Sunteți pe pagina 1din 21

Complicatii si probleme dupa o

interventie chirurgicala
Generalitati
Cand interventia chirurgicala a luat sfarsit nu inseamna ca toate probleme de
sanatate au fost rezolvate. Dupa operatie urmeaza perioada de recuperare, dupa
care pacientul trebuie sa revina la cursul normal al vietii. In unele cazuri perioada
de recuperare presupune cateva zile de odihna, timp in care organismul se
remonteaza si este capabil sa revina la viata dinainte. In alte situatii, recuperarea
se desfasoare pe o perioada de cateva saptamani de durere si speranta.

Ingrijirea inciziei
Dupa interventia chirurgicala, majoritatea pacientilor sunt preocupati de ingrijirea
inciziei. Aceasta actiune nu este dificila, dar este esentiala pentru evitarea
infectiei si a altor complicatii. O ingrijire corecta, sustinuta de personalul medical,
poate preveni cicatricile inestetice. Dupa externare, trebuie sa alocati 10-20 de
minute, zilnic, pentru mentinerea igienei la locul plagii sau mult daca este vorba
despre mai multe incizii sau daca aveti nevoie de ingrijiri postoperatorii speciale.
Ingrijirea inciziei in spital
Dupa finalizarea operatiei, medicul va efectua prima schimbare a bandajelor care
acopera locul unde s-a efectuat incizia chirurgicala. Chirurgul doreste sa se
asigure, astfel, ca nu apar semne care sa prezica o eventuala infectie si ca plaga
se va inchide complet. Situatia ideala este aceea in care plaga va fi uscata sau nu
va necesita drenaj. Suturile chirurgicale vor lipi destul de strans tesuturile si pielea
unde s-a facut incizia, sub forma unei taieturi (aproximativ) in linie dreapta.
Suturile vor fi suficient de stranse pentru a mentine plaga inchisa, dar nu atat de
strans incat sa strapunga tesuturile.
Majoritatea pacientilor evita sa priveasca locul inciziei atunci chirurgul
schimba bandajul. Totusi, cea mai buna modalitate prin care pot invata cum sa
faca singuri acest lucru, este sa priveasca modul de actiune al specialistilor. Un
alt motiv pentru care ar trebui sa priviti incizia cand medicul inlocuieste banadajul
este sa puteti stabili mai tarziu daca rana arata mai bine sau mai rau decat in
stadiul initial.
Cum ingrijesc incizia la domiciliu?
In spital, medicul chirurg si asistentele medicale isi asuma responsabilitatea
pentru ingrijirea inciziei dvs. Dar odata ce veti ajunge acasa, acest lucru va
ramane in sarcina dvs. in totalitate. Este important sa fi primit indicatii si
instructiuni privind ingrijirea plagii. Cu toate acestea, este normal sa mai aveti si
nelamuriri.
"Cat de des ar trebui sa schimb bandajul?", este o intrebare normala, urmata in
mod firesc de "Cum imi schimb bandajul?". Posibil sa aveti si intrebari referitoare
la modul de curatare si ingrijire a inciziei sau daca exista posibilitatea sa exagerati
cu igiena zonei cutanate in care a avut loc operatia. Raspunsul este: va veti

descurca!
Asigurati-va ca incizia nu se infecteaza
Cand schimbati bandajul va fi nevoie sa inspectati incizia, asa cum a procedat si
chirurgul, pentru a va asigura ca vindecarea decurge normal. Ar trebui sa urmariti
daca plaga este inchisa, daca s-a produs dehiscenta (desfacerea marginilor
plagii) sau daca exista urme de infectie.
Dupa ce ati verificat starea inciziei, veti fi tentat sa accelerati vindecarea prin
aplicarea de unguent, pulbere sau folosirea in exces a apei sau a substantelor
dezinfectante. Incercati sa va abtineti: acest lucru nu va grabi cicatrizarea, din
contra, poate incetini procesul.
Un alt lucru pe care ar trebui sa nu-l faceti, este sa scoateti sau sa
inlaturati suturile, capsele sau crustele ranii. Este normal sa va doriti o piele
curata cat mai repede, insa crusta protejeaza si chiar ajuta la vindecarea plagii.
Inlaturarea crustelor, poate duce inclusiv la aparitia cicatricilor nedorite.

Incizia s-a infectat?Sus


V-ati spalat pe maini si ati urmat intocmai toate instructiunile, cu toate acestea,
incizia s-a infectat! Incercati sa aflati care sunt semnele specifice unei infectii,
care sunt masurile pe care trebuie sa le luati si cand anume trebuie sa apelati la
medic.
Daca sunteti in convalescenta dupa interventia chirurgicala este posibil sa va
faceti griji legate de o posibila infectie sangvina sau a plagii. Totusi, nimic nu va
poate garanta ca lucrurile nu se vor complica. In primele saptamani dupa
interventia chirurgicala verificati zilnic plaga pentru a descoperi eventuale semne
de infectie. Recomandabil, ar fi sa va luati temperatura zilnic (de preferinta in
aceeasi parte a zilei) pentru a o depista inainte aparitia altor complicatii.
Daca banuiti ca incizia ar fi suprainfectata mergeti urgent la consult! Este
important sa stiti acest lucru din timp; astfel, chirurgul va poate prescrie antibiotice
si tratamentul necesar pentru a preveni raspandirea infectiei in corp.
Semne si simptome generale de infectie
Stare generala de rau - unul din cele mai comune simptome al unei infectii
sistemice (a organismului) este ca va simtiti obosit si lipsit de energie. Ati putea
simti nevoia sa dormiti mai mult decat de obicei si sa nu faceti fata activitatilor
firesti. Aceste stari sunt normale pentru pacientii care se recupereaza in urma
unei operatii, fara sa se puna, totusi, problema unei infectii. Diferenta este ca,
atunci cand se recupereaza dupa o interventie chirurgicala, majoritatea oamenilor
se simt putin mai bine in fiecare zi. Cand au aparut complicatii, starea de sanatate
se degradeaza zilnic si apare senzatia de letargie si epuizare caracteristice
infectiei.
Febra - Acest simptom poate fi insotit de semne de raceala. Poate scadea pofta
de mancare, iar daca nu se consuma suficiente lichide se poate ajunge
la deshidratare si la durere de cap. Subfebrilitatea (temperaturi intre 37-38 grade
Celsius) este aproape normala dupa o interventie chirurgicala. Daca este
depasita aceasta valoare, aduceti la cunostinta medicului acest lucru.
Semne si simptome ale unei plagi chirurgicale infectate
Caldura locala - o incizie infectata poate fi calda la atingere. Explicatia este ca
organismul reactioneaza prin activareasistemului imunitar, care trimite celulele
sangelui sa lupte in zona infectiei. Tot din acest motiv (cresterea fluxului sanguin

local) poate aparea si roseata locala.


Tumefactie (umflatura) si tensiune (intarire) la nivelul inciziei - o plaga
infectata se poate simti mai dura la palpare din cauza inflamatiei tesuturilor
profunde. De asemenea, exista si situatia in care plaga se umfla, fara alte
manifestari, sau pot apare secretii la nivelul plagii.
Durerea - acest simptom ar trebui sa se diminueze constant si incet, pe masura
ce are loc vindecarea. In cazul in caredurerea se intensifica fara niciun motiv
aparent trebuie sa luati in calcul posibilitatea aparitiei unei infectii. Este normal ca
durerea sa existe dupa operatie, mai ales daca exagerati cu activitatile fizice.
Daca durerea este intensa si inexplicabila, anuntati imediat medicul.

De ce ma doare in gat?
Tocmai ati avut o interventie chirurgicala in alta zona, dar aveti dureri in gat. Puteti
avea aceste manifestari din doua motive:
1. A aparut deshidratarea deoarece nu ati avut voie sa beti si sa mancati inainte
de interventia chirurgicala. Dupa operatie vor fi permise doar cantitati reduse de
alimente si lichide.
2. In timpul anesteziei generale un tub endotraheal a fost introdus in gura dvs. pentru intubare. Acest tub a fost atasat la un ventilator, pentru a va ajuta sa
respirati in timpul interventiei chirurgicale. Este posibil ca acest tub sa fi iritat
corzile vocale, atat in timpul interventiei chirurgicale cat si in timpul procesului de
inserare.
Ce masuri pot lua pentru reducerea inflamatiei din gat?
Ingrijirile tipice durerilor de gat - consumul de lichide caldute si tratamentul
simptomatic - trebuie sa amelioreze durerea in cateva zile. Daca insa, aceasta
persista mai mult de o saptamana, consultati medicul care v-a operat sau un
medic specialist. Leziunea permanenta a corzilor vocale este rara, dar poate fi
unul din riscurile anesteziei.

De ce am hipertensiune arteriala?
"Inainte de interventia chirurgicala tensiune arteriala era normala, dupa operatie
am inceput sa sufar de hipertensiune arteriala. Care sunt cauzele acestei
schimbari?"
Exista mai multe cauze ale hipertensiunii arteriale. Unele dintre acestea sunt
legate de interventia chirurgicala; astfel, hipertensiunea ar putea fi declansata de
intensitatea ridicata a durerii din timpul consultatiei, de medicamentele prescrise,
etc. Cauza tensiunii arteriale ridicate nu este la fel de importanta ca tratamentul
pe care trebuie sa-l urmati pentru normalizarea tensiunii. Hipertensiunea arteriala
poate conduce la un accident vascular cerebral sau alte complicatii grave.
Majoritatea persoanelor cu hipertensiune arteriala nu prezinta niciun simptom, din
aceasta cauza este recomandabil sa va masurati cateva ori pe an tensiunea
arteriala. Anuntati medicul despre aceasta problema.
Hipertensiunea arteriala primara
Hipertensiunea arteriala primara are in mod constant valori de 140/90 sau chiar
mai mari. Aceasta forma primara de hipertensiune nu este declansata de boli sau
afectiuni. Cauzele acesteia sunt:
- fumatul

- consum ridicat de sare


- greutatea ridicata
- antecedente familiale de hipertensiune
- consum excesiv de alcool
- durerea
- stres - emotional si fizic.
Hipertensiunea arteriala secundara
Hipertensiunea arteriala secundara este cauzata de anumite afectiuni sau stari
prin care trece organismul:
- boli renale sau interventii chirurgicale pe rinichi
- sarcina - preeclampsia si eclampsia
- anumite medicamente - suplimente hormonale, steroizi
- antialgice
- consum de droguri - cocaina, amfetamina
- cofeina
- disfunctii ale glandei suprarenale
- disfunctii tiroidiene
- coarctatie de aorta (ingustarea arterei aorte)
- tulburari de somn - inclusiv apneea de somn.

Incapacitatea de a urina
Dupa o interventie chirurgicala pot aparea dificultati la urinat. Incapacitatea de a
urina complet dupa o operatie se numeste retentie urinara. Aceasta este
considerata o urgenta; astfel, daca nu sunteti deja sub supraveghere medicala,
mergeti imediat la medic pentru a primi tratamentul adecvat. In cazul in care
vezica urinara nu este golita complet pot interveni complicatii atat la nivelul vezicii
urinare cat si al rinichilor.
Daca situatia nu revine la normal cu tratament medicamentos este necesara
introducerea unui cateter urinar (tub steril care se introduce prin uretra in vezica
urinara) care ajuta la eliminarea urinei. Aceasta complicatie poate aparea pe
termen scurt, insa daca nu se intervine prompt se poate croniciza si poate
persista saptamani, luni sau chiar mai mult.
De ce este considerata o urgenta imposibilitatea de a urina?
In primul rand, o vezica urinara plina poate provoca o senzatie dureroasa. Cu
exceptia durerii, cand vezica este prea plina, are loc fenomenul numit reflux urinar
(lichidul urca spre rinichi). Daca presiunea nu se amelioreaza rapid pot aparea
complicatii, unele foarte grave, de genul rupturii de perete vezical.
Simptomele retentiei urinare sunt:
- umflarea abdomenului - este vizibila in cazul oamenilor slabi, atunci cand vezica
urinara este plina;
- disconfort sau durere provocate de vezica urinara plina;
- imposibilitatea de a urina.
Cauze de retentie urinara dupa operatie
Incapacitatea de a urina este de obicei cauzata de afectiunea denumita vezica
neurogena. Aceasta este o disfunctie a vezicii urinare in care au loc tulburari ale
transmiterii impulsurilor nervoase de la creier la vezica, determinand probleme in
controlul mictiunii. Vezica urinara nu primeste semnalul ca ar trebui sa se
goleasca si va continua sa se umple in ciuda oricarei dureri sau traume care pot

aparea.
Pentru pacientii fara dificultati de urinare in antecedente problema este adesea
atribuita combinatiei unor factori de risc care includ: interventia chirurgicala
abdominala, anestezia generala, medicatia pentru durere si fluidele administrate
in timpul operatiei.
In situatii destul de rare o eroare chirurgicala, cum ar fi lezarea accidentala a
unuia dintre uretere, poate cauza aceasta problema. Aceasta complicatie este
destul de rara si de obicei este detectata imediat, inca dinainte de externarea din
spital.
Alte cauze de retetie urinara sunt:
- cresterea in volum a prostatei (adenomul de prostata), care poate conduce la
retentie urinara cronica. Afectiunea modifica actul mictional, determinand
dificultati in eliminarea urinei;
- prolapsul vezicii urinare - vezica urinara poate aluneca, incet, spre partea
inferioara a pelvisului (cel mai frecvent la femeile care au avut nasteri multiple),
determinand dificultati de eliminare a urinei;
- medicamente pentru tratamentul anxietatii;
- leziuni ale nervilor vezicii urinare ca urmare a unei interventii chirurgicale,
accidente sau nasteri;
- medicamente antidepresive;
- medicamente anticolinergice utilizate in mod obisnuit in tratamentul vezicii
hiperactive;
- medicamente antihistaminice;
- leziuni ale maduvei spinarii sau defecte ale coloanei vertebrale;
- blocarea sau compresia uretrei, determinata de litiaza vezicala (pietre la nivelul
vezicii urinare), constipatie, etc.

Constipatia dupa operatie


Constipatia este cauzate de mai multor factori asociati interventiei chirurgicale,
care inhiba peristaltismul intestinal (miscarile caracteristice ale intestinului,
necesare procesului de defecatie). Scaunul intarit, compactat, trebuie evacuat cu
ajutorul clismelor, a altor proceduri medicale sau, in situatii rare, chiar prin
interventie chirurgicala. Constipatia severa si prelungita poate provoca complicatii
care sa necesite inlaturarea unor portiuni din intestinul gros si
chiarcolostomie (legarea chirurgicala a tubului digestiv la peretele anterior al
abdomenului).
Constipatia, prin efortul de defecatie, poate provoca palpitatii, hemoroizi, prolaps
rectal, dificultati de respiratie. In cazul pacientilor cu interventii chirurgicale exista
riscul deschiderii inciziei. La persoanele care au suferit operatii pe cord deschis
complicatiile determinate de constipatie pot fi si mai grave, deoarece inima aflata
in convalescenta dupa operatie nu se poate adapta unor variatii ale ritmului
cardiac care pot surveni in timpul efortului de defecatie. Pentru persoanele care
au avut o interventie chirurgicala pe tractul gastrointestinal (la
nivelul colonului sau o operatie pentruscadere in greutate) constipatia poate
provoca leziuni ale zonei supusa interventiei.
Care sunt cauzele constipatiei dupa operatie?
Dupa o interventie chirurgicala, pacientii sunt predispusi la constipatie din mai
multe motive:

1. Medicamentele impotriva durerii - acesta este motivul principal. Riscul de


constipatie este cu atat mai mare cu cat doza de medicamente este mai mare.
2. Alimentele si bauturile dupa o interventie chirurgicala. Ca parte a pregatirii
preoperatorii, de regula veti fi instruiti sa nu mancati si sa nu beti nimic, inca din
seara anterioara interventiei chirurgicale. Dupa operatie veti avea voie sa beti
foarte putine lichide si sa nu mancati deloc o zi sau chiar doua. Astfel, lipsa
lichidelor si a alimentatiei favorizeaza aparitia constipatiei.
3. Optiunile alimentare - alegerile dietetice dar si cantitatea de alimente pe care
o consumati de obicei va fi diferita dupa o interventie chirurgicala. Chiar si
produsele alimentare consumate in spital, pentru ca reprezinta o schimbare
majora pentru dvs., pot duce la constipatie.
4. Inactivitatea - Simplul mers pe jos este una dintre activitatile care contribuie la
declansarea miscarilor intestinale. Dintr-o data, petreceti mai mult timp in pat, iar
acest lucru favorizeaza constipatia.
5. Anestezia - Cei mai multi asociaza anestezia doar cu somnul profund.
Anestezia paralizeaza si muschii: intestinul este pur si simplu paralizat in timpul
interventiei chirurgicale, alaturi de restul musculaturii, inclusiv muschii de la maini
si picioare. Aceasta opreste contractiile musculaturii intestinale necesare pentru
impingerea si evacuarea scaunului prin tractul intestinal.
Prevenirea si tratarea constipatiei
Pacientii sectiei de chirurgie sunt mai susceptibili sa sufere de constipatie decat
alte persoane. Daca sunteti predispus la constipatie ar trebui sa mentionati acest
lucru medicului. Ca tratament poate fi prescris un laxativ usor. Prevenirea este
foarte importanta deoarece constipatia poate fi dureroasa.
Medicatia. Daca medicul v-a prescris un tratament pentru constipatie sau v-a
recomandat un laxativ usor sau o clisma, toate acestea ar trebui sa functioneze
pentru a ameliora simptomele. Nu utilizati medicamente fara avizul medicului.
Chirurgul trebuie sa cunoasca oricare dintre simptomele dvs. si medicamentele
pe care le luati.
Beti multe lichide. Cresterea consumului de lichide, evitatea bauturilor
cofeinizate si concentrarea pe bauturi naturale si apa va poate ajuta sa va
hidratati mai bine, iar riscul de constipatie scade.
Consumati multe fibre. Consumul de alimente sanatoase, alimente integrale,
cum ar fi fructele si legumele proaspete, va contribui la scaderea riscului de
constipatie. O alta calitate a acestora este ca pot ameliora simptomele
constipatiei. Pe cat posibil incercati sa mancati alimente bogate in fibre.
Consumul de proteine este important atunci cand organismul se recupereaza in
urma interventiei chirurgicale, dar nu trebuie sa fie singura dvs. sursa de hrana. O
dieta cu un continut scazut de carbohidrati poate provoca, de asemenea,
constipatie.

Reluarea activitatilor normale


Daca descoperiti ca incizia este vindecata si durerea dupa interventia
chirurgicala s-a diminuat veti dori sa reveniti la activitatile zilnice. Dupa cateva
saptamani in care ati facut doar dusuri este normal sa va doriti sa faceti o baie!
Totusi... poate fi prea curand. Ritmul si atentia cu care veti face bai sau alte
activitati, cum ar fi exercitiile fizice sau reluarea vietii intime dupa operatie vor fi
determinate de intensitatea durerii care apare.

Nu este indicat sa incepeti sa ridicati greutati. Fiti precaut! In cazul in care aveti
dureri intrerupeti activitatea pe care o efectuati. Cu toate acestea, nu va asteptati
ca recuperarea sa fie lipsita de durere deoarece nu va fi asa. Trebuie sa stiti ca
puteti cere ajutorul si puteti consulta oricand medicul sau asistenta medicala
pentru a obtine detalii. Informati-va in legatura cu lucrurile pe care le puteti face
sau nu, in mod normal, in functie de gradul de vindecare al inciziei.

Cand pot face baie in siguranta?


Trebuie sa asteptati cel putin doua saptamani dupa interventia chirurgicala ca sa
puteti face baie sau sa mergeti la inot, cu exceptia cazului in care medicul chirurg
v-a dat alte instructiunii. La scurt timp dupa operatie puteti face baie, insa acest
fapt depinde si de tipul de operatie la care ati fost supus. Daca incizia este
localizata la nivelul piciorului introducerea membrului in cada sau sa inotati nu ar
fi o idee buna in cazul in care rana nu s-a vindecat.
Raspunsul cel mai sigur este: daca aveti dubii, nu faceti baie!
Dupa operatia laparoscopica, daca crustele au cazut si incizia este inchisa, puteti
face baie fara teama. Daca vi s-a efectuat o procedura deschisa, cu o incizie
mare, clasica, ar fi indicat sa ateptati pana cand medicul chirurg indeparteaza
firele de sutura. Acest lucru se intampla, de obicei, in aproximativ 2 saptamani de
la interventia chirurgicala.
Unele interventii chirurgicale, insa, necesita amanarea baii pentru o perioada mai
lunga de timp. Histerectomia, de exemplu, impune o restrictie in aceasta privinta
de minim 6 saptamani. In concluzie, trebuie sa se tina cont de tipul operatiei, locul
acesteia dar si de indicatiile oferite de medic. Daca nu ati primit instructiuni cu
privire la prima baie dupa operatie contactati medicul sau personalul medical
pentru informatii.

Cand imi pot relua viata intima?Aceasta este o


intrebare fireasca, desi unii pacienti ezita si nu indraznesc sa o formuleze
medicului. Raspunsul este: depinde de tipul de interventie chirurgicala pe care ati
suferit-o. Unii pacienti iti pot relua activitatea sexuala dupa cateva saptamani, altii
dupa cateva luni.
Sfaturi pentru viata intima dupa operatie
Dupa o interventie chirurgicala relativ simpla ar trebui sa puteti face sex atunci
cand sunteti in stare sa va reluati, in mod normal, activitatile fizice zilnice. Cei mai
multi chirurgi nu specifica clar un interval de timp pentru ca recuperarea se face
diferit de la un pacient la altul. Medicii specifica, totusi, care este perioada in care
un pacient se poate reintoarce la activitatile normale. Acesta poate fi un reper
pentru perioada in care va puteti relua si viata intima. Pentru un pacient abia
externat, care a suferit cu doar cateva zile in urma o operatie, perioada ar putea fi
de la patru pana la sase saptamani sau chiar mai mult.
O sugestie este sa va orientati in functie de durere! Este posibil ca desi
perioada de recuperare sa fi fost depasita sa aveti dureri in timpul relatiilor
sexuale. Acesta este modul prin care corpul dvs. va comunica faptul ca inca nu
sunteti pregatit/a pentru sex. In timpul activitatii sexuale se recomanda sa evitati
eforturile intense sau miscarile bruste. De exemplu, in cazul in care o femeie a
suferit o operatie si alege pozitia sexuala in care sta deasupra barbatului,
miscarile pe care le face ii pot provoca durere. Alternati pozitiile si alegeti

variantele care nu declanseaza disconfort.


Exista o serie de tipuri de operatii care necestia o perioada mai lunga de
asteptare pentru inceperea vietii intime. Dupa interventia pe cord deschis, de
exemplu, desi va puteti simti vindecat, sunteti in pericol daca faceti un efort prea
mare. Daca medicul va interzice activitatile fizice intense ar trebui sa fiti precaut si
cu activitatea sexuala.
Interventiile chirurgicale care afecteaza organele reproductive: hernia inghinala,
histerectomiile, operatia de prostatasau alte interventii chirurgicale care implica in
mod direct penisul sau vaginul, pot necesita o perioada de vindecare
suplimentara inainte sa va angajati in activitatea sexuala. Nasterea poate intarzia
revenirea la relatiile sexuale normale indiferent daca este vorba despre nastere
normala sau cezariana.
De aceea este bine sa puneti direct medicului intrebarea "cand pot reincepe
viata sexuala?"
Inainte de a face sex, atat dvs. cat si partenerul, luati in calcul urmatoarele
intrebari:
- Sunt pregatit pentru sex? Am energia necesara?
- Exista unele pozitii mai confortabile decat altele?
- Trebuie sa evit presiunea in anumite zone (cum ar fi zona inciziei)?
- Simt nevoia de masuri speciale? Unele interventii chirurgicale (de exemplu,
chirurgia prostatei) pot face dificila obtinerea unei erectii sau mentinerea ei, si
poate fi necesar un tratament sau proceduri suplimentare de stimulare. In alte
cazuri (interventii chirurgicale vaginale) poate fi necesara lubrifierea suplimentara.
- Exista motive pentru care trebuie sa ma protejez (sa evit o sarcina)? Medicatia
pe care o urmez e compatibila cu dezvoltarea normala a unei sarcini? Corpul meu
va putea face fata unei sarcini? Tipul de contraceptie pe care il aleg este potrivit
pentru starea mea de sanatate? Intrebati medicul daca pilulele
contraceptive influenteaza starea dvs. de sanatate.

Alimentatia indicata
Exista alimente permise si alimente interzise dupa operatie? Acest lucru depinde
si de tipul operatiei, desigur. Totusi, atentia principala in consumul alimentelor ar
trebui sa fie indreptata catre prevenirea constipatiei si accelerarea procesului de
cicatrizare.
Axati-va pe consumul de fibre
Este important sa includeti in alimentatia zilnica fibrele, cel putin in perioada de
convalescenta, dupa interventia chirurgicala. Nu numai ca alimentele bogate in
fibre sunt sanatoase dar acestea au un rol major in evitarea constipatiei.
Alimente care au continut ridicat de fibre sunt:
- Produsele de panificatie din cereale integrale - Verificati eticheta produselor
de panificatie pentru a face alegerea corecta. Sunt recomandate produsele
internediare, painea alba contine de obicei faina rafinata care nu este o sursa
buna de fibre.
- Fructele - Alegeti fructele proaspete care reprezinta o sursa excelenta
de vitamine si fibre.
- Legumele - Legumele sunt o sursa bogata de fibre si pot fi folosite atat cele
proaspete cat si cele congelate.
- Cerealele - Nu toate cerealele au un continut ridicat de fibre. Verificati eticheta

pentru a evita cerealele cu zahar sau continut scazut de fibre. Optati pentru
acelea care au in compozitie fulgi de ovaz sau grau.
Evitati alimentele care pot provoca constipatia
In timp ce unele alimente ajuta la prevenirea sau tratarea constipatiei, exista si
alimente care o pot favoriza:
- alimentele uscate sau deshidratate - de la fructele uscate (prunele sunt o
exceptie), carnea de vita si unele tipuri de chipsuri, etc.;
- alimente prelucrate;
- laptele si produsele lactate;
- carnea rosie;
- dulciurile - inclusiv produsele de patiserie, bomboane, prajituri si alte alimente
dulci.
Consumati carne slaba, fara grasimi
Consumati carne slaba, saraca in grasimi, cum este cea de curcan sau pui.
Fructele de mare si pestele, de asemenea, sunt o excelenta sursa de proteine.
Carnea rosie nu este recomandata in cantitati mari din cauza nivelului ridicat de
grasimi saturate si pentru ca poate duce la constipatie. Daca nu consumati carne,
de obicei, puteti asimila proteinele din mai multe surse, altele decat carnea.
Printre acestea se numara nucile, tofu, fasolea si alte vegetale. Produsele lactate
ar trebui utilizate cu moderatie deoarece desi contin proteine pot cauza
constipatie. Daca mancati cu dificultate, din diverse motive, va puteti completa
dieta cu pulbere de proteine care poate fi adaugata in diverse bauturi (lapte,
sucuri).
Preferati cerealele integrale fata de cerealele rafinate
Cerealele sunt o excelenta sursa de fibre, vitamine si minerale. Ar fi excelent sa
alegeti paine care contine cereale integrale decat versiunea ei rafinata. Consumul
de orez este un mod excelent de a va imbunatati consumul zilnic de cereale
integrale. Atentie, totusi: multe tipuri de orez sunt prelucrate, iar in cazul acestora
valoarea nutritiva este redusa. Pentru a beneficia atat de continutul nutritiv cat si
de fibre, alegeti orezul brun sau alte soiuri care nu sunt prelucrate si evitati orezul
alb.
Micul dejun este un moment ideal pentru a adauga cereale integrale si fibre la
dieta dvs. Sariti peste oua si sunca si alegeti faina de ovaz, paine de grau integral
si fructe proaspete, pentru micul dejun.
Fructe si legume proaspeteAcestea contin atat substante nutritive cat si fibre,
care sunt esentiale pentru vindecarea si recuperarea dupa operatie. Fructele si
legumele proaspete sunt excelente dar si cele congelate sunt destul de bune.
Incercati sa puneti accentul pe alimentele neprelucrate, cum ar
fi broccoli proaspat si evitati alimentele procesate, cum ar fi conserva de supa de
broccoli.
Efectele secundare dupa consumul fructelor si legumelor proaspete
sunt balonarea si flatulenta. Aceste simptome ar trebui sa dispara intr-o zi sau
doua. Daca totusi gazele sunt atat de puternice incat determina distensie
abdominala sau crampe abdominale reduceti consumul de produse proaspete
sau folositi diverse metode care va pot ajuta sa le eliminati.
Produsele lactate - O alegere buna sau nu...?
Produsele lactate sunt o excelenta sursa de proteine esentiale pentru vindecarea

dupa interventia chirurgicala. Multi oameni considera, totusi, ca produsele lactate


pot duce la constipatie, dupa operatie. De asemenea, exista unele studii care
sustin ca produsele lactate pot duce la cresterea secretiilor pulmonare. Daca
prezentati tuse cronica evitarea produselor lactate pe termen scurt este cea mai
buna solutie. In cazul in care produsele lactate nu va constipa, concentrati-va pe
sortimentele care au continut scazut de grasimi, cum ar fi laptele degresat,
branza si iaurtul degresate. Cascavalul ar trebui sa fie consumat cu moderatie
pentru ca favorizeaza constipatia.

Depresia post-operatorie
Dupa o interventia chirurgicala oamenii nu sunt tocmai veseli. La urma urmei este
normal sa simtiti durerea sau sa fiti lipsit de energie. Este fireasca aparitia unei
usoare depresii, care va poate face sa va simtiti obositi, vlaguiti si lipsiti de
energie. Faceti, totusi, diferenta dintre starea normala din timpul recuperarii si
depresia dupa operatie.
Depresia si indispozitia
Depresia nu este atat de neobisnuita dupa o interventie chirurgicala sau dupa un
diagnostic care necesita o interventie chirurgicala. Depresia este o boala grava
care poate conduce la decizii eronate, dificultati in a face fata activitatilor zilnice.
In unele cazuri, depresia poate afecta chiar si vindecarea.
Stresul, inclusiv stresul emotional provocat de diagnosticul bolii, stresul fizic
(interventia chirurgicala) pot declansa depresia. Bolile care provoaca dureri
cronice, speranta de viata redusa sau schimbari radicale ale stilului de viata, pot
afecta starea psihica generala a unei persoane. Cei care au ca factor de risc
antecedentele familiale pot dezvolta depresie mai usor in momentele de boala
sau stres. Cu toate acestea, exista persoane care sufera de boli grave si nu
sufera de depresie.
Fiti constienti de semnele si simptomele depresiei! Este important ca aceasta
boala sa fie depistata rapid si tratata din stadiile incipiente. Daca aveti
urmatoarele manifestari timp de doua saptamani sau chiar mai mult, cereti
ajutorul specialistului:
- consumati mai multe alimente ca de obicei sau mai putine decat este normal;
- oboseala;
- iritabilitate;
- dificultate in luarea deciziilor (acest lucru e valabil si pentru deciziile minore);
- pierderea interesului pentru orice tip de activitate;
- sentimentul de inutilitate si disperare;
- ganduri de suicid - in acest caz, solicitati imediat ajutor de specialitate.

Necesitatea unui tratament de urgenta


In cazuri rare, o recuperare normala poate avea o evolutie neasteptata si se
poate impune tratamentul medical de urgenta. Informati-va in legatura cu
semnele unei complicatii grave dupa interventia chirurgicala si care sunt primele
masuri pe care trebuie sa le luati.
Semnele care va pot avertiza in legatura cu o urgenta chirurgicala
Dupa ce ati fost externat din spital trebuie sa stiti care sunt schimbarile care pot
surveni pe parcursul unei recuperari normale si cand se impune o noua
interventie medicala. Daca aveti oricare din urmatoarele simptome in saptamanile

dupa externare contactati medicul!


1. Febra peste 38.5 C. O febra usoara este un simptom obisnuit dupa interventia
chirurgicala, dar febra peste 38.5C poate indica faptul ca aveti o infectie.
2. Dureri inexplicabile de picior. Unul dintre riscurile majore ale chirurgiei este
dezvoltarea de cheaguri de sange la nivelul picioarelor, afectiune
numita tromboza venoasa profunda. Aceste cheaguri pot fi deosebit de
periculoase deoarece pot migra prin sange la plamani sau creier, pot provoca
dificultati de respiratie, accident vascular cerebral sau alte complicatii.
3. Puroi, secretii si roseata in jurul inciziei. Mici cantitati de lichid pot fi drenate
din incizie in zilele care urmeaza operatiei. Daca lichidul are aspect de puroi sau
are un miros neplacut poate fi un semn de infectie. Roseata pielii in jurul inciziei
poate fi, de asemenea, un semn de infectie.
4. Incizia incepe sa se umfle. In cazul in care incizia s-a desfacut, medicul
trebuie contactat imediat. Acopera rana cu un bandaj umed sau o bucata de
panza curata si apoi solicita asistenta medicala. Aceasta complicatie poate fi
prevenita prin apasarea usoara asupra operatiei cand tusiti, cand aveti scaun sau
cand stranutati.
5. Dificultati la urinat si defecatie. Consultati medicului care v-a operat daca
aveti dificultati la urinat. Efortul pe care il depuneti atunci cand urinati sau cand
aveti scaun exercita o presiune crescuta in abdomen si asupra inciziei. Acest
lucru poate determina complicatii mai severe. Nu luati niciun medicament fara
avizul medicului.
6. Scaune cu sange, negre si dificile. Sangele in scaun (fie ca este proaspat
sau negru, inchis la culoare) reprezinta o urgenta si trebuie sa ii aduceti imediat la
cunostinta medicului acest aspect. Exceptie face cazul in care medicul dvs. v-a
mentionat in mod special ca exista posibilitatea sa apara unele sangerari in scaun
in zilele imediat dupa operatie, fara ca acest lucru sa fie o complicatie.
7. Tuse sau varsaturi cu sange. Acestea sunt semne ale unei potentiale urgente
medicale, in cazul in care sangele provine din stomac sau plamani. Consultati
imediat medicul.
8. Dureri severe, inexplicabile si necontrolabile. Dupa operatie durerea a fost
controlata cu ajutorul medicamentelor. Daca la scurt timp se accentueaza si nu
cedeaza la tratament acesta poate fi un semn ca ar putea exista complicatii ale
interventiei chirurgicale.
9. Dificultati in respiratie. Orice modificare in modul dvs. de respiratie este o
problema semnificativa dupa operatie. Ar putea fi vorba despre o problema
serioasa, de exemplu, un cheag de sange in plamani. Nu ignorati nicio schimbare
a respiratiei dvs. care apare dupa o interventie chirurgicala. Solicitati asistenta
medicala!
10. Imposibilitatea de a manca. Daca ati fost externat pentru a va recupera
acasa, chirurgul considera ca sunteti in masura sa va hraniti si sa obtineti
nutrientii necesari din dieta dvs. Daca acest lucru nu este posibil, din cauza
unorvarsaturi, de exemplu, adresati-va medicului!
Nu puteti avea grija de dvs.?
In cazul in care va simtiti slabit dupa externarea din spital si nu puteti avea grija
de dvs. recuperarea poate fi ingreunata. Trebuie sa fiti constienti de faptul ca este
normal sa fiti mai lenti in tot ceea ce faceti la scurt timp dupa interventia

chirurgicala. Lucrurile se vor imbunatati pe masura ce trece timpul iar starea dvs.
de sanatate se va ameliora.

Dureri severe de cap


Daca medicul nu v-a avertizat ca ar trebui sa manifestati dureri de cap intense si
in mod normal nu va confruntati cu aceasta problema consultati medicul curant. O
durere severa de cap poate fi cauzata de un cheag de sange care poate ajunge
la creier determinand complicatii.

Histerectomia
Generalitati
Histerectomia reprezinta indepartarea pe cale chirurgicala a uterului. In unele
cazuri, odata cu uterul se indeparteaza si ovarele si trompele uterine, procedura
fiind denumita salpingo-ooforectomie.
Desi este efectuata destul de frecvent, actualmente exista si alte optiuni
terapeutice ale afectiunilor ginecologice, astfel incat histerectomia poate fi evitata
in cele mai multe din cazuri.

Indicatii
In cele mai multe cazuri, histerectomia este o procedura chirurgicala electiva,
folosita in tratamentul afectiunilor ginecologice necanceroase care nu au raspuns
satisfacator la alte variante de tratament. Aceasta interventie chirurgicala este
indicata femeilor ce nu doresc o sarcina si care au epuizat alte variante
terapeutice.
Histerectomia poate fi efectuata si atunci cand viata femeii este pusa in pericol,
cum ar fi, de exemplu, in cazul hemoragiilor severe din timpul nasterii, a
cancerului de col uterin sau de endometru (cancer uterin).
Indicatiile histerectomiei sunt:
- hemoragii masive in timpul menstrelor sau a sarcinii
- fibroame uterine
- prolaps uterin
- endometrioza sau adenomioza
- durere pelvina cronica (numai cand este produsa de o afectiune ce se poate
corecta prin histerectomie)
- cancer uterin sau de col uterin.
Din fericire, in prezent exista si alte optiuni terapeutice pentru fibroamele uterine,
hemoragiile masive din timpul menstruatiei sau pentru endometrioza, astfel incat
tot mai putine femei necesita histerectomie. Totusi, in cazul in care nu exista un
raspuns satisfacator la aceste variante terapeutice, femeia continuand sa prezinte
simptome severe, se recurge la histerectomie.

Tipuri de histerectomie
Histerectomia reprezinta indepartarea pe cale chirurgicala a uterului. In unele
cazuri, odata cu uterul se indeparteaza siovarele si trompele uterine, procedura
fiind denumita salpingo-ooforectomie.

Exista trei tipuri majore de histerectomie:


- histerectomia totala este o procedura chirurgicala prin care se indeparteaza
uterul si colul uterin (acesta reprezinta "gatul" uterului si face legatura dintre uter
si vagin)
- histerectomia subtotala pastreaza colul uterin, fiind indepartat numai uterul; mai
este denumita si histerectomie "supracervicala sau "partiala"; are un timp de
recuperare mai scurt, un risc mai mic pentru aparitia infectiilor, a leziunilor cailor
urinare si sangereaza mai putin decat histerectomia totala
- histerectomia radicala indeparteaza uterul, cervixul (colul uterin), ovarele, toate
structurile ce sustin uterul, si uneori, ganglionii limfatici; este indicata in
tratamentul cancerului uterin, de col uterin sau al endometriozei.

Alegerea tipului de histerectomie


Desi histerectomia totala a fost preferata de medici pentru o buna perioada de
timp, actualmente, atat femeile cat si medicii, opteaza pentru varianta subtotala.
Alegerea dintre aceste doua variante poate fi dificila, deoarece exista putine studii
care sa compare avantajele pe termen lung a celor doua proceduri.
Factorii care sunt cel mai des luati in calcul in alegerea variantei de
histerectomie sunt:
- riscul pentru aparitia cancerului cervical: in mod traditional, medicii au
recomandat histerectomia totala pentru a elimina riscul aparitiei cancerului de col
uterin; in prezent, starile precanceroase ale colului uterin pot fi depistate foarte
usor, prin folosirea anuala a testului Babes-Papanicolau; cancerul cervical a fost
depistat la mai putin de 0,1% dintre femeile ce au suferit in antecedente o
histerectomie subtotala;
- confortul sexual: unii medici considera ca histerectomia subtotala este
improbabil sa determine alterarea sensibilitatii regionale (deoarece sunt afectati
mai putini nervi comparativ cu histerectomia totala); totusi, studii recente nu au
demonstrat diferente semnificative intre cele doua proceduri din punct de vedere
al confortului sexual
- functia tractului intestinal si a vezicii urinare: histerectomia subtotala nu
determina lezarea ureterelor (cai urinare de fac legatura intre rinichi si vezica
urinara); in cazul histerectomiei totale, lezarea ureterelor apare in 0,5% pana la
3% din cazuri; functionarea vezicii urinare si a tractului intestinal nu este afectata
diferentiat de cele doua procedee chirurgicale;
- sangerari vaginale asemanatoare menstrelor: dupa o histerectomie subtotala
asociata cu administrarea medicatiei hormonale de substitutie, aproximativ 7%
dintre femei acuza aparitia unor sangerari ciclice deranjante; acest lucru este
posibil deoarece, dupa interventia chirurgicala, o parte din celulele endometriale
(ale mucoasei uterine) se ataseaza de cervix, ducand la aparitia acestor
sangerari.
Medicul, impreuna cu pacienta, trebuie sa ia in calcul si alte variante terapeutice
inainte de a practica histerectomia. Tipul de histerectomie ce va fi efectuat,
depinde de afectiunea ginecologica, de dimensiunea si pozitia uterului si de
starea generala de sanatate a pacientei.

Tehnici chirurgicale

Tehnicile chirurgicale pentru histerectomie (modul in care va fi indepartat uterul)


sunt:
- histerectomia abdominala
- histerectomia vaginala
- histerectomia vaginala laparoscopica
- histerectomia supracervicala laparoscopica.

Compararea tehnicilor de histerectomie


Exista cateva tehnici prin care se poate realiza o histerectomie, fiecare cu
avantajele si dezavantajele sale. In functie de motivul pentru care se realizeaza
interventia chirurgicala, pacienta poate alege intre doua sau mai multe variante.
Pentru un cancer complicat, ce necesita un acces maxim si o examinare
minutioasa a regiunii, cea mai indicata va fi abordarea abdominala a uterului.
1. Histerectomia vaginala
Aceasta presupune o incizie mica la nivelul peretelui vaginal. In cursul interventiei
se pot extirpa si ovarele sau alte organe. Histerectomia vaginala este preferata in
cele mai multe din cazuri (exceptie facand cancerele sau alte afectiuni ce
necesita incizie abdominala) datorita recuperarii rapide postoperatorii.
Indicatiile histerectomiei vaginale sunt:
- indepartarea unor fibroame uterine de dimensiuni mici;
- uter cu volum normal sau usor marit; chirurgii cu experienta bogata pot
indeparta si un uter semnificativ marit fara aparita complicatiilor;
- cand nu este prezenta endometrioza.
Aceasta tehnica chirurgicala necesita mai multa precizie si experienta din partea
medicului comparativ cu histerectomia abdominala, deoarece are un risc mai
mare de aparitie a leziunilor organelor de vecinatate.
Avantaje
- indeparteaza uterele de volum normal sau usor marit si fibroamele de
dimensiuni mici (unii chirurgi mai experimentati pot extirpa si utere semnificativ
marite de volum)
- comparativ cu histerectomia abdominala sau histerectomia vaginala
laparoscopica, necesita un timp de recuperare mai scurt - este mai putin
dureroasa si nu lasa cicatrici abdominale
Dezavantaje
Comparativ cu histerectomia abdominala:
- nu permite un acces larg la organele pelvine - medicul nu poate indeparta un
uter semnificativ marit de volum, fibroame de dimensiuni mari,
endometrioza, adenomioza sau aderentele
- nu este folosita in tratamentul chirurgical al cancerelor - poate necesita
conversia in histerectomie abdominala daca medicul nu poate indeparta un uter
de volum crescut, endometrioza, adenomioza sau aderentele.
2. Histerectomia abdominala
Acest tip de histerectomie este practicata printr-o incizie larga la nivelul peretelui
abdominal si permite medicului cel mai bun acces la organele pelvine. Prin
aceasta tehnica pot fi indepartate si ovarele sau alte organe pelvine.
Indicatiile histerectomiei abdominale sunt:
- uter marit semnificativ de volum;

- fibroame uterine mai mari de 20 cm, localizate in vecinatatea vaselor sanguine;


- cancere uterine, cervicale sau ovariene;
- tumora ovariana ce nu poate fi diagnosticata prin ultrasunete (ecografie);
- cicatrici tisulare (aderente) la nivelul regiunii pelvine sau endometrioza severa.
Daca se considera ca tratamentul cel mai bun pentru endometrioza o reprezinta
histerectomia, atunci incizia abdominala este preferata celei vaginale; de
exemplu, in cazul in care se impune indepartarea cicatricilor tisulare (aderentelor)
sau a focarelor de endometrioza, pentru a reda functia normala organelor din
vecinatate.
Avantaje
- permite chirurgului un acces si o vizibilitate mai buna asupra organelor pelvine
- permite indepartarea unui uter de dimensiuni mari sau a zonelor mari de
endometrioza, adenomioza si a aderentelor
- implica un timp mai scurt de anestezie comparativ cu procedurile laparoscopice
Dezavantaje
Comparativ cu alte tipuri de histerectomie:
- necesita un timp mai lung petrecut sub anestezie decat in cazul histerectomiei
vaginale
- necesita o perioada mai lunga de spitalizare si recuperare
- costuri mai mari decat histerectomia vaginala
- este mai dureroasa
- lasa cicatrici vizibile la nivelul peretelui abdominal; se poate practica si o incizie
mai estetica, la nivelul liniei lenjeriei.
3. Histerectomia vaginala laparoscopica
Histerectomia laparoscopica foloseste un instrument pentru vizualizare
(laparoscopul) si alt instrumentar chirurgical, ce vor fi introduse in abdomen printro incizie vaginala si prin una sau mai multe incizii abdominale. Prin acesta tehnica
pot fi indepartate si ovarele sau alte organe pelvine. Uterul este detasat de
ligamente si indepartat pe cale vaginala.
Indicatiile procedurii sunt:
- fibroame uterine de dimensiuni mici si medii;
- uter usor marit de volum;
- la paciente nulipare (care nu au nascut niciodata);
- pentru indepartarea endometriozei sau a aderentelor (cicatricilor) limitate la
nivelul uterului, a ovarelor sau a trompelor uterine;
- indepartarea ovarelor concomitent cu histerectomia vaginala. Histerectomia
vaginala laparoscopica este o tehnica chirurgicala noua, ce necesita personal
specializat.
Avantaje - permite medicului examinarea organelor pelvine, indepartarea
chisturilor, aderentelor, fibroamelor si a zonelor de infectie
- comparativ cu histerectomia abdominala, necesita un timp mai scurt de
spitalizare si este mai putin dureroasa
- produce cicatrici mai mici la nivelul peretelui abdominal comparativ cu
histerectomia abdominala
Dezavantaje
Comparativ cu alte tipuri de histerectomie:

- poate necesita conversia in histerectomie abdominala, daca medicul nu poate


indeparta un uter de dimensiuni mari, a zonelor de endometrioza, adenomioza
sau a aderentelor
- costuri ridicate
- are risc mare de producere a leziunilor iatrogene (accidentale) daca chirurgul nu
are suficienta experienta.
4. Histerectomia supracervicala laparoscopica
Histerectomia supracervicala laparoscopica consta in introducerea laparoscopului
si a instrumentelor chirurgicale, prin cateva mici incizii efectuate la nivelul
peretelui abdominal. Uterul este indepartat in bucati mici, dar cervixul este lasat
intact (aceasta procedura mai este cunoscuta sub denumirea de histerectomie
partiala sau subtotala). Aceasta interventie chirurgicala determina durere si
sangerare minima, iar majoritatea femeilor isi pot relua activitatile zilnice normale,
la una sau doua saptamani postoperator.
Indicatiile histerectomiei supracervicale laparoscopice sunt:
- indepartarea fibroamelor uterine indiferent de dimensiune
- indepartarea uterului indiferent de volumul acestuia.
Histerectomia supracervicala laparoscopica este o tehnica chirurgicala noua, ce
necesita personal specializat.
Avantaje
- comparativ cu histerectomia abdominala, necesita un timp mai scurt de
spitalizare si recuperare; este mai putin dureroasa
- lasa cicatrici mici la nivelul abdomenului, comparativ cu histerectomia
abdominala
Dezavantaje
Comparativ cu alte tipuri de histerectomie:
- poate necesita convertirea in histerectomie abdominala daca medicul nu poate
indeparta un uter de dimensiuni mari, a zonelor de endometrioza, adenomioza
sau a aderentelor
- costuri ridicate
- are risc mare de producere a leziunilor iatrogene (accidentale) daca chirurgul nu
are suficienta experienta.

Complicatii
Histerectomia implica riscul de aparitie a complicatiilor minore sau majore, desi in
marea majoritate a cazurilor aceste complicatii postoperatorii sunt rare.
Complicatii majore post-histerectomie
In tabelul de mai jos sunt prezentate, procentual, complicatiile majore ce pot sa
apara dupa histerectomia vaginala si histerectomia abdominala (in jur de 0,5%):
Tipul complicatiilor

Histerectomie vaginala
(fara laparascopie)

Histerectomie
abdominala (fara
laparascopie)

Hemoragii masive ce necesita


transfuzie sanguina

3%

2,5%

Leziuni ale intestinelor

1%

Leziuni ale vezicii urinare

1%

1%

Embolii pulmonare (cheaguri


de sange la nivel pulmonar)

1%

Probleme determinate de
anestezie (afectiuni cardiace
sau pulmonare)

Necesitatea modificarii tipului


de incizie in timpul interventiei

4%

0,5%

Dehiscenta plagii (indepartarea


buzelor plagii)

0,5%

Hematoame (acumulare de
sange) la nivelul plagii ce
necesita drenaj chirurgical

1%

1%

Cel putin o complicatie majora

9,5%

6%

In studiul descris mai sus, procentul aparitiei complicatiilor majore este aproape
dublu in cazul histerectomiei abdominale laparoscopice, fata de histerectomia
efectuata prin metoda clasica (rata complicatiilor majore pentru histerectomia
vaginala laparoscopica este asemanatoare cu cea din histerectomia vaginala
clasica):
- aproximativ 11% din femei au suferit cel putin o complicatie majora dupa
histerectomia abdominala laparoscopica, comparativ cu 6% din cele la care s-a
intervenit prin metoda clasica
- desi complicatiile majore sunt rare pentru ambele tipuri de interventie
chirurgicala, procentul femeilor care au necesitat transfuzie sanguina posthisterectomie abdominala laparoscopica (4,6%) a fost mai mare comparativ cu
cele la care s-a intervenit prin metoda clasica (2,5%)
Complicatii minore post-histerectomie
In tabelul de mai jos sunt prezentate, procentual, complicatiile minore ce pot sa
apara dupa histerectomia vaginala si histerectomia abdominala (in jur de 0,5%):

Tipul complicatiilor

Histerectomia vaginala
(fara laparascopie)

Histerectomia
abdominala
(fara laparascopie)

Pierderi masive de sange ce nu


necesita transfuzie sanguina

1%

1%

Febra

7%

3%

Infectii

14%

16%

Hematoame (acumulare de
sange) la nivelul plagii ce nu
necesita drenaj chirurgical

6%

6%

Cel putin o complicatie minora

28%

27%

In studiul de mai sus nu s-au demonstrat diferente semnificative ale aparitiei


complicatiilor minore indiferent de tehnica interventiei chirurgicale (laparoscopica,
vaginala sau abdominala).
Alte complicatii ale histerectomiei includ:
- dificultati la urinare: apar mai frecvent dupa histerectomia radicala, in care se
indeparteaza uterul, structurile de suport ale uterului, ovarele si ganglionii
limfatici
- slabirea musculaturii pelvine si a ligamentelor ce sustin vaginul, vezica urinara si
rectul; aceasta afectare a ligamentelor si musculaturii pelvine, poate determina
aparitia problemelor la nivelul intestinelor si a vezicii urinare, precum cistocelul,
rectocelul sau incontinenta urinara (mai frecventa la femeile peste 60 de
ani); exercitiile Kegel pot ajuta la tonifierea musculaturii si a ligamentelor pelvine;
este posibil ca pentru rezolvarea acestora sa fie necesara o noua interventie
chirurgicala
- sangerari importante continue: sunt considerate normale sangerarile vaginale ce
apar pana la 4-6 saptamani post-histerectomie; daca aceste sangerari devin
importante si se prelungesc peste aceasta perioada este necesar consultul
medical
- menopauza instalata prematur, este determinata de scaderea treptata a functiei
ovariene (insuficienta ovariana prematura)
- formarea de aderente in regiunea pelvina.

Investigatii
Inaintea interventiei chirurgicale se vor efectua urmatoarele:
- examen fizic si istoric medical minutios;
- examinarea regiunii pelvine;
- analize sanguine;
- electrocardiograma (EKG - masoara semnalele electrice ale inimii), este
recomandata in cazul in care pacienta are peste 40 de ani sau prezinta o
afectiune medicala asociata, precum diabetul zaharat sau hipertensiunea
arteriala;
- intalnirea cu medicul ce va efectua histerectomia: in timpul acestei intalniri
medicul va explica pacientei cum va decurge interventia chirurgicala, unde va fi
practicata incizia, riscurile si rezultatele posibile; de obicei, pacienta primeste
cateva instructiuni scrise, care o vor ajuta sa se pregateasca pentru interventia
chirurgicala;
- intalnirea cu anestezistul: in timpul acestei intalniri se vor discuta tipurile de
anestezice recomandate pentru aceasta interventie; de obicei intalnirea cu
anestezistul are loc in ziua in care se va efectua histerectomia.
Medicul poate recomanda, in baza examenului fizic si a istoricului medical,

o serie de investigatii suplimentare precum:


- analize urinare: cum ar fi de exemplu sumarul de urina, ce evidentiaza posibila
existenta a unei infectii a tractului urinar
- radiografie toracica: se efectueaza pentru o evaluare generala
inaintea anesteziei
- grup sanguin: pentru cazurile in care se preconizeaza posibilitatea unei
transfuzii (rar)
- in cazul existentei antecedentelor hemoragice (sangerari in trecut) sau
a trombozelor venoase profunde, vor fi necesare analize ale coagulabilitatii
sanguine

Consultul de specialitate
Dupa histerectomie este necesar consultul medical daca:
- apar dureri toracice, tuse sau dificultati de respiratie;
- sangerari vaginale cu sange rosu aprins, suficient de abundente incat sa
necesite schimbarea tamponului de doua ori in decursul unei ore sau care
formeaza cheaguri de dimensiuni mari; se considera normale sangerarile usoare
sau spotting-ul (pete de sange la nivelul slipului) ce apar pana la 6 saptamani de
la interventia chirurgicala; daca hemoragia este importanta din punct de vedere
cantitativ sau atipica, este necesar consultul medical;
- apare durerea, edemele sau tumefactia (inrosirea) picioarelor;
- apare febra peste 37,8C;
- apare durerea ce nu dispare la administrarea analgezicelor uzuale;
- apar dificultati de defecatie, in special daca pacienta nu a prezentat un tranzit
intestinal normal in ultimele 3 pana la 5 zile, sau daca apare durerea si edemul la
nivelul abdomenului inferior;
- apar dificultati de urinare, durere sau arsuri la mictiune, prezenta sangelui in
urina sau urina tulbure;
- apare durerea, disconfortul sau sangerarile in timpul actului sexual;
- apar bufeurile de caldura, transpiratia, eritemul (inrosirea tegumentului),
palpitatii sau cresterea frecventei cardiace;
- apare durerea sau edemul la nivelul picioarelor, in special daca este localizat in
spatele gambei.
Medicul va inmana pacientei instructiuni cu privire la perioada post-histerectomie.
De obicei, odihna si respectarea acestor instructiuni determina o recuperare mai
buna si diminuarea problemelor postoperatorii.

Efecte adverse
Incompetenta regiunii pelvine: dupa histerectomie o parte dintre femei dezvolta
afectiuni legate de slabirea musculaturii pelvine si a ligamentelor ce sustin
vaginul, vezica urinara si rectul. Aceasta afectare a ligamentelor si musculaturii
pelvine, poate determina aparitia problemelor la nivelul intestinelor si a vezicii
urinare, precum cistocelul, rectocelul sau incontinenta urinara. Exercitiile
Kegel pot ajuta la tonifierea musculaturii si a ligamentelor pelvine. Totusi, este
posibil ca pentru rezolvarea acestora sa fie necesara o noua interventie
chirurgicala.
Uscaciunea vaginala: este datorata nivelului scazut de estrogen ce apare, de
obicei, dupa extirparea ovarelor (ooforectomie). De asemeni, aceasta poate

apare treptat dupa histerectomie.


In cazul in care contactul sexual devine dureros din aceasta cauza, se
recomanda:
- folosirea unui lubrifiant sau a uleiurilor vegetale polinesaturate, ce nu contin
conservanti; daca pacienta foloseste prezervativul se recomanda folosirea unui
lubrifiant pe baza de apa si nu unul pe baza de ulei; uleiul poate deteriora
prezervativul determinand ruperea acestuia; trebuie evitati lubrifiantii ce folosesc
produse petroliere (vaselina) deoarece pot produce iritatii si infectii
- folosirea unei creme sau a tabletelor vaginale cu un continut scazut de estrogen,
poate reda umiditatea normala a vaginului si reduce riscul aparitiei iritatiilor la
acest nivel. Daca pacienta prezinta si alte simptome specifice menopauzei, se
recomanda consultul medical si evaluarea necesitatii folosirii terapiei de
substitutie hormonala.
Durerea din timpul contactului sexual poate sa apara si datorita scurtarii vaginului
din cauza interventiei chirurgicale. Schimbarea pozitiei poate face actul sexual
mai putin dureros. Se recomanda un consult medical la aparitia acestui simptom.

Perioada de recuperare
Recuperarea dupa histerectomie necesita timp. Spitalizarea dupa interventia
chirurgicala este in medie de 1 sau 2 zile, dar sunt cazuri ce pot necesita pana la
4 zile de spitalizare.
Histerectomia abdominala
Recuperarea completa necesita 4 pana la 8 saptamani. Pacienta va putea sa
creasca treptat nivelul de efort fizic depus zilnic. In primele 2 sau 3 saptamani
este importanta odihna. Dupa aceasta perioada, pacienta isi poate relua o parte
din activitatile zilnice obisnuite si chiar se poate intoarce la locul de munca, daca
acesta nu este foarte solicitant din punct de vedere fizic.
In primele 2 saptamani postoperator trebuie evitate ridicarea greutatilor. La
aproximativ 6 saptamani dupa histerectomie se pot relua baile si activitatea
sexuala.
Histerectomia laparoscopica sau vaginala
Recuperarea dupa histerectomia vaginala laparoscopica, necesita un timp
semnificativ mai mic decat cea abdominala. In cazul histerectomiei laparoscopice
supracervicale pacientele isi pot relua activitatile zilnice obisnuite dupa 1 sau 2
saptamani.
La 4 pana la 6 saptamani postoperator este indicat un consult medical. Reluarea
tuturor activitatilor uzuale, inclusiv a contactului sexual, este posibila dupa 6 pana
la 8 saptamani postoperator.

Mod de viata dupa histerectomi


Majoritatea femeilor declara o inbunatatire a simptomatologiei (inclusiv a durerii
pelvine, a balonarilor, a functiei sociale si fizice) dupa histerectomie. Totusi,
durerea pelvina, durerile de spate sau un contact sexual dureros, pot persista sau
pot reapare dupa interventia chirurgicala. Rata de succes este mai mica la
femeile care au mai avut in antecedente o interventie chirurgicala in regiunea
pelvina sau care au facut radioterapie in aceasta zona.
Statusul emotional dupa histerectomie
Majoritatea femeilor au temeri atunci cand se confrunta cu posibilitatea efectuarii

unei histerectomii. Acest fapt este bazat in principal pe importanta pe care femeia
o atribuie uterului, pe teama legata de sanatatea proprie, de evolutia relatiilor
personale si a activitatii sexuale dupa histerectomie. In eventualitatea unei
histerectomii, o discutie medic-pacienta poate fi extrem de folositoare pentru
indepartarea temerilor acesteia.
La scurt timp dupa histerectomie, pot apare modificari ale statusului emotional.
Un studiu amplu a demonstrat o imbunatatire a dispozitiei, a calitatii vietii, a
functiei sociale si fizice dupa histerectomie. Aproape trei sferturi din femeile
chestionate in acest studiu au declarat ca inaintea interventiei chirurgicale
sufereau de depresie sau anxietate, stari ce au disparut la 12 luni dupa
histerectomie. Femeile care au necesitat consiliere psihologica pentru tulburari
emotionale, au avut rezultate mai putin satisfacatoare din punct de vedere psihic,
comparativ cu cele care nu au avut nevoie de consiliere anterior histerectomiei.
De retinut!
Inainte de a efectua histerectomia medicul va incerca si alte variante terapeutice.
El va trebui sa explice pacientei riscurile si beneficiile imediate si pe termen lung
a fiecarei optiuni terapeutice.
Histerectomia este tratamentul de electie pentru cancerele organelor pelvine, a
infectiei severe a uterului sau ahemoragiilor ce nu poate fi controlate.
Dupa histerectomie sarcina nu mai este posibila. Daca pacienta doreste sa
ramana insarcinata, histerectomia nu reprezinta cea mai buna optiune terapeutica
in afectiuni precum fibroamele uterine, endometrioza sau prolapsul organelor
pelvine. In acest caz se vor lua in consideratie alte variante de tratament.
Histerectomia nu este folosita pentru evitarea unei sarcini. Exista
numeroase metode contraceptive sigure si eficiente. Acestea sunt individualizate
pentru fiecare femeie in parte prin cabinetele de planning familial.
In cazul unor afectiuni, precum endometrioza, in care ovulatia agraveaza
simptomatologia, se poate considera si extirparea ovarelor (ooforectomie)
concomitent cu cea a uterului. Indepartarea chirurgicala a ovarelor inainte de
menopauza fiziologica, determina scaderea brusca a nivelului de estrogen si
creste riscul de aparitie a osteoporozei (oase moi si fragile). Desi terapia
hormonala de substituie reduce riscul de osteoporoza, ea determina cresterea
riscului de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale. Inainte de inceperea unui
tratament hormonal de substitutie, pacienta trebuie sa fie informata despre
riscurile si beneficiile acestui tratament, precum si de alte optiuni terapeutice