Tratamentul cariei dentare

Obiective:
oprirea evolutiei procesului carios
prin exereza tesuturilor alterate indeparterea microorganismelor
patogene
cavitate cu anumite caracteristici
refacerea solutiei de continuitate de la nivelul structurilor dentare
prin aplicarea unui material heterogen = obturatie

Obturatia= reface anatomia dintelui , restabileste functiile dentare

Clasificarea cavitatilor
Leziuni carioase tratament cavitati
Black

6 tipuri topografice cavitati realizate prin tratamentul cariilor.

Localizarea leziunilor carioase pe suprafata dintilor permanenti => factor

major in designul cavitatilor.

Cavitatea de clasa a-I-a:

Tratamentul leziunilor carioase localizate:
- in santurile si gropitele de pe fetele ocluzale ale dintilor laterali
- in santurile si gropitele lor vestibulare si orale
- in gropitele orale ale dintilor frontali

Cavitatea de clasa a-II-a :

Tratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele aproximale ale
dintilor laterali.

[1]

Cavitatea de clasa a-III-a:

Tratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele aproximale ale
dintilor frontali la care unghiul incizal nu este compromis

Cavitatea de clasa a-IV-a:

Tratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele aproximale ale
dintilor frontali avand unghiul incizal distrus

Cavitatea de clasa a-V-a :

Tratamentul leziunilor carioase localizate in regiunea cervicala a fetelor
vestibulara si orala a dintilor.
Situate aproape de gingie

Cavitatea de clasa a-VI-a :

Tratamentul leziunilor carioase avand aspect de defecte de uzura situate pe
marginea incizala a dintilor anteriori sau pe varful cuspizilor dintilor
posteriori.

[2]

Nomenclatura cavitatilor:
Clasificarea cavitatilor preparate
1. Cavitati simple cavities
2. Cavitati compuse
3. Cavitati complexe

Obiective generale in prepararea cavitatilor:

1. Eliminarea tuturor tesuturilor dentare afectate si asigurarea protectiei
pulpare.
2. Plasarea marginilor cavitatii in plin tesut dentar sanatos cu
conservarea tuturor tesuturilor dentare sanatoase
3. Atat restauratia cat si dintele trebuie sa reziste la fortele normale de
masticatie,iar materialul de restaurare trebuie retinut la nivelul cavitatii
4. Crearea unei restauratii puternice care sa imite structurile dentare
sanatoase si sa nu permita infiltratie marginala

Black in 1908 a definit 7 principii: Principiile lui Black

Prepararea cavitatilor:
Timpi in prepararea cavitatilor :
1. Deschiderea procesului carios
scop : crearea unei cai de acces spre dentina cariata
trebuie :
sa asigure o buna vizibilitate - directa
- indirecta
sa permita accesul instrumentelor:- de preparare
- de plasare a materialelor de
obturatie
sa nu fie exagerata

[3]

Situatii clinice :
1. deschiderea cavitatii a fost realizata de catre procesul carios indepartarea smaltului care acopera dentina alterata
2. deschiderea cavitatii a fost realizata de catre procesul carios (mica)
=> largirea ei
3. Procesul carios a dus la subtierea smaltului => usurarea accesului

Accesul in procesul carios se realizeaza prin intermediul altui perete dentar

decat al celui pe care este localizat procesul carios.

2. Indepartarea dentinei alterate

scop : prevenirea recidivei carioase
complicatiilor pulpare
conturul primar al cavitatii
Dentina alterata are o consistenta moale, de culoare galbena
,dedesubt fiind dentina de reactie-mai dura,bruna,fara bacterii,
remineralizabila

3. Realizarea extensiei preventive

consta in plasarea marginilor cavitatii in zone supuse autocuratirii si
accesibile curatirii artificiale, in plin tesut sanatos
scop : prevenirea aparitiei cariilor secundare

4. Realizarea retentiei cavitatii

Are ca scop mentinerea materialului de obturatie in cavitate-forma
determinata a cavitatii care neutralizeaza fortele ce tind sa disloce
obturatia.
5. Asigurarea rezistentei peretilor cavitatii
se refera la obtinerea unor pereti ai cavitatii capabili sa faca fata
actiunii fortelor exterioare fara a se fractura.

[4]

6. Finisarea marginilor cavitatii

realizarea marginilor cavitatii in asa fel incat materialul de obturatie sa
fie bine sustinut , sa i se asigure o grosime suficienta si sa intre in
contact intim cu tesuturile dentare
contribuie la longevitatea obturatiei

6. Finisarea marginilor cavitatii

7. Curatirea finala
toaleta cavitatii = indepartarea pulberii de dentina, salivei, singelui
uscarea cavitatii
Prepararea cavitatilor de clasa I:

Unghiuri diedre si triedre :

[5]

1. Deschiderea procesului carios:

Cavitati cu orificiu mare de deschidere- indepartarea prismelor de

smalt subminate de evolutia procesului carios

Cavitati cu orificiu mic de deschidere

sunt evoluate in profunzime

se realizeaza accesul

Obiective:

eliminarea tesuturilor afectate (smalt subminat)

accesul instrumentelor

Instrumentar utilizat:
Freze para ( 329, 330)
0,6

Freze globulare

1/2

0,8 mm

, 1
0,8

[6]

1 mm

Freze fisura ( 56 )
0,8 mm

Freze con invers lungi-cu unghiuri rotunjite

(245, 246)

0,8

- se patrunde in gropite 1,5mm-2mm

cuprinde toate fisurile afectate.

1,2 mm

se extinde in afara gropitei

Marginile meziale si distale ale cavitatii- paralele cu crestele marginale de

smalt
Grosimea adecvata a crestelor marginale meziala si distala (min. 1,5 mm)

2. Indepartarea dentinei
alterate :

Se realizeaza cu ajutorul

frezelor sferice ,

( 1/4, 1/2, 1, 2 , 3, 4, 5,

6)

0,5, 0,6;
0,8; 1; 1,2; 1,4; 1,6; 1,8 mm

excavator

marginea cavitatii

baza procesului carios

forma bruta a cavitatii

[7]

Peretii lateralibaza cavitatii

Dentina care ramane pe baza cavitatiila palpare

dura

-exceptie situatia in care mici cantitati de dentina alterata(in zona

coarnelor pulpare) deschiderea camerei pulpare

3. Asigurarea extensiei preventive:

1. Plasarea marginilor cavitatii in zonele de autocuratire sau curatire
artificiala = pantele cuspidiene

Latimea V-L a cavitatii

(1/3 distanta intercuspidiana =Black

--

=1-1,5 mm)

2. desfiintarea marmoratiilor din santuri

3. puntile de smalt existente intre 2 cavitati ocluzale:
se pastreaza = 2 mm

4 . Asigurarea retentiei:
1. Prin paralelismul a cel putin 2 pereti verticali opusi intre ei sau
usoara convergenta ocluzala a peretilor verticali
2. Intilnirea peretilor verticali in unghi drept cu baza cavitatii (baza
cavitatii in unghi drept cu axa lunga a dintelui -cuspizi de inaltime egala)

cuspizi inegali =partea activa a frezei inclinata perpendiculra pe planul

cuspidian

freze utilizate: - freze cilindrice (fisura)

bazei)

[8]

-freze con invers (planarea

3. Baza cavitatii trebuie sa fie realizata plana sau in trepte

carie extinsa dincolo de nivelul optim al adancimii =>se aplica un

cement de baza

perete pulpar la inaltime corespunzatoare

finisare cu freze Nr.35, 36, 37

freze con invers

1,2

1,4 mm

4. Exprimarea unghiurilor interne ale cavitatii

5. Asigurarea rezistentei:
Rezistenta dintelui;rezistenta obturatiei
1. Conservarea cuspizilor si a crestelor marginale

Eliminarea peretilor de smalt nesustinuti de dentina

Latimea vestibulo orala = 1/3 din distanta intercuspidiana latime > 1/3
din distanta intercuspidiana

evaluarea cuspizilor

cuspizi subtiri redusi - grosime care ofera siguranta (grosime minima 1,5mm)

Grosimea crestei marginale =>directia peretilor M si D

[9]

Rezistenta crestelor marginale

Cavitate extinsa mezio-distal,peretii proximali ai cavitatii sunt de preferinta
inclinati pastrand directia ocluzo-gingivala a peretilor proximali ai
dintelui( conservarea dentinei sanatoase subjacente).
Peretele pulpar :plan, II cu planul cuspidian, perpendicular pe fortele
masticatorii.

Rezistenta obturatiei :
1. Adancimea ocluzo-gingivala de 1,5-2 mm
2. Marginile obturatiei de amalgam - 90
3. Forma de cutiegrosime uniforma a obturatiei
4. Rotunjirea unghiurilor externe ale cavitatii
materilului de obturatie

rezisenta la fractura a

6. Finisarea marginilor:
1. rotunjirea unghiurilor externe
2. curburile marginilor sa fie line
3. marginile de smalt pregatite in unghi drept => unghiul cavosuperficial = 900

Prepararea cavitatii de clasa I in cazul cariilor din santurile si

gropitele vestibulare ale molarilor:

clasa I V alungita carie in santul V

Instrumente: turbina cu freza de carbura nr 245

miscari de balans ocluzo-gingival
Forma cavitatii:

- latime mezio-distala: 1mm

- lungime ocluzo-gingivala: 3mm

[10]

- marginile gingivala si ocluzala-rotunjite

Forma de retentie: peretii M si D ||, usor convergenti.
unghiuri externe de 90

clasa I V circulara carie in foseta

Instrumente: freza de carbura nr 245

Miscari circulare-pe suprafata dintelui
Forma cavitatii: diametrul: 1mm
Forma de retentie: peretii usor convergenti.
Prepararea cavitatilor de clasa I in cazul marmoratiilor din santurile si
gropitele vestibulare sau orale ale molarilor care se prelungesc pina la
creasta marginala :

Caracteristica : se prelungesc ocluzal printr-o cavitate de retentie

unghiul de intalnire dintre peretii pulpar si axial =>

rotunjit

Prepararea cavitatilor de clasa I in cazul cariilor situate in gropitele

orale ale dintilor frontali superiori:
1. Deschiderea cavitatii si prepararea cavitatii

freza globulara

con invers

realizeaza retentia

-per.gingival II marginea incizala

-per. Proximal II cu cel al dintelui
-unghiuri interne bine exprimate

Evaluarea cavitatii:

adancimea cavitatii =1,5 - 2 mm

latimea preparatiei = 1- 1,5 - 2 mm

[11]

preparatia (cavitatea - paralela cu axul lung al dintelui

grosimea adecvata a crestelor marginale meziala si distala (min. 1,5

mm)

baza plana,unirea cu peretii lateraliunghiuri bine exprimate

conturul cavitatii - neted fara anfractuozitati sau unghiuri ascutite

[12]