinezi realizeazi_nigte conexiuni intre diferitele organe, care s-au dovedit valabile de pes:e 5000 ani si prin intermediul edrora putem injelege mai bine legiturile din interiorul organismului nostru Astfel ficatul si fierea sunt dowd organe complementare. Ficatul este jorganul de depozit”, care primeste gi ,colectea7” nutrientii pentru a~ i trimite altor organe care vor avea nevoie de ci. Ficatul are o functie vital pentru viaf& si este totdeauna activ. Fierea este un organ seavitar”, un fel de ,pungi” in care se depoziteaza an fluid concentrat de culoare verzui numit bili, Este organul complementar al ficatului si functioneazi intermitent, furnizand fiere doar atunci cénd este nevoic siasteptind cu rabdare stimulul care declangeaz acest mecanism. Forma ficatului nu este intémplitoare, unii terapeusi naturali asociind- ~ ocuo aripa. La pasiri, ficatul este ,proiectat” chiar la nivelul aripilor, si lipsa penelor din aripi indica nivelul la care au loc problemele in ficatul pis Ficatul nostru este atét de .ocupat” cu functii de importanté vital, {neat aspectul lui dinamic se regtiseste in forma unei aripi. In corpal | nostra, vom mai intalni aceast formd 1a nivelul umerilor oamenilor, S 1 care ride nu poate fi in'special la nivelul omoplatilor. Ganul intepenit si umarul blocat is i soard si sindtate, pentru | dau drumul mult mai repede dacd vom trata mai inti ficatult frecventii de rezonanti | ‘hima, situati deasupra diafragmmlui, pe 49umerilor si brafelor sunt tensiuni provocate de Sindroamele la nivelul ovo aciditate ale ‘un metabolism hepatic slabit si sunt semne de supra organismulu # Drrerile masculare la nivelul spatclui, mai ales cele dintee comoptati pice ale acidifieiitisulae, care apare doar atnci Jind ficatul nu detoxificd in mod adecvat ‘Foote tipurile de inflamagi ae tendoanelor sunt semne de aciditate a organismului. Ficatul si aciditaten (pH-ul acid al organismal) su legatur’. i Cand vindecdm un ficat slabit si congestionat, pute bratele cu usurinf, ca niste aripi usoare in zbor. int fn strains sm si ridicdm iar vip, o retntainim la nivelul ochilor. Organul de simt care indie starea de fimefionare & ficatului este ochiul, Pielea din jur, culoarea ,albului ochilor” st acuitates vederii oferd indieii despre fanctionarea ficatului, Boala ficatola este cel mai deer MMicatd prin culoarea galbend a piel a albului ochiion, 6 depunerilor de grisime din colfurie ochilor— mumite xantelasmda. Dar detuminea eatului poate fi observata gi atunci cd albul ochilor disparat gi ochii sunt in permanent] rozalit sau rosictich, cfd usturd in| permanenti (firi a exista o infeetie Ia nivel fon) so ceind apare 0 Penzatie de oboseali la nivelal muschilor globilor ocular (o stare de oboseals si greutate in jurul ochilor). i i fn sindromul de OBOSEALA CRONICA, oboseala ochilor si- ongestia lor sunt aproape constante, existind de dimjnettt de la prima ori si accentuéndu-se foarte mult tre sear, Luoral 1a vomnputer, stalin Komind erificila, mersul In cumplratur dupa-) coon caezia agraveazA acest simptom, indicand gradul avensat de Gboseali al ficatului, care functioneaz’ in «fortaj”, eu wconsuns de Aceeasi forma ovoid’, de energie”. Fluidul ochilor numit lacrimi indicd gi el c@t de bine functioneazi Feat st vezicula bias, Lacrimile sunt expresiarésului si plansului si sunt indicatori importanti ai dispozifiel unei persoane. ‘Prea multe Shu prea putine Iaerim indicd o tofburare in echilibral emotional sl organism, precum si in functiaficaului-vezioulet biliare. . in Megicina tradifionalé chine, fumctia important a fcatului este fegleze buna actiune @ muschilor, tendoanelor 3 unghiilor. Un alt reaeja al bunel (stu proaste) funetionact a ficatulul este dav! a voeaL muscular: ferm, atltic sau moale si spongios. $i sare tendoanelor, dacd sunt intepeni supra-intinse sau predispus la accidente, intinderi ete arat& starea ficatului si veziculei biliare, Deja am vorbit de legdtura intre fi reglunea satel sa umes. aa Unghie, medal n care aati reiten fr, dct au capers un . Se exfoliazt si se rup usor, au linii orizontale sau verticale, pete albe, se curbeaza sau se indoaie — pot reprezenta de cele mai multe oti primele semne ale problemelor ficatului si veziculeibiliare. fe Altes sine esta vorbirea principala calitate lega principela calitate legati de fieat este strigatl,sipatu Personne fsioate sigh pds tol au nevoie fe tigate in Sean ee moment iis elbereze de ensiunes fi, mental enovlonli pe eae resi, Tipatl ete o comune du, sprospe falicd $i rineste urechile. Este 0 modalitate foarte primitiva de comunicare (caracteristed in special copiilor mici). Si srg Ia cineva seus pi ese-un aot de agesimne gi nest Petsoans, pent ef ext vorba de zgomot ints si mu de sane obit Nu mal ete nimic din melodie vorbiri, doar zgomot de rompetiasurzitoare. Tipit este let in condi de perio! sau do soc, pentru eliberarea energiei interioare care se acumuleazd. Dar nu gro jsf in comaniares dine dou fine unane in lumea animald exists multe fepturi pentru a care s "1 omodalitatedecomunicare, eer Fin umn oloset rite, lansu,cntecee sf usin pent a : exprima calitatea viewii. in Alpi sunt folosite yodele, strigite care si seopere ditnele mar. Teale aceste suncte unane ay ls avs faten de a emite sunete intense, cea mai pulemicd 2 pines de es . pulernicd expresie a 2) mirosul ~ este un alt simy i fi 2) mio care ne da indicali despre functionarea Lipse mis corpui uni pesoane est un lope de lan Inampl desea dup chimiotrapie sau radioteape) tick o stare i oti series a ores, cr Boe feat, cesta ma t secreta gi lipsa mirosului corporal reflecti socul imunitar ial metaboismutui eect Pierderea simfului mirosului situa : i este o alti situatie de ‘ngrijorare, : in ' pentru Gf dact zona olfactva din sitemal nostu limbic primiti (ua sistem comun 1a oameni gi toate cellalte viejuitoare) aturci se pierd si alte istics mule, proveeind 0 sare de assign persoanei amen care mrs m exis, sunt gna tio : : de alta perte, persoanele care suferi cu ficatul pet emana un miros ite, tensionate, seustate, inflamate, revoltétor, pured sau fecaloid,fird a fi constiente de acesta. Este mai i acesta i 511m este wn mare semnal de alarend st in primal rand nici un deodorant sau parfum nu va a a bine decd nici un miros, dar or vine Std importante modificiri de conduit, i detxifierea hepatic, pent a j sii acopere problema. ; iP $y gustl sore ui altsimt indicator al problemelor hepat Ke. ersoancle 2) arsrsibiltate a ficatulut preferd gustul aero, iar ater consumate ou moderate ajuté bine fcal eat eels Oe fhilibreaziaciditatea medi c sunt organele care ect ; cu item i i ibriri__metabolice (@l organismului si orice reeehilibrirt ei ey ctigeterolului si altor substanfe reziduale) neces hepatic’ si drenajul bia. at si inima, Am vazut of de a si rtanti intre ficat si inimé. Exist ao Cel determina 0 congestie, tensiune a roast functie a ficatului deter mule eo proass screa iii. Muli trapeuth nats = bservat urmnatoarele’ Sea observat etiunife inimii sunt de este mai mt ori consecink qulburatilor ficatului aa ea vaeemTpeprezints puterea naturals, ot eare Me-am MASSA ee ee ul” corplu Haine ca acest st nue no " Secare dings Meat general”, deittonal potei "se imbolni int dobindite” se imbolndveste mai inti, 7 7 : Stbiennea Fieatulu si slabiefunea inimil evolues7t pre ‘Jar labiciunea ficatului este cel mai important de trait P optim a fica este intre orele 1 si3 diminesi® Foie et ste” si are nevoie de acest | fn aceastsperioadl fcatul nostu se o@ihoes s vutia nutrientilor i entra distibuil Miva doar daca tansformarea materialull Incet si pe indelete. Acest lucru” repat rio creativa poate deveni oper ai at, ddin brand in energie are loc treptat, toe ' Se osibil doar in prima fez a som profings ey eevetul orar de functionare optima a vezieulei Pliage OFt are 1 noaptea, adie& exact inainten intervatulu pent BSN rare re Towies, pentra ch multe dinte prosescle digestvA ec i i a fie terminati pentrs i ia grisimilor, trebuie si a aes pont face propria aefiune. Pentru 2 pesite sineriel feats a oan nu al waht ed fontioneze optim, o persoandi mu ar mal smanance wine dupa orele 18,00-19,00 seara sau mica s& nu comm Teanaore se digerd dificil, precum came, ous eariely te prajite sau coapte la cuptor. “ald alent gee mal ales 4p ora 1.00 sunt een pentru oferizeaintervalulu de odie st refacere a activi peste zi. Puterea sa vezicula billiard — ficat. Intemetul si distracfiile modeme ale adolescentilor si tinerilor folosesc exact acest intzrval de timp, cuplndv-l cu consumul de alimente extrem de toxice precum bauturile carbo-gazoase, bauturile energizante, tigirile, biuturile alcoolice si drogurile. Dupa cdtiva ani de abuzuri repetate de acest fel, energia ficatului si veviculei biliare este deja epuizati si vom avea adulfi de 30 ani cu stare de OBOSEALA CRONICA rrai intensa decat ‘multi vérstnici de 60 sau 70 ani. Culoarea ficatului este RO$U. Este organul cu cel mai mult singe din organism si dacd apare o congestie a ficatului (adicd singele stagneazi fa nivelul lui si mu-si mai realizeazd migcarea inter-oara obisnuita) atunci apare o congestie a fetei si ochilor (fatS si ochi rosii). Aici apare constitutia numita in medicina ,pletorica”, adicd © persoand cu o energie puternica a ficatului, care face ugor tensiune arteriala si se fnrogeste Ia fai la cea mai mica supirare sau provacare, Sciderea tensiunii arteriale cu misuri artificiale precum medicamentele mu ia deloc in seama cauza problemei si anume suprasolicitarea functiilor ficatului si veziculei biliare. in plus, medicamentele chimice de sinteza {ncarcd suplimentar sistemului ficatului gi se observa la toti pacientii ‘watati indelungat cu medicamente cum incet, dat sigur fgi degradeazt funcfia ficatului, $i calitatea vietii (dispairand in primul rind simpul ‘umorului si bucuria de a tra) Culoarea bilei este VERDELE. Este 0 culoare care ne aminteste de Natur, de lemnul si frunzele arborilor. Este o culoare care semnifica crestere, vitalitate si circuitul vietii, care se afla in armonie cu ritmurile Natur Verdele se asorteazi cu orice culoare. Armonizeazi orice conflict si reprezint& principiu! reconcilierii _ Tot ceea ce s-a dezechilibrat la nivel mintal, psihologic sau fizic se reintoarce catre centru, catre Pamant, Verdele reprezinté comunicarea in termeni de polaritate (Impicarea contrariilor), dar semnificd si reintoarcerea la Unitate, a redeveni Unul. Bila verde semnificd o tulburare serioasi a functiei veziculei biliare, care incepe, de fapt, la nivelul ductelor biliare ale ficatului. Potentialul psihologic si mental al ficatului ‘Am amintit deja cdteva dintre temele care caracterizeazi acest organ | important: putere/autoritate, creativitate, vointa, furie, imbold " (impuls), impartasire/distribuire, placere, generozitate, agresivitate. Recunoastem cu usurinfl calitatile extravertite ale energie fieatului. In jualitatea calititilor exprimate de ficat infelegem multe Iucruri 33ea nu exists energie creativé st invent, fink 0 doz stinitoast de agresivitate si imbold = cd puterea sindtoasti apare din exprimart de sine sinitoasi oF bertatea si independenfa unei persoane st $n inmpairtisire, cam wurare si generozitate fucand att persoana Ae daruieste Fried, et si pe esi care sunt beneficari darurilor _ eMfolo unde exist putere va exista Tntotdeaune siumbra posiblitafii abuzului de potere _ Restbto unde exist voing si imbold, ponte apse 8 umbra ficaniei si a supra-evaludrit posibilitatilor perspec: Tih generozitate gi imparcdsine ou cella exista si portiuni de avaritie si gelozie aire gi agresivitatea pot degenera in crim st destructic. culei biliare: planificares $i Potentialul psihologic si mental all veri juarea deciziilor. Cele dou actiuni trebui si fie im echilibrn atinge scoputi. © onerpie dezechilibrati a vericulei bliare es observata atunci c&nd © persoand fot isi face planus, dar nu se poo decide ce vrea si fact eaentanel cand 0 persoant isi face planuri, dar ste siguri cf cle nu se oa ndeplini ~ si bine infles o& profetile neganve ‘devin totdeauna realitate! ‘Cand o persoand timp o stare de slibiciune a veziculetbiliae- t x tofii eunoastem in jurul nostry cament A manifest puterea si Gfabiciunea ficatului si a vericulel biliare, observate in! Somportamentl for. sau in problemele Tor fizice: digestive, Tocomotorii, circulator si ale piel pentru 2 obfine Iueruri si @ axe de Tuat in permanent decizii, poate apérea in ricatul este uml dintre cele mai rezistente OTEen® ale corpului nostra. Pus suporta ani de abuawri gl abia dunt ce Se ‘supraincdreat ct toxine incepe si-si manifeste ‘ulburdrile. Cu cft mai serioase sunt), is entele negative care afecteazl o persoank, att mai profund) cepeTafectate edie biliae si ficatul. Stesul cron jparatizeazi multe Sine funcjiile organelor corpulu, asa ym VOR) ingelege si i ington capitol dedicat glandelorsuprarenale Penare majoritatea oamenilor, viaga personal viata de zi cu 2i sh mmunca (serviciul lor) a devenit 0 jupta pentra ‘supravietuire. Intrucd mintea si corpul se jnfluenteazi reciproc, un ‘conflict biologie mrezolvat are consecinfe pent intregul COP Cole mai importante conflicte biologice care afecteaza ficatul sunt: 34 7 ia Seen dea nu muri de foame He ica de foame in cursul curelor (dietelor) isputele cu membri familici 7 dispute cu colegii ~ furia (mai ales supresati, ne |, nemanifestati), impotriva unei necunoscute (de exemplu un virus), a lumi ire gi sau a une fee _anumite persoane sau situafi : eee yul incearc’ sa gas a i pan producorea . gaseasca solutii biologice la problemele ficatulu arin produces ic sates He in exces este eliberatd in singel , i. zultat lea de ani oa i. C pielea devine galbuic a. oa ipa biologica nu este o vindecare. De cal ot pacer ne deep spon eee eee at rays 7 lui, care trebuie sustinute si nu inhibate. are al imul rand, trebuie sa- {primal rig pemnitem persoanei sé ating Inge mo in ae oe epen sumadumete pd fi digerate treptat si elil sy zt imporant cat ek esteem bine! eae: etter be ficatului si veziculei biliare combinate sunt: : Sane - a ou privire Ja problemele financiare “ne casio a & umilia ta probleme legate de credinfa \ 1vea profunzimi nebainuite gi s& ‘ic nonce eau fei powometor apical |» Se mai gi __. Se mai giseste pe lumea noastra un ficat sinitos? 8 au acesta este doar descris in cdrtile de anatomie? Teoretic, am ra a nu, cl Teor, m sponds ci nu, c& majoritatea oamenilor sufert intr Seiom mal mk oe de probleme la nivelu! ficatulu , mai mare putere d i Pract, feat putere de vindecare di rumacle_ co eee A abilitatea si se pineal 2 invegime, a ni cind iso oferd condiile de untionae optim. un profesor ii ‘ poe profesor in arta vindecttii pe care il are FUNCTIONAREA FICATULUI — ASPECTE HOLISTICE Deja am amintit fe Deja_am amintt faptal ed featul este o sili ing a See ia en fet recs un tu desing Inge venos, bogat in nutrient it dn ena port @ 28 15% singe ve 1 nultieni,provenit din vena ports si 25" sng oe ce ie din a ae pate Vent po Enso site de a interne, some solid si pancreas. Sénge tou euienprecur aminoze. glued, aczi grag 55ee Jantar scuste, vitamine, minerale $! oligoelemente, dar poate confine fq substante foxice. Pentru ca acc ‘substante sa nu ajunga ir tot Srganism, de a intestine singele Se directionat ctte ficat, care este | Sorimul Alta” al organismul, “aici au loc procese de detoxifiere, vee substange sunt transforma In forme chimice usor de folosit de maul te ongane sau sunt depoztate, DUPE 6& ‘rece prin ficat, angele serge mai depart prin vena hepaticks Maire vena cavl inferioar’ Si jntrd in cireulatia general. Seopul trecerii_ sangelui prin. Heat fh reprezinti detoxifierea st gurigarea, combinatd cu imbonstite® sAngelui cu nutrient. ‘apo, sngele cura si Imbogsit june {a restul corpult. Ficatul este organuil central al metabolismului proteinelor, Fae dear si gsimilos. El realizea74 cele mai importante functit de detoxifiere i produce bila. ‘Tesutul ficaului este capabil de regenerate intt-o masuré foarte mare regen torbim despre metabotism, de fA! referim la termenul jgrecesc ymetabole” care fnseamnd ‘echimba”. De fapt ce anume $© schimba in ce? Ce tip de schimbare se intimpl, (oumite hepatocite)? soared gigantic si vital care ate 100 [a nivelut ficatului este, de fpt, | vrvoaven,(tansformarea), materiel (iin ‘alimente) in energie (Gn Simente cimice ce pot declansa formers de energie la nivelul rgonitelor tuturor cetuleor din Co*P» Tmumnite mitocondrii). Nu intr craernt matte anxémunte biochimices dar oe ‘important 58 injelegeti procesul care are Toc ja nivelul ficatului, pentra ‘ci este vital pentru ‘ Grganism si pentru infelegerea lente arti de fa: Oe NSEORMAREA MATERIEL IN ENERGIE. TLevavelul fieatulut ineepe mares tansforners Este principalul organ (aksturi de altele) rispunzitor de energi@ ntregului organism. i a Spuneam ci fizica ‘modem’, fizica cuantic’ ‘confirmat cea ce multe | Seare ciilzatile avansate ale weeutulyt spuneau de mii de ani: 8 forul in naturd consti in vibratii $i materia este energie condensats, care radiazi.

S-ar putea să vă placă și

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De la Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (537)
• Delimano Healthy Pancakes Ebook PDF

  

  Document25 pagini

  Delimano Healthy Pancakes Ebook PDF

  miryangel

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Coduri Boala 999

  

  Document16 pagini

  Coduri Boala 999

  Valentin

  100% (6)
• Oboseala Cronica PDF

  

  Document58 pagini

  Oboseala Cronica PDF

  miryangel

  100% (1)
• 6th Central Pay Commission Salary Calculator

  

  Document15 pagini

  6th Central Pay Commission Salary Calculator

  rakhonde

  100% (436)
• Adaptive Mechanisms in Stress Management in The Professional Organizations With Medical Profile

  

  Document6 pagini

  Adaptive Mechanisms in Stress Management in The Professional Organizations With Medical Profile

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Winmodems and Linux Howto

  

  Document10 pagini

  Winmodems and Linux Howto

  a.g

  Încă nu există evaluări
• Chestionar 13

  

  Document5 pagini

  Chestionar 13

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Operating Manual Ergometrics ER 900 (English) PDF

  

  Document84 pagini

  Operating Manual Ergometrics ER 900 (English) PDF

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Its Magic

  

  Document16 pagini

  Its Magic

  Raju

  100% (15)
• CHESTIONAR Nr. /':/-: Pentru Examinare La Reguli de Circulatie

  

  Document5 pagini

  CHESTIONAR Nr. /':/-: Pentru Examinare La Reguli de Circulatie

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Chestionar 18

  

  Document5 pagini

  Chestionar 18

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Hd9040 90 Manual de Utilizare in Multe Limbi

  

  Document160 pagini

  Hd9040 90 Manual de Utilizare in Multe Limbi

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Computer & Desk Stretches (Estiramientos. Ordenador y Silla) (English)

  

  Document2 pagini

  Computer & Desk Stretches (Estiramientos. Ordenador y Silla) (English)

  Salvatore Vargas

  Încă nu există evaluări
• Chestionar 14

  

  Document5 pagini

  Chestionar 14

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• ABT Molecular Site Planning Guide

  

  Document21 pagini

  ABT Molecular Site Planning Guide

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Chestionar Nr. / : Cltesoiia B

  

  Document5 pagini

  Chestionar Nr. / : Cltesoiia B

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Chestionar 12

  

  Document5 pagini

  Chestionar 12

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Johnson Sugar

  

  Document45 pagini

  Johnson Sugar

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Alfabetul Florilor

  

  Document33 pagini

  Alfabetul Florilor

  sfinx100007696

  Încă nu există evaluări
• The Respiratory System

  

  Document27 pagini

  The Respiratory System

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Sleeve Gastrectomy Diet

  

  Document26 pagini

  Sleeve Gastrectomy Diet

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Operating Manual Ergometrics ER 900 (English)

  

  Document84 pagini

  Operating Manual Ergometrics ER 900 (English)

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Coduri Boala 999

  

  Document16 pagini

  Coduri Boala 999

  Valentin

  100% (6)
• Chestionar NR.: Categoiia B

  

  Document5 pagini

  Chestionar NR.: Categoiia B

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Formule

  

  Document3 pagini

  Formule

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Winmodems and Linux Howto

  

  Document10 pagini

  Winmodems and Linux Howto

  a.g

  Încă nu există evaluări
• 6th Central Pay Commission Salary Calculator

  

  Document15 pagini

  6th Central Pay Commission Salary Calculator

  rakhonde

  100% (436)
• Arhitectura Calculatoarelor

  

  Document29 pagini

  Arhitectura Calculatoarelor

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Arhitectura Calculatoarelor

  

  Document22 pagini

  Arhitectura Calculatoarelor

  miryangel

  Încă nu există evaluări
• Yes Please

  

  De la Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1891)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De la Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (98)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De la Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (895)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De la Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (344)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De la Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (399)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De la Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (588)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De la Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (271)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De la Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (266)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (838)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De la Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (231)
• Principles: Life and Work

  

  De la Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (599)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De la Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (73)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De la Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (474)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De la Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (234)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De la Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2259)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De la Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (440)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De la Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (137)
• Steve Jobs

  

  De la Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (806)
• Fear: Trump in the White House

  

  De la Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (738)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De la Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (45)
• Bad Feminist: Essays

  

  De la Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1015)
• John Adams

  

  De la Everand

  John Adams

  David McCullough

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2409)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De la Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1090)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De la Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1712)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De la Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (789)
• The Outsider: A Novel

  

  De la Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1839)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De la Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (120)
• The Woman in Cabin 10

  

  De la Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2322)
• Brooklyn: A Novel

  

  De la Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (1937)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De la Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4609)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De la Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2101)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De la Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3811)
• Little Women

  

  De la Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De la Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1929)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De la Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (792)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De la Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (4200)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De la Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1103)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De la Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (821)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De la Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (104)