Sunteți pe pagina 1din 7

Fisurile labiale si palatine

Cheiloschizisul
Incidenta: 1:750 1:2000
Factori etiologici incriminati:
Genetici
Medicamente (steroizi, anticonvulsivante,valium)
Infectii materne(rubeola,toxoplasmoza)
Hipervitaminoza A
Intoxicatiile
Iradierile
Forme anatomo-clinice:
A. Fisuri de buza superioara simple: de o parte, biL;
B. Fisuri de buza S complete- intereseaza si pragul narinar;
C. Fisuri de buza S associate cu fisura arcadei dentare si a palatului
Aspecte clinice:
Aripa nazala de partea fisurii deformata, largita
Una din hemibuze este mai hipoplazica
Narina largita, aplatizata
Septul nazal deformat
Tulburari de crestere a dintilor
In formele asociate cu palatoschizis:
- tulburari de suctiune
- sialoree
- incidenta crescuta a infectiilor de cai aeriene superioare:
rinofaringite, amigdalite, otite
Tratament:
A. Cheiloschizisul unilateral- principii
-

excizia economica a marginilor fisurii


disectia orbicularului buzei fara pense
decolarea buzei superioare pana la planseul orbitei
realizarea lambourilor triunghiulare de tegument prin incizii arcuate,

egale
- sutura realizeaza:

- refacerea arcului lui Cupidon


- linie continua a rosului buzei
- inaltime egala a buzei superioare
- refacerea pragului narinar
- narine simetrice
- refacerea palatului anterior concomitant
B. Cheiloschizisul bilateral principii
- refacerea anatomica intr-un timp operator
- excizia economica a marginilor fisurii
- refacerea chingii orbicularului, factor activ in reintegrarea mugurelui
median
- conservarea tegumentului si a unei parti a rosului buzei la nivelul
mugurelui median
Palatoschizisul
Incidenta : 1:700
Factori etiologici:- ereditatea

Forme anato-clinice:
A. Palatoschizis incomplet (posterior)
B. Fisura palatina completa intereseaza atat palatul moale cat si pe cel
osos

Tablou clinic:
- tulburari de suctiune si de fonatie
- frecvente infectii ale cailor respiratorii superioare, otice
(hipoacuzie)
Tratament:
- La varsta de 2-3 ani
- Uranostafilorafia

Fistulele si chistele congenitale ale gatului


Fistulele si chistele congenitale ale gatului rezulta din structuri
embriologice incomplet maturate sau care persista in mod aberant.

A. Ramasite ale aparatului branhial embrionar

S.4-S.8
1. Fistulele (chistele) congenitale preauriculare
- deriva din prima fanta branchiala
- se deschid adesea in canalul auditiv extern
- au raporturi apropiate cu n. facial

2. Fistulele (chistele) branchiale laterocervicale


- deriva din al doilea sant branhial
- comunica cu foseta lui Rosenmuller
- capatul lor distal se afla pe fata ant. a SCM
- au traiect printre ramurile a. carotide comune
- in 10% din cazuri sunt bilaterale

3. Chistele (fistulele) ce deriva din al treilea sant brahial


- sunt foarte rare
- se deosebesc de precedentele prin traiectul lor lateral de a.
carotida
B. Chistul de canal tireoglos
- reprezinta un vestigiu al comunicarii dintre baza limbii (foramen
caecum) si glanda tiroida din S.2 canalul tireoglos (canalul lui
Bochdalek)
- are traiect posterior (mai frecvent) sau anterior de corpul osului
hioid
Clinic
- tumoreta pe linia mediana a gatului
- se poate infecta, poate fistuliza
Tratament
- extirparea in bloc a chistului, a traiectului fistulos si a corpului
osului hioid

Hemangioamele
sunt cele mai comune tumori ale copilului si cele mai frecvente
anomalii congenitale;
Reprezinta malformatii ale vaselor sanguine cu urmatoarele forme
clinice:
1. h. plan - ,,pata rosiatica dermo-epidermica, ce dispare
la presiunea digitala
2. h.tumoral proemina la exterior, dar se extinde in
profunzime,
nu isi modifica culoarea sub presiunea digitala
3. h. cavernos mai putin vizibila la suprafata, dar bine
reprezentata

in tasuturile profunde; are aspectul unor caverne cecomunica


intre
ele, peretii h. fiind formati dintr-un endoteliu f.subtire
4. h. cirsoid cordoane sinuoase vasculare ce comunica intre
ele,
avand la locul de unire un anevrism vascular prin a carui palpare
evidentiem pulsatii
Sdr. Kasabach Merritt:
- asocierea de H., trombocitopenie si coagulopatie de consum
Sdr. Maffucci:
- asocierea de H. si encondromatoza multipla
Sdr. Klippel Trenaunay:
- hipertrofia unui membru asociata cu angiomatoza
Sdr. Sturger Veber:
- H. cutanate asociate cu localizari cranio-cerebrale
Trat
Multe H. au tendinta la crestere rapida in primul an de nastere, dupa
care involueaza in urmatorii ani, uneori pana la disparitie
Injectii sclerozante bleomicyne
Steroizi per os sau intralezional
Embolizari
Cura chirurgicala
Compresia pneumatica intermitenta

Limfangioamele
- se intalnesc mai rar decat H. si reprezinta malformatii ale
vaselor limfatice
Limfangiomul chistic cervical
(higroma chistica)
- higroma = tumora apoasa (grec.)
- displazie chistica a vaselor limfatice ale regiunii cervicale
- vasele limfatice primordiale (sacii limfatici jugulari) nu mai
stabilesc comunicari cu sist. venos, rezultand spatii limfatice izolate
- pot contine si capilare sangvine
Tablou clinic
Marimi variate, putand ajunge la dimens. monstruoase, patrunzand
in mediastin, infiltrand baza limbii, inconjurand traheea,
esofagul,etc.
Au perioade de stagnare si perioade de crestere rapida

La palpare tumori elastice, fluctuente, nedureroase, unice sau


boselate
Uneori, tulburari de respiratie si deglutitie
Pot da compresiuni pe pachetul vasculo-nervos al gatului
Diagn dif:
Teratoame
Hemangioame
Chiste branhiale
Lipoame
Degenerescente chistice de glande tiroide ectopice
Adenopatii tumorale
Tumori maligne si benigne de lant simpatic cervical
Trat:
Remisia spontane este extrem de rara
Dificultatea disectiei tumorii
Risc de edem glotic daca indepartam in intregime L. ce inconjoara
traheea
Drenaj obligatoriu
Interventii seriate, la nevoie
Injectarea de subst. sclerozante

S-ar putea să vă placă și