AplicareEuro-GeneraliataEc3 (Compatibility Mode)

EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel
Partea 1 1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

1-1
1.GENERALITATI:EUROCODURILE
STRUCTURALE IN EUROPA SI ROMANIA
OBIECTIVE SI STATUT
EUROCODURILE STRUCTURALE
Norme tehnice comune pentru proiectarea structurilor
pentru constructii in tarile membre ale Uniunii
Europene.
Specificitatea
S ifi it t l nivel
la i l national
ti l este
t asigurata
i t prin
i
Anexe nationale.
EUROCODURILE STRUCTURALE
Metode si prevederi de verificare a cerintelor
specificate in Directiva CE89/106/EEC pentru
produsele de constructii cum sunt rezistentele
mecanice si de stabilitate si siguranta la foc
Baza tehnica pentru contracte de executie si servicii
in domeniul constructiilor
Cadrul normativ pentru armonizarea specificatiilor
tehnice ale produselor pentru constructii.
SR EN 1993 - Eurocod 3 2
DOCUMENTE DE REFERINTA PRIVIND
IMPLEMENTAREA SI APLICAREA
Recomandarea CE 11/12/03 privind
implementarea si utilizarea
Eurocodurilor pentru lucrari de
constructii si produse destinate
structurilor de constructii -
2003/887/EC - CEN/TL250/589
Ghid de aplicare L (Guidance Paper L)
- Aplicarea si Utilizarea Eurocodurilor
( Construct 01/483/483/Rev.1)
SISTEMUL EURONORMELOR
PENTRU CONSTRUCTII
ENs
NORME TEHNICE DE PROIECTARE (10
EUROCODURI CU 58 DE PARTI)
STANDARDE PENTRU PRODUSELE DE
CONSTRUCTII (500)
STANDARDE PENTRU INCERCARI
EXPERIMENTALE DE CONFORMITATE (700)
ETA & ETAG
AGREMENTE SI GHIDURI TEHNICE EUROPENE
PENTRU CONSTRUCTII (TESTAREA PRODUSELOR)
Incercarea experimentala
p
a elementelor Calibrarea modelelor de
Evaluare calcul ingineresti.
(produselor prefabricate)
Î Rexp,i Reguli de proiectare unificate
in Eurocodurile Structurale
Î Rk
Calcul
Determinarea valorilor
caracteristice a proprietatilor
elementelor si produselor
Î Rk
Actiuni si criterii de
siguranta.
Factori partiali de siguranta

Certificate CE Î Rd = Rk / gm
Calculul si proiectarea lucrarilor de constructii

Î Ed ≤ Rd
PENTRU CONSTRUCTII
Eurocodurile structurale au 2 sectiuni:
Standardele de produs pentru componente

Eurocodurile structurale pentru proiectare
“prefabricate”
Alegere nationala pentru

gm
Determinarea valorilor caracteristice Reguli europene

Rk unificate pentru Rk
Declaratia de Conformitate pentru Utilizarea Proiectarea lucrarilor

de constructii
Rk marca CE produselor Ed≤Rd
PENTRU CONSTRUCTII
Determinarea valorilor caracteristice si a
factorilor partiali de siguranta gm
Codurile de proiectare - Eurocode
Evaluarea conditiilor pentru valorile

numerice ale lui gm
Standardele de produs pentru materiale

Standardele de executie EN 1090 – Part 2
si produse semifabricate EN 10025
PACHETUL EUROCODE
EN1990
EN1990, Eurocode : Basis of structural design
(Bazele proiectării structurale)
EN1991, Eurocode 1: Actions on structures (Acţiuni
în construcţii)
EN1992, Eurocode 2: Design of concrete structures
(Proiectarea structurilor din beton, beton armat
şi beton p
ş precomprimat)
p )
EN1993, Eurocode 3: Design of steel structures
(Proiectarea structurilor metalice)
EN1994,, Eurocode 4: Design
g of composite
p steel and
concrete structures (Proiectarea structurilor mixte
oţel-beton)
PACHETUL EUROCODE
EN1995
EN1995, Eurocode 5: Design of timber structures
(Proiectarea structurilor din lemn)
EN1996, Eurocode 6: Design of masonry structures
(Proiectarea structurilor de zidărie)
EN1997, Eurocode 7: Geotechnical design
(Proiectarea fundaţiilor şi inginerie geotehnică)
EN1998, Eurocode 8: Design of structures for
earthquake resistance (Proiectarea structurilor
aflate în zone seismice)
EN1999,, Eurocode 9: Design
g of aluminium structures
(Proiectarea structurilor din aluminiu)
RELATIA INTRE EUROCODURI
Siguranta structurilor
EN 1990 Siguranta in exploatare
Durabilitate
EN 1991 Actiuni asupra constructiilor
EN 1992,
1992 EN 1993,
1993
EN 1994, EN 1996, Calcule
Proiectare
EN 1999
Detalii
EN 1997 EN 1998 Prioectare geotehnica si fundatii
Proiectare/verificare la actiuni seismice
PROGRAMUL IMPLEMENTARII
Document Availability Standard
EN 1990 Eurocode : Basis of Structural Design – Bazele proiectarii structurale
Annex A1 for buildings April 02 March 2010
Annex A2 for bridges November 05 March 2010
Eurocode 1 : Actions on structures – Actiuni in constructii
EN1991-1.1: Densities, self-weight and imposed loads for buildings April 02 March 2010
Actions on structures exposed to fire November 02 December 2009
EN1991 1 3 : Snow loads

EN1991-1.3 July 03 March 2010
EN1991-1.4 : Wind actions May 05 March 2010
EN1991-1.5 : Thermal actions March 04 March 2010
EN1991-1.6 : Actions during execution July 05 March 2010
EN1991-1.7 : Accidental actions due to impact and explosions May 06 March 2010
EN1991-2 : Traffic loads on bridges October 03 March 2010
Actions induced by cranes and machinery May 06 March 2010
A ti
Actions in
i silos
il and
d ttanks
k F b
February 06 M h 2010
March
Eurocode 2 : Design of concrete structures – Proiectarea structurilor din beton
EN1992-1.1 : Common rules for buildings and civil engineering structures December 04 March 2010
EN1992-1.2 : Structural fire design December 04 March 2010
EN1992-2 : Bridges November 05 March 2010
EN1992-3 : Liquid retaining and containment structures March 2010
Eurocode 3 : Design of steel structures – Proiectarea structurilor metalice
EN1993-1.1 : General rules – Reguli generale si reguli pentru cladiri May 05 March 2010
EN1993-1.2 : Structural fire design – Calculul comportarii la foc April 05 March 2010
EN1993-1.3 : Cold formed thin gauge members and sheeting – Profile si placi cu pereti subtiri formate
la rece March 2010
EN1993-1.4 : Stainless steels – Oteluri inoixidabile March 2010

EN1993-1.5 : Strength and stability of planar plated structures without transverse loading – Placi plane
incarcate in planul lor March 2010
EN1993-1.6 : Strength and stability of shell structures – Rezistenta si stabilitatea structurilor din placi March 2010
EN1993-1.7 : Strength of planar plated structures loaded transversally - Placi plane incarcate
perpendicular pe planul lor May 06 March 2010
D
Document
t A il bilit
Availability St d d
Standard
Eurocode 3 : Design of steel structures – Proiectarea structurilor metalice
EN1993-1.8 : Design of joints – Calculul imbinarilor May 05 March 2010
EN1993-1.9 : Fatigue strength – Rezistenta la oboseala a structurilor din otel May 05 March 2010
EN1993-1.10 : Fracture toughness assessment – Alegerea calitatii otelului May 05 March 2010
EN1993-1.11 : Use of high strength cables – Cabluri si elemente intinse March 06 March 2010
EN1993-2 : Bridges - Poduri metalice March 06 March 2010
EN1993-3 : Towers and masts – Piloni si cosuri de fum March 06 March 2010
EN1993-4
EN1993 4 : Silozuri
Silozuri, rezervoare si conducte May 06 March 2010
EN1993-5 : Piling – Piloti de fundare, si palplanse May 06 March 2010
EN1993-6 : Cranes supporting structures – Cai de rulare May 06 March 2010
Eurocode 4 : Design of composite steel and concrete structures – Proiectarea structurilor
mixte otel-beton
EN1994-1.1 : General – Common rules December 04 March 2010
EN1994 1 2 : Structural fire design

EN1994-1.2 September 05 March 2010
Eurocode 5 : Design of timber structures – Proiectarea structurilor din lemn
EN1995-1.1 : Common rules and rules for buildings

g November 04 March 2010
EN1995-1.2 : Structural fire design November 04 March 2010
Eurocode 6 : Design of masonry structures – Proiectarea structurilor din zidarie
EN1996-1.1 : Rules for reinforced and unreinforced masonry November 05 March 2010
EN1996-1.2 : Structural fire design May 05 March 2010
EN1996-2 : Selection and execution December 05 March 2010
EN1996-3 : Simplified calculations December 05 March 2010
Eurocode 7 : Geotechnical design – Proiectarea fundatiilor si inginerie geotehnica
EN1997-1 : General rules November 04 March 2010
EN1997-2 : Design assisted by laboratory testing August 06 March 2010
EN1997-3 : Design assisted by field testing March 2010
Eurocode 8 : Design provisions for earthquake resistance of structures – Proiectarea
structurilor aflate in zone seismice
EN1998-1 : General rules, seismic actions and rules for buildings December 04 March 2010
EN1998-2: Bridges November 05 March 2010
EN1998-3: Assessment and retrofiting of buildings June 05 March 2010
EN1998-4: Silos, tanks and pipeline June 06 March 2010
EN1998-5 : Foundations, retaining structures and geotechnical aspects November 04 March 2010
EN1998-6 : Towers and masts June 05 March 2010
Eurocode 9 : Design of aluminium Structures – Proiectarea structurilor din aluminiu
EN1999-1 : General rules June 06 March 2010
EN1999-2: Structural fire design June 06 March 2010
EN1999-3: Fatigue October 06 March 2010
EN1999-4:
EN1999 4: Trapezoidal sheeting September 06 March 2010
EN1999-5 : Shell structures September 06 March 2010
ANEXELE NATIONALE (NA) cuprind:
Valori alternative celor recomandate in Eurocoduri –
numai in situatiile specificate
Valori pentru marimi simbolizate dar neprecizate
numeric in Eurocoduri
Date specifice la nivel regional si/sau national –
incarcari climatice, seismice, etc.
Proceduri de calcul/ verificari alternative celor din
Eurocoduri – numai in situatiile specificate de
Eurocoduri
Anexele nationale mai p pot cuprinde:
p
Anexe informative
Informatii complementare necontradictorii
prevederilor din Eurocoduri
p
EVOLUTIA EUROCODURILOR
Este reglementata de:
Recomandarea CE 2003/887/EC
Raportul CEN/52250/15.09.2005. Evolutia
Eurocodurilor:
1. MENTENANTA Î raspuns la comentarii si
actualizare
2. ARMONIZARE Î crearea mecanismelor care
sa asigure convergenta
3. PROMOVARE Î asigurarea suportului tehnic
in vederea implementarii si a aplicarii
4.
4 DEZVOLTARE Î cercetari
ce ceta i prenormative
p eno mati e ca
baza pentru redactarea noilor reglementari
Administrarea procesului – Centrul European
Unificat pentru Cercetari de la Ispra, Italia
IMPLEMENTAREA IN ROMANIA
Institutia nationala pentru standardizare

afiliata la CEN:ASRO - Asociatia Romana de
Standardizare
Autoritatea nationala decizionala – MTC
Coordonarea nationala a procesului de
implementare a Eurocodurilor structurale
si elaborare a Anexelor Nationale - INCERC
CONCLUZII
Romania a intrat in Uniunea Europeana in 2007.
2007
Din martie 2010 normele nationale nu vor mai fi
aplicate.
Eurocodurile structurale si normativele asociate vor fi
singurele normative pentru proiectarea si executia
constructiilor.
In Romania este necesar un efort sustinut de
implementare si asimilare a tuturor acestor
documente. Acest efort trebuie sustinut, pe langa
traducerea normelor, si prin implementarea normelor
in programele analitice ale cursurilor universitare,
editarea unor volume cu comentarii si exemple,
exemple
cursuri post universitare.
In caz contrar numai firmele europene vor proiecta si
vor executa constructii in Romania.
1-1
1.GENERALITATI.
CUPRINS GENERAL EUROCODE 3
EN 1993
1993-11 - Proiectarea structurilor de oţel: Reguli
generale şi reguli pentru clădiri.
EN 1993-2 - Proiectarea structurilor de oţel: Poduri
metalice.
EN 1993-3 - Proiectarea structurilor de oţel: Piloni,
coşuri de fum.
EN 1993
1993-44 - Proiectarea structurilor de oţel: Silozuri,
rezervoare şi conducte.
EN 1993-5 - Proiectarea structurilor de oţel: Piloţi de
fundare,, ş
şi p
palplanşe
p ş
EN 1993-6 - Proiectarea structurilor de oţel: Căi de
rulare
CUPRINS GENERAL EUROCODE 3-1
3 1
EN 1993-1-1 - Proiectarea structurilor de oţel:

Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
C l l l comportării
Calculul tă ii lla ffoc.
Profile şi plăci cu pereţi subţiri formate la rece.
EN 1993-1-4
1993 1 4 - Proiectarea structurilor de oţel:
Oţeluri inoxidabile.
EN 1993-1-5 - Proiectarea structurilor de oţel: Plăci
plane încărcate în planul lor.
Rezistenţa şi stabilitatea structurilor din plăci.
CUPRINS GENERAL EUROCODE 3-1
3 1
ţ
Rezistenţa şi stabilitatea plăcilor plane încărcate
perpendicular pe planul lor.
EN 1993-1-8 - Proiectarea structurilor de oţel: Calculul
îmbinărilor.
îmbinărilor
Rezistenţa la oboseală a structurilor din oţel.
EN 1993-1-10 - Proiectarea structurilor de oţel:ţ
Alegerea calităţii oţelului ţinând seama de tenacitate şi
de proprietăţile pe direcţia grosimii
Calculul structurilor pe cabluri sau elemente întinse.
întinse
Reglementări suplimentare pentru oţelurile cu
ţ înalte.
rezistenţe
CUPRINS GENERAL EUROCODE 3-1-1
Section 1: General Î Cap. p 1. Generalitati

Section 2: Basis of design Î Cap. 2. Bazele proiectarii
Section 3: Materials Î Cap. 3. Materiale
Section 4: Durability Î Cap. 4. Durabilitate
Section 5: Structural analysis Î Cap. 5. Analiză structurală
Section 6: Ultimate
l llimit states Î Cap. 6. Starii limită
li i ă ultime
l i
Section 7: Serviceability limit states Î Cap. 7. Stari limită de serviciu
Cap. 1 şi 2 introduc clauze suplimentare faţă de cele din EN 1990

Cap 3 impune calitatea şi rezistenţele minime admise la fabricarea oţelului
Cap.
pentru construcţii.
Cap. 4 oferă reguli generale pentru durabilitatea structurilor metalice.
Cap. 5 referitor la analiza structurală, în ce fel fiecare parte poate fi
modelată cu destulă acurateţe ca elemente liniare pentru analiza globală.
Cap. 6 oferă ă reguli detaliate pentru proiectarea secţiunilor şi a
componentelor.
Cap. 7 oferă reguli ale exploatării normale.
NOTAŢII:
În EC sunt adoptate următoarele notaţii:
Încărcări permanente şi cvasipermanente
(încărcări moarte) - G
Încărcări utile (încărcări impuse) - Q
Încărcare din zăpadă - Q
Încărcare din vânt - W
Încărcări excepţionale
pţ
(încărcări accidentale) - A
NOTAŢII:
Gk - valoarea nominală a efectului acţiunilor permanente
Rd - rezistenţa de calcul
Rk - rezistenţa caracteristică
γM - factor pparţial
ţ de siguranţă
g ţ aplicat
p materialului
fy - limita de curgere
fu - rezistenţa la tracţiune (rupere)
Reh - limita de curgere pentru produse standard
Rm - rezistenţa
i t ţ lal tracţiune
t ţi pentru
t produse
d standard
t d d
εy - deformaţie specifică la curgere
εu - deformaţie specifică la rupere
E - modul de elasticitate longitudinal
G - modul de elasticitate transversal
Fed - încărcare de calcul pe structură
Fcr - încărcare critică de flambaj în domeniul elastic
NOTAŢII:
HEd - valoarea de calcul a reacţiunii
ţ orizontale la p
partea
inferioară a etajului din încărcări orizontale reale şi fictive
VEd - încărcarea de calcul verticală totală pe structură, la partea
inferioară a etajului
− − λ π 2E
λ - zvelteţe relativă l
λ= , λ= f ,
λ1
λ1 = λe , λe =
i σe
λ1 - valoarea zvelteţei utilizată pentru calculul zvelteţei relative
NEd - valoarea de calcul a forţei
ţ axiale
L - lungimea elementului
MRk - moment de rezistenţă caracteristic al secţiunii critice
NRk - rezistenţa caracteristică la întindere a secţiunii
σ - tensiune
τEd - valoarea de calcul a tensiunii de forfecare
NRd - rezistenţa de calcul la întindere (effort capabil)
My,Rd, Mz,Rd - rezistenţa de calcul la încovoiere (moment capabil
NOTAŢII:
Aeff - aria eficace a secţiunii transversale
Npl,Rd - valoarea
l d
de calcul
l l a rezistenţei
i i plastice
l i a secţiunii
i ii transversale
l bbrute
Wpl - modulul de rezistenţă plastic al secţiunii
Wel,min - modulul de rezistenţă elastic minim
Weff,min - modulul de rezistenţă minim efectiv
MV,Rd - moment rezistent plastic redus de calcul,
calcul ţinând cont şi de prezenţa
forţei tăietoare
MN,Rd - moment rezistent plastic redus de calcul, ţinând cont şi de prezenţa
forţelor axiale
χ - factor
acto de reducere
educe e pentru
pe t u flambaj
a baj prin
p încovoiere
co o e e (echivalent
(ec a e t cu f –
coeficientul de flambaj)
Ncr - efort critic de flambaj, elastic, pentru modul de flambaj considerat,
bazat pe proprietăţile secţiunii transversale brute
λT - zvelteţe relativă pentru flambaj prin încovoiere-răsucire sau prin răsucire
χLT - factor de reducere pentru flambaj prin deversare
−
λ - zvelteţe relativă pentru flambaj prin deversare
LT
Mcr - moment c
critic
itic elastic pent
pentru flambaj p
prin
in deversare
de e sa e
Conventie pentru axele barelor:
Convenţiaţ p pentru axele barelor este următoarea :
• x-x - în lungul axei barei
• y-y - axa secţiunii transversale
• z-z - axa secţiunii transversale
Pentru bare de oţel,
oţel convenţiile utilizate pentru axele secţiunii
transversale sunt :
la modul general:
• y-y - axa secţiunii transversale paralelă cu tălpile
• z-z - axa secţiunii transversale perpendiculară pe tălpi
pentru corniere:
• y-y - axa paralelă cu aripa ce mai mică
• z-z - axa perpendiculară pe aripa cea mai mică
dacă este cazul:
• u-u - axa tare de inerţie (când nu coincide cu axa yy)
• v-v - axa slabă de inerţie (când nu coincide cu axa zz)
Dimensiuni si axe ale secţiunilor
Simbolurile utilizate p
pentru dimensiunile ş şi axele secţiunilor
ţ
transversale ale profilelor laminate din oţel sunt indicate în figurile de
mai jos:
1-1
2. BAZELE PROIECTARII
Bazele proiectarii.
proiectarii
Cerinţe fundamentale.
fundamentale
Proiectarea structurilor de oţel trebuie sa fie conform

regulilor
lil prezentate
t t îîn EN 1990.
1990
Prevederile suplimentare prezentate în acest articol
pentru structurile de oţel trebuie luate şi ele în considerare.
Cerinţele fundamentale din EN 1990 secţiunea 2 sunt
satisfăcute dacă, calculul la stări limită este folosit împreună
cu metoda coeficienţilor parţiali şi grupările de acţiuni definite
în EN 1990, acţiunile fiind menţionate în EN 1991.
Trebuie aplicate regulile pentru rezistentă, exploatare
normală şi durabilitate enunţate în diferite părţi ale EN 1993.
Bazele proiectarii.
proiectarii
Gestiunea fiabilităţii.
ţ
Când sunt cerute diferite niveluri de fiabilitate,

se recomandă atingerea lor printr
printr-o
o alegere
corespunzătoare a gestiunii calităţii cu ocazia calculului şi
execuţiei, conform EN 1990 anexa C şi conform EN 1090
(executia structurilor si tolerante).
tolerante)
Durata de viată de calcul, durabilitate şi robusteţe.
Durata de viaţă a unei construcţii, prevăzută prin calcul,

este perioada în care o structură de clădire poate fi utilizată
conform
f destinaţiei
d ti ţi i sale.
l
Bazele proiectarii.
proiectarii
După tipul de acţiune care afectează durabilitatea şi durata de
viaţa de calcul (a se vedea EN 1990) structurile de oţel trebuie să
fie:
concepute
p p
pentru a rezista la coroziunea datorită:
• unei protecţii de suprafaţă corespunzătoare
(a se vedea EN ISO 12944)
• utilizării oţelului rezistent la coroziunea atmosferică.
• utilizarii oţelului inoxidabil
(a se edea EN 1993-1-4)
prevăzute cu detalii constructive rezistente la oboseală
(a se vedea EN 1993-1-9)
concepute pentru a rezista la uzură.
concepute pentru a rezista acţiunilor accidentale
(a se vedea EN 1991-1-7)
inspectate şi întreţinute.
întreţinute
Bazele proiectarii.
proiectarii
Principiile de calcul la stari limita.
limita
Rezistenţele secţiunilor transversale şi rezistenţa barelor

specificate în acest Eurocod 3 pentru stările limită aşa cum
sunt definite în EN 1990-3.3, se bazează pe încercări în
cursul cărora materialul a prezentat o ductilitate suficientă
pentru
t aplicarea
li modelelor
d l l d de calcul
l l simplificate.
i lifi t
Rezistenţele specificate în prezenta parte a Eurocodului pot
fi utilizate când condiţiile privitoare la materialele menţionate
î secţiunea
în ţi 3 suntt satisfăcătoare.
ti fă ăt
Bazele proiectarii.
proiectarii
Variabile de bază.
Pentru calculul structurilor din oţel se recomandă utilizarea acţiunilor din
EN 1991. Pentru grupările de încărcări şi coeficienţii parţiali ai încărcărilor,
a se vedea anexa A din EN 1990 (sau anexa nationala - AN)
În faza de montaj acţiunile trebuie obţinute din EN 1991-1-6.
Când este necesar să se ia în considerare efectele prevăzute ale tasărilor
absolute sau diferenţiate trebuie utilizate valori maxime pentru estimarea
d f
deformaţiilor
l impuse.
Efectele tasărilor diferenţiate, ale deformaţiilor impuse, sau ale altor
forme de pretensionare impuse în cursul montajului trebuie luate în
considerare ca acţiuni permanente definite prin valorile lor nominale Pk şi
trebuie grupate cu alte acţiuni permanente Gk într-o acţiune unică (Gk +
Pk).
Acţiunile care produc fenomenul de oboseală nedefinite în EN 1991
t b i d
trebuie determinate,
t i t îîn general, l conform
f anexeii A din
di EN 1993-1-9.
1993 1 9
Bazele proiectarii.
Verificarea prin metoda coeficienţilor parţiali.
parţiali
Rezistenţe de calcul:
1
⋅ Rk (η1 X k1 ;ηi X ki ; ad )
Rk
Rd = =
γM γM
unde,
Rk - este valoarea rezistenţei caracteristice determinată cu ajutorul
valorilor nominale ale caracteristicilor materialelor şi ale dimensiunilor.
γM - este coeficient parţial de siguranţă aplicat materialului.
materialului
ηi X ki - alti factori care pot fi luati in considerare

la evaluarea rezistentei de calcul.
Bazele proiectarii.
proiectarii
Verificarea prin metoda coeficienţilor parţiali.
parţiali
Verificarea echilibrului static (EQU):
Relaţiile pentru verificarea echilibrului static din tabelul 1.2 (A) din
anexa A din EN 1990 se aplică şi situaţiilor de calcul echivalente (EQU), de
exemplu pentru calculul ancorajelor sau verificarea reazemelor grinzilor
continue.
Calculul asistat de încercări:
Rezistenţele Rk din acest standard au fost determinate cu ajutorul
anexei D din EN 1990.
Cu ocazia determinării claselor recomandate de coeficienţii parţiali
γMi constanţi,
constanţi valorile caracteristice Rk au fost obţinute astfel:
Rd sunt valorile de calcul luate conform anexei D,
Rk = Rd ⋅ γ Mi din EN 1990
γMi coeficienti parţiali recomandati
Verificări de calcul:
Verificările de calcul depind de tipul
‘structurii’:
cadrele trebuie supuse la:
verificarea secţiunilor
verificarea elementelor
verificarea îmbinărilor
stabilitatea formei cadrului
echilibrul
hilib l static
t ti
elementele tensionate au nevoie doar de:
verificarea secţiunilor.
secţiunilor
Starea limită a exploatării
normale:
Următoarele condiţii ţ trebuie luate în considerare:
Deformaţia excesivă
Vibraţia excesivă.
Amândouă
A â d ă condiţiilediţiil suntt asociate
i t maii degrabă
d bă cu
rigiditatea decât cu rezistenţa.
Pentru majoritatea
j clădirilor,, controlul deformaţiilor
ţ
limitează şi vibraţiile.
Deformaţiile admisibile sunt catalogate în funcţie de
poziţia şi tipul elementului.
elementului
Efectele dinamice care trebuie luate în considerare:
vibraţiile cauzate de maşini
vibraţiile autoinduse
Starea limită a exploatării
normale:
Dif
Diferitele
it l frecvenţe
f ţ naturale
t l pentru
t structură
t t ă şii sursă
ă
conduc la vibraţii.
Vibraţiile structurilor în zonele publice trebuie
limitate pentru
pent a nu n produce
p od ce discomfort.
discomfo t
Vibraţiile se verifică prin analiză dinamică.
Limitarea frecvenţei proprii de vibraţie astfel:
3 Hz pentru podele în zone obişnuite
5 Hz pentru săli de gimnastică sau de dans.
De asemenea se asigură o rigiditate corespunzătoare
prin limitarea deformaţiilor.
Starea limită ultimă:
U
Următoarele
ă l condiţii
di ii trebuie
b i luate
l î considerare:
în id
Stabilitatea: echilibrul structurii
Rezistenţa: incluzând pierderea locală şi generală
a stabilităţii
t bilităţii elementelor.
l t l
Este posibil ca să fie nevoie a se lua în calcul şi:
Efectele de ordinul 2
Ruptura
R t (d t
(datoratătă oboselii).
b lii)
“Efectele” asupra elementelor individuale se obţin în
urma unei analize.
Elementele se calculează ca şi componente separate.
separate
Calculele de verificare depind de tipul elementului.
Verificarea la stări limită
ultime:
Analiza Globală:
Capacitatea portantă a structurii:
Stabilitatea formei
Echilibrul static.
A li
Analiza L
Locală:
lă
Capacitatea portantă a elementelor:
Flambaj
Stabilitate generală.
Capacitatea portantă a secţiunii:
Se verifică în funcţie de clasificarea secţiunilor:
Rezistenţă plastică
Rezistenţă elastică
Voalare locală.
Capacitatea portantă a îmbinărilor.
Capacitatea portantă la oboseală.
Stări limită ultime:
Rezistenta:
Verificarea sectiunii:
Rezistenţă plastică
Rezistenţă elastică
Voalare locală.
Verificarea imbinarii:
Capacitatea
p portanta.
p
Stabilitate:
Verificarea la flambaj.
Stabilitate generală.
generală
Verificarea la voalare
Oboseala.
Verificarea la stări limită
ultime:
Efectul acţiunilor
Ed≤Rd Rezistenţa de calcul
Sub formă semi-probabilistică:
E (∑ γ F ⋅ FK ) ≤ Rk / γ M
γF γM
- Coeficienţi parţiali de - Coeficienţi parţiali de
siguranţă
i ţă aii acţiunilor
ţi il siguranţă ai
(incertitudine, rezisţentelor, obţinuţi
probabilitate de apariţie) prin calibrare
/
/experimentare.
i
1-1
3. MATERIALE
Materiale.
Materiale
Generalitati.
Valorile nominale ale proprietăţilor materialului prezentate în această
secţiune trebuie considerate în calcul ca valori caracteristice.
p
EN 1993 acoperă calculul structurilor de oţel,
ţ , conform mărcilor din tabel.
Pentru alte oţeluri şi produse a se vedea anexa naţională.
Otel de constructii.
Valorile nominale ale limitei de curgere fy şi ale rezistenţei la tracţiune fu
pentru oţelul
l ld
de construcţii trebuie
b obţinute
b d ă una d
după din următoarele
ă l
metode:
a) fie adoptând valorile fy = Reh şi fu = Rm luate direct din
standardul de produs.
b) fie utilizând valorile menţionate în tabel.
Materiale.
Materiale
Exigente
g de ductilitate.
Pentru oţeluri este necesară o ductilitate minimă care trebuie exprimată
prin limitarea:
- raportului fu / fy al rezistenţei minime la tracţiune specificată fu pe
limita de curgere minimă specificată fy;
- alungirii la rupere
- deformaţiei specifică ultimă εu, unde εu corespunde rezistenţei la
tracţiune
ţ fu .
Tenacitate la rupere.
Materialul trebuie să posede o tenacitate la rupere suficientă pentru a
evita ruperea fragila a elementelor întinse la temperatura de exploatare
cea maii coborâtă
b âtă prevăzută
ă tă pe toata
t t durata
d t de
d viată
i tă a structurii.
t t ii
Nu este necesară nici o altă verificare la ruperea fragilă dacă condiţiile
din EN 1993-1-10 sunt satisfăcute pentru temperatura cea mai scăzută.
Pentru elementele comprimatep ale structurilor se recomandă alegerea
g
unei tenacităţi minime corespunzătoare.
Materiale.
Tabel - Valorile nominale ale limitei de curgere fy şi ale rezistentei la
tracţiune fu pentru oţelurile de construcţii laminate la cald
Materiale.
Tabel - Valorile nominale ale limitei de curgere fy şi ale rezistentei la
tracţiune fu pentru oţelurile de construcţii laminate la cald (continuare).
Materiale.
V l id
Valori de calcul
l l ale
l proprietăţilor
i tăţil materialelor.
t i l l
Pentru oţelurile de construcţii din acest standard trebuie adoptate în
calcule următoarele valori pentru proprietăţile materialului:
- Modulul de elasticitate longitudinal E = 210.000 N / mm 2

E
- Modulul de forfecare G= ≈ 81.000 N / mm 2
2(1 +ν )
- Coeficientul lui Poisson în domeniul elastic ν = 0.3
- Coeficientul de dilatare termică liniară α = 12 ⋅10 −6
1-1
4. DURABILITATEA
Durabilitatea.
Durabilitatea
Condiţiile fundamentale privind durabilitatea sunt prevăzute

în EN 1990.
Mijloacele de execuţie ale tratamentului de protecţie realizat

în afara şantierului şi pe şantier, trebuie să fie conform EN
1090.
Detaliile susceptibile de a suporta coroziunea, uzura

mecanică sau oboseala, trebuie astfel concepute încât
inspecţia metenanţa şi reconstrucţia să poată fi efectuate în
inspecţia,
mod satisfăcător ţinând seama de durata de viaţa a
construcţiei.
Durabilitatea.
Durabilitatea
Pentru structurile de clădiri nu este necesară verificarea la
oboseală cu excepţia următoarelor elemente:
a) elementele care suportă dispozitive de ridicare sau
încărcări rulante;
b) elementele supuse la cicluri de tensiuni repetate,
provocate de maşini vibrante;
c)) elementele supuse
p la vibraţii
ţ induse de vânt;;
d) elementele supuse la oscilaţii induse de mulţime.
Pentru elementele ce nu pot fi inspectate, trebuie luate în
considerare în mod corespunzător eventualele efecte ale
coroziunii.
Aplicarea unei protecţii anticorozive nu este necesară pentru
structurile interioare ale clădirilor dacă procentul de umiditate
relativă interioară nu depăşeşte 80%.
80%
1-1
4. ANALIZA STRUCTURALA
Modelarea structurală în
vederea analizei.
Componentele structurii:
Grinzi (Beams) Grindă Îmbinare
Stâlpi (Columns)
Îmbinări (Joints).
Beam-stâlp
vederea analizei.
Reducerea unei structuri 3D la cadre plane:
vederea analizei.
Tipuri
p de legături
g între elementele cadrului:
Continuă: îmbinare rigidă
Simplă: îmbinare articulată
Semi-continuă: articulaţie semirigidă
vederea analizei.
M d l
Modelarea i bi
imbinarilor.
il
Modul tradiţional de abordare consideră fiecare

îmbinare ca fiind o îmbinare rigidă sau o îmbinare
articulată. O astfel de abordare nu mai este
suficientă,, în unele cazuri apărândp necesitatea
realizării unei articulaţii semi-rigide.
Modul semi-rigid de abordare a articulaţiilor este
mult mai realistic,, mai apropiat
p p de realitate. În mod
uzual acest tip de legătură este introdus ca o
spirală la extremitatea unuia dintre elemente (de
obicei a grinzii).
vederea analizei.
vederea analizei.
Cadru contravântuit - necontravântuit:
Un cadru fără contravântuiri este necontravântuit

Un cadru cu contravântuiri este clasificat ca fiind
contravântuit numai dacă contravântuirile sunt destul de
rigide.
vederea analizei.
Cadrul fără contravântuiri Î
necontravântuit
Cadrul cu contravântuiri:
Necontravântuit:
Contravântuit: Ψbr ≤ 0,2ψ unbr
Ψbr si Ψunbr Flexibilitatea la deplasare orizontală a
sistemului de contravântuire, respectiv
flexibilitatea la deplasare orizontală a
cadrului necontravântuit
necontravântuit.
O structură de rezistenţă se poate considera
contravântuită dacă sistemul de contravântuire reduce
deplasările laterale orizontale cu cel puţin 80%.
vederea analizei.
Cadrul necontravântuit cu noduri fixe -
deplasabile:
VSd
Noduri fixe: ≤ 0,1
Vcr
Nu se iau în considerare efectele de ordinul 2.
Noduri deplasabile: VSd V > 0,1

cr
Se iau în considerare efectele de ordinul 2.
unde: VSd - este valoarea de calcul a încărcării verticale totale

aplicate structurii
şi: Vcr - este încărcarea elastică verticală critică la care
produce instabilitatea la deplasare a nodurilor
Modelarea structurală în vederea
analizei. Încărcarea elastică critică.
Vcr Factorul încărcării Răspuns elastic

Încărcarea
λ maximă
Deplasarea d
suportată
Limita elastică critică
Deplasare
C
Comportarea
t structurii
t t ii
Modelarea structurală în vederea
analizei. Încărcarea elastică critică.
Vcr Poate fi aproximată astfel:
VSd ⎡ δV ⎤
= max ⎢ ⎥
Vcr ⎣ hH ⎦ i
unde:
δ deplasarea la partea de sus a etajului i
h înălţimea etajului i
H şi V sunt reacţiunile totale orizontale
şi respectiv în partea de jos a etajului i
vederea analizei.
Recomandări privind calculul
structurilor în funcţie de tipul lor:
CLASIFICAREA CONTRAVÂNTUIRE
STRUCTURILOR DA NU
DEPLASABILE ordinul 2 ordinul 2

TIPURI DE
NODURI DE
CADRU NEDEPLASABILE ordinul 1 ordinul 1
vederea analizei. Imperfecţiuni.
Imperfecţiuni ale structurii:
Imperfecţiunile cadrului conduc la efecte de
ordinul 2:
Efectul imperfecţiunilor
p ţ poate fi introdus în calcule
p
sub forma unor forţe echivalente: F1
Φ F1
φ = φ0α hα m
φ0 = 1 / 200
2 2
αh = dar ≤ αh ≤ 1 F2
h 3 Φ F2
⎛ 1⎞
αm = 0.5⎜1 + ⎟
⎝ m ⎠
H – inaltimea struturii in metrii Φ (F1+F2)/2 Φ (F1+F2)/2
am - factor de reducere pentru numarul
de stalpi dintr-un sir
m – numarul de stalpi dintr-un sir Forţe echi
echivalente
alente
Clasificarea secţiunilor
t
transversale:
l
Această clasificare a secţiunilor transversale apare ca
necesară dacă se doreşte utilizarea unei analize globale
plastică, deoarece elementele trebuie să fie capabile să
formeze articulaţii
ţ p plastice având o capacitate
p de rotire
suficientă pentru a permite redistribuirea necesară a
momentelor încovoietoare.
Dacă se utilizează o analiză globală elastică, elementele
pot fi de
d orice
i clasă
l ă a secţiunii
i ii transversale
l (nu
( are
importanţă care), cu condiţia ca la calculul acestor
elemente să ţină cont de limitarea eventuală a
rezistenţei secţiunii corespunzătoare voalării locale.
locale
În Eurocode 3 sunt definite patru clase de secţiuni
transversale, după cum urmează:
t
transversale:
l
Sunt definite patru clase de secţiuni transversale astfel:
Clasa 1 - sunt cele care permit formarea articulaţiilor plastice,
care pot atinge fără reducerea rezistenţei, capacitatea de rotire
cerută de modelul de calcul plastic.
Clasa 2 - sunt acelea care permit dezvoltarea momentului de
încovoiere plastic al secţiunii, dar care posedă o capacitate de
rotire limitată din cauza pierderii stabilităţii locale.
Clasa 3 - sunt acelea care permit dezvoltarea numai a
momentului de încovoiere elastic al secţiunii, dar pentru care
pierderea stabilităţii locale poate împiedica dezvoltarea
momentului plastic.
Clasa 4 - sunt acelea pentru care pierderea stabilităţii locale se
produce în unul sau mai mulţi pereţi ai secţiunii transversale,
înainte de a atinge limita de curgere.
transversale:
In continuare se prezinta modul de comportare al unei
grinzi solicitata la incovoiere prin diagrama M-F pentru
cele 4 clase ale sectiunilor trnsversale definite mai sus.
M O M
M
M pl
2 1 Mel
3
4
Va multumim pentru atentie!
Prof.dr.ing. Vasile Pacurar

Ing. Gabriel Urian

AplicareEuro-GeneraliataEc3 (Compatibility Mode)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AplicareEuro-GeneraliataEc3 (Compatibility Mode)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel

Partea 1 1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

Factori partiali de siguranta

Calculul si proiectarea lucrarilor de constructii

Standardele de produs pentru componente

Alegere nationala pentru

Determinarea valorilor caracteristice Reguli europene

Declaratia de Conformitate pentru Utilizarea Proiectarea lucrarilor

Codurile de proiectare - Eurocode

Evaluarea conditiilor pentru valorile

Standardele de produs pentru materiale

EN 1991 Actiuni asupra constructiilor

EN 1997 EN 1998 Prioectare geotehnica si fundatii

Proiectare/verificare la actiuni seismice

EN 1990 Eurocode : Basis of Structural Design – Bazele proiectarii structurale

Annex A1 for buildings April 02 March 2010

Annex A2 for bridges November 05 March 2010

Eurocode 1 : Actions on structures – Actiuni in constructii

Actions on structures exposed to fire November 02 December 2009

EN1991 1 3 : Snow loads

EN1991-1.4 : Wind actions May 05 March 2010

EN1991-1.5 : Thermal actions March 04 March 2010

EN1991-1.6 : Actions during execution July 05 March 2010

EN1991-2 : Traffic loads on bridges October 03 March 2010

Actions induced by cranes and machinery May 06 March 2010

Eurocode 2 : Design of concrete structures – Proiectarea structurilor din beton

EN1992-1.2 : Structural fire design December 04 March 2010

EN1992-2 : Bridges November 05 March 2010

EN1992-3 : Liquid retaining and containment structures March 2010

Eurocode 3 : Design of steel structures – Proiectarea structurilor metalice

EN1993-1.4 : Stainless steels – Oteluri inoixidabile March 2010

Eurocode 3 : Design of steel structures – Proiectarea structurilor metalice

EN1993-1.8 : Design of joints – Calculul imbinarilor May 05 March 2010

EN1993-2 : Bridges - Poduri metalice March 06 March 2010

EN1993-5 : Piling – Piloti de fundare, si palplanse May 06 March 2010

EN1993-6 : Cranes supporting structures – Cai de rulare May 06 March 2010

EN1994-1.1 : General – Common rules December 04 March 2010

EN1994 1 2 : Structural fire design

EN1994-2 : Bridges November 05 March 2010

Eurocode 5 : Design of timber structures – Proiectarea structurilor din lemn

EN1995-1.1 : Common rules and rules for buildings

EN1995-1.2 : Structural fire design November 04 March 2010

EN1995-2 : Bridges November 04 March 2010

Eurocode 6 : Design of masonry structures – Proiectarea structurilor din zidarie

EN1996-1.2 : Structural fire design May 05 March 2010

EN1996-2 : Selection and execution December 05 March 2010

EN1996-3 : Simplified calculations December 05 March 2010

 Institutia nationala pentru standardizare

 EN 1993-1-1 - Proiectarea structurilor de oţel:

 Section 1: General Î Cap. p 1. Generalitati

 Cap. 1 şi 2 introduc clauze suplimentare faţă de cele din EN 1990

 Proiectarea structurilor de oţel trebuie sa fie conform

 Când sunt cerute diferite niveluri de fiabilitate,

Durata de viată de calcul, durabilitate şi robusteţe.

 Durata de viaţă a unei construcţii, prevăzută prin calcul,

 Rezistenţele secţiunilor transversale şi rezistenţa barelor

ηi X ki - alti factori care pot fi luati in considerare

Sub formă semi-probabilistică:

- Modulul de elasticitate longitudinal E = 210.000 N / mm 2

 Condiţiile fundamentale privind durabilitatea sunt prevăzute

 Mijloacele de execuţie ale tratamentului de protecţie realizat

 Detaliile susceptibile de a suporta coroziunea, uzura

 Modul tradiţional de abordare consideră fiecare

Institutia nationala pentru standardizare

EN 1993-1-1 - Proiectarea structurilor de oţel:

Section 1: General Î Cap. p 1. Generalitati

Cap. 1 şi 2 introduc clauze suplimentare faţă de cele din EN 1990

Proiectarea structurilor de oţel trebuie sa fie conform

Când sunt cerute diferite niveluri de fiabilitate,

Durata de viaţă a unei construcţii, prevăzută prin calcul,

Rezistenţele secţiunilor transversale şi rezistenţa barelor

Condiţiile fundamentale privind durabilitatea sunt prevăzute

Mijloacele de execuţie ale tratamentului de protecţie realizat

Detaliile susceptibile de a suporta coroziunea, uzura

Modul tradiţional de abordare consideră fiecare

Un cadru fără contravântuiri este necontravântuit

Noduri deplasabile: VSd V > 0,1

Vcr Poate fi aproximată astfel: