Sunteți pe pagina 1din 41

Page 1 of 41

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Reglementare tehnica "Cod de


proiectare. Bazele proiectarii si
actiuni asupra constructiilor.
Actiunea vantului", indicativ NP082-04
din 1 5/ 02/ 20 05
Pub lica t in Mo nito ru l Oficial, P arte a I nr. 3 49 bis din 25 /04 /2 005

1. Scop
Codul cuprinde principiile, elementele si datele de baza necesare pentru proiectarea la vant a constructiilor in Romania, in
acord cu dezvoltarile din codurile avansate: codul european de vant (Eurocodul 1, Partea 2-4), documentul ISO referitor la
actiunea vantului si codul american ASCE 7, 2000.
Sunt indicate metodele si procedurile practice de evaluare a fortelor din vant pe constructii si structuri uzuale, adoptandu-se
pentru reprezentarea actiunii vantului modelul din Eurocode 1.
Sunt detaliati factorii de rugozitate, de rafala, de expunere, de raspuns dinamic la vant precum si coeficientii aerodinamici
pentru constructii cu forme uzuale dupa formatul si datele de baza din Eurocodul 1, cu luarea in considerare a informatiei
meteorologice INMH existente la INCERC.
Prima versiune a prezentului cod a fost elaborata de catre UTCB si IPCT intre anii 1995-1996, forma actuala fiind finalizata la
UTCB in anii 2001 -2002.
Codul constituie un pas inainte in procesul de armonizare a legislatiei tehnice romanesti cu cea din Comunitatea Europeana,
imbunatatind nivelul de intelegere si de reprezentare a efectelor statice si dinamice ale actiunii vantului pe constructii si structuri
in Romania.
Codul se refera la structuri si constructii curente (cu inaltimi si deschideri sub 200 m) si la elementele lor componente.
Proiectarea structurilor si a constructiilor speciale ca tip si complexitate si a podurilor suspendate/hobanate nu este decat in
parte acoperita de prevederile prezentului cod.
Pentru proiectarea la vant a structurilor cu un grad ridicat de risc in caz de accident este necesara luarea unor masuri de
siguranta suplimentare celor din prezentul cod.
2. Reprezentarea actiunii vantului
2.1. In cele ce urmeaza se stabilesc elementele de baza si metodele ce pot fi utilizate pentru evaluarea actiunii si efectelor
vantului asupra constructiilor si structurilor curente.
2.2. Efectele vantului asupra constructiilor si structurilor depind de proprietatile vantului (viteza medie, caracteristicile
turbulentei, etc.), de forma, dimensiunile si orientarea constructiei (structurii) fata de directia vantului, de proprietatile dinamice
ale structurii, de amplasamentul structurii in mediul natural si construit invecinat, etc.
2.3. Atat viteza vantului cat si raspunsul structurii la vant sunt modelate ca marimi aleatoare.
2.4. Actiunea vantului este evaluata fie de presiunea vantului fie de fortele produse de vant pe constructii si structuri.
Presiunile sau fortele din vant actioneaza normal pe suprafata expusa, in anumite cazuri trebuiesc considerate suplimentar si
fortele de frecare orizontale, tangentiale.
2.5. Raspunsul structurilor si constructiilor la vant poate fi clasificat in urmatoarele tipuri:
- raspuns static sau cvasistatic
- raspuns stochastic rezonant datorita turbulentei si curgerii aerului in spatele structurii
- raspuns rezonant provocat de vartejuri
- galopare
- fluter
- raspuns provocat de interferenta unor constructii vecine amplasamentului constructiei.
2.6. Raspunsul total pe directia vantului datorita turbulentei poate fi considerat suma dintre:
(i) o componenta care actioneaza cvasistatic si
(ii) o componenta rezonanta fluctuanta provocata de acele fluctuatii ale excitatiei avand frecventa in vecinatatea frecventelor
proprii ale structurii.
Pentru majoritatea structurilor avand frecventa fundamentala sub 1 Hz, componenta rezonanta este neglijabila si raspunsul la
vant poate fi simplificat considerat static.
Pentru majoritatea structurilor cu raspuns dinamic la vant, ponderea componentei rezonante corespunzand frecventei
fundamentale a structurii este de obicei dominanta fata de ponderile celorlalte componente ce corespund frecventelor modurilor
superioare de vibratie.
2.7. Actiunea vantului considerata in proiectarea structurilor poate produce:
(i) Forte excesive si instabilitate pentru structura in ansamblu si pentru elementele sale componente
(ii) Deplasari si rotiri excesive ale structurii si elementelor structurale
(iii) Forte dinamice repetate ce pot cauza oboseala elementelor structurale
(iv) Instabilitate aerodinamica in care caz miscarea structurii in vant produce forte aerodinamice care amplifica miscarea si
(v) Miscari ale caror caracteristici pot cauza disconfortul ocupantilor structurii.
2.8. Efectele vantului pe structurile neuzuale ca tip, complexitate si dimensiuni, pe structurile cu inaltime (cladiri, antene) sau
deschideri (poduri) de peste 200 m si pe antenele ancorate si pe podurile suspendate nu sunt decat partial evaluate in acest
cod si necesita studii speciale de ingineria vantului.
2.9. Pentru incercari experimentale in tunele de vant actiunea vantului trebuie modelata astfel incat sa fie respectate (i) profilul

about:blank

06.08.2008

Page 2 of 41
vitezelor medii si (ii) caracteristicile turbulentei care corespund amplasamentului real al constructiei.
3. Presiunea vantului pe suprafete, w(z)
3.1. Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului, pe suprafetele rigide exterioare sau interioare ale structurii se
determina cu relatia:

w( z ) = q
re f

c ( z) c
e
p

(1 )

un de :
q
- e st e p re si u ne a d e re f er in t a a v an tu l ui , d ef in i ta i n C ap . 6
re f
c ( z ) - f ac to r ul d e e xp u ne re la i n al ti m ea z de as u pr a t er en u lu i, de fi n it i n C ap . 1 1
e
c
- c oe fi c ie nt u l ae r od in a mi c d e pr e si un e ( c
p en t ru s u pr af e te e x te ri o ar e s i c
p en t ru
p
pe
pi
s up ra f et e i nt er i oa re ) , co n fo rm Ca p. 12 d i n pr e ze nt u l co d .

3.2. Presiunea totala a vantului pe un element este suma algebrica a presiunilor (orientate catre suprafata) si suctiunilor
(orientate dinspre suprafata) pe cele 2 fete ale elementului.
3.3. Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar suctiunile cu semnul (-).
4. Forte din vant, F(w)
4.1. Forta din vant actionand asupra unei structuri sau asupra unui element structural poate fi determinata in 2 feluri:
(i) ca forta globala sau
(ii) prin sumarea presiunilor actionand pe suprafetele (rigide) ale structurii.
4.2. Forta din vant va fi evaluata pentru cea mai defavorabila directie a vantului fata de structura.
4.3. Forta globala pe directia vantului, F(w), pe o arie de constructie de referinta orientata perpendicular pe directia vantului (A
(ref)), se determina cu relatia generala:

F
= q
c ( z) c
c
A
(2 )
w
ref e
f
d
re f
un de :
c ( z ) - e st e f ac to r ul d e r af a la d e fi ni t i n f un ct i e de in te n si ta t ea t u rb ul e nt ei va nt u lu i i n
g
C ap . 1 0
c
- c oe fi c ie nt u l ae r od in a mi c d e fo r ta , c on fo r m Ca p . 12
f
c
- c oe fi c ie nt u l de ra sp u ns d i na mi c l a v an t a l co n st ru c ti ei , C ap . 1 4 s i An e xa B
d
re st ul si mb o lu ri l or f i in d d ef in i te i n l eg a tu ra cu r e la ti a ( 1) .

4.4. Efectele de torsiune generala datorita actiunii oblice a vantului sau datorita rafalelor necorelate ale vantului actionand pe
structuri cvasi paralelipipedice pot fi evaluate simplificat considerand aplicarea fortei F(w) cu o excentricitate

e = b /1 0

(3 )

unde b este dimensiunea laturii sectiunii transversale a constructiei orientata (cvasi) perpendicular directiei vantului.
4.5. Forta de frecare din vant sumata pe suprafete expuse de dimensiuni mari se obtine din expresia:

+
F
= | q
c (z )
fr
|
r ef
e
+
un de :
c
fr
A
fr

+
| c
A
|
fr fr
+

(4 )

- e st e c oe fi c ie nt u l de fr ec a re
- a ri a d e co n st ru c ti e v er ti c al a, or iz o nt al a , et c . or i en ta t a pa r al el di re c ti ei va nt u lu i.

4.6. Valorile coeficientului de frecare in functie de rugozitatea suprafetei peretilor sau acoperisurilor pot fi luate astfel:

- Suprafete netede (otel, beton)


- Suprafete rugoase (beton)
- Suprafete cu nervuri

c(fr) = 0.01
= 0.02
= 0.04.

5. Viteza de referinta a vantului, U(ref)


5.1. Viteza de referinta a vantului este viteza vantului mediata pe o durata de 10 min., determinata la o inaltime de 10, in
camp deschis (lungime de rugozitate z 0 = 0.03 m) si avand o probabilitate de depasire intr-un an de 0.02 (intervalul mediu de
recurenta 50 de ani).
5.2. Medierea vitezei vantului pe o durata de 10 min. conduce la o definitie stabila a vitezei vantului pe o suprafata mai mare
decat cea a constructiei si pe o perioada de timp suficienta pentru dezvoltarea integrala a raspunsului dinamic al structurii.

about:blank

06.08.2008

Page 3 of 41
Pentru teren deschis se recomanda urmatoarele relatii de conversie intre vitezele vantului mediate pe diferite intervale de
timp:

1h
1. 0 5 U
ref

1 0 m in
1 min
3 se c
= U
= 0. 84 U
= 0 .6 7 U
r ef
r ef
re f

(5 )

5.3. Actiunea vantului este presupusa orizontala si directionala. Factorul directional este egal cu 1,0 in absenta exprimarii
directionale.
5.4. Viteza vantului avand 0,02 probabilitate de depasire intr-un an (viteza caracteristica) se determina din analiza statistica a
maximelor anuale ale vitezei.
Datele trebuie sa fie omogene in privinta expunerii la vant (camp deschis, etc.) si a timpului de mediere.
Numarul de ani pentru care exista inregistrari trebuie sa fie comparabil cu cel al perioadei medii de revenire asociata vitezei
caracteristice. Pentru zonarea actiunii vantului se recomanda utilizarea unui singur tip de repartitie.
5.5. Dintre repartitiile statistice de valori extreme care sunt adecvate maximelor anuale ale vitezei vantului se recomanda
repartitia Fisher-Tippet de tipul I, Gumbel, pentru maxime.
In aceasta repartitie viteza maxima anuala avand probabilitatea de nedepasire p = 0.98 este:

U 0.98 = m1 + 2.593 sigma1 = m1 (1 + 2.593 V1 )

(6)

unde m 1 si sigma 1 sunt respectiv media si abaterea standard a setului de viteze maxime, iar
V 1 = sigma 1/m 1 este coeficientul de variatie al maximelor anuale.
5.6. Viteza de referinta a vantului pentru o probabilitate anuala de nedepasire diferita de 0.98 poate fi stabilita cu expresia:

+
ln ( - ln p) +
1 - | 0.45 + ----------- | V1
+
1.282
+
U = ----------------------------- U0.98
p
1 + 2.593 V 1

(7)

Coeficientul de variatie al vitezelor maxime anuale ale vantului este, in functie de climat, in intervalul 0.10-0.35.
5.7. Repartitia maximelor in N ani ale vitezei vantului este deasemenea o repartitie Gumbel.
6. Presiunea de referinta, q(ref)
6.1. Presiunea de referinta este presiunea vantului calculata din viteza de referinta:

1
2
q
= -- - r o U
ref
2
re f

( 8)

in care ro este densitatea aerului ce variaza in functie de altitudine, temperatura, latitudine si anotimp.
Pentru aerul standard ro = 1.25 kg/m 3 si presiunea de referinta, in Pascali, este data de relatia:

2
q
[ Pa ] = 0 . 61 2 U
[ m /s ]
ref
re f

(9 )

6.2. Relatiile de conversie intre presiunile vantului in teren deschis determinate pentru diferite intervale de mediere se obtin
din relatia (5):

1 h
1. 1 q

1 0 mi n
= q

re f

r ef

1 mi n
3 s
= 0.7 q
= 0 .4 4 q
ref
re f

( 10 )

6.3. Presiunea de referinta a vantului in Romania determinata din viteza de referinta mediata pe 10 min. si avand 50 ani
intervalul mediu de recurenta este indicata in Harta de zonare si in Tabelul din Anexa A.
Pentru zone neacoperite suficient prin datele de viteze din Hartile si Tabelul din Anexa A (in special zonele de munte) se
recomanda consultarea INMH pentru obtinerea de date primare si a institutiilor de specialitate din domeniul constructiilor pentru
analiza acestor date.
7. Rugozitatea terenului (categorii)
7.1. Rugozitatea suprafetei terenului este descrisa aerodinamic de lungimea de rugozitate z0 in metri. Ea reprezinta o masura
a marimii vartejurilor vantului turbulent la suprafata terenului. Alternativ, rugozitatea terenului poate fi descrisa si prin

about:blank

06.08.2008

Page 4 of 41
coeficientul k definit in functie de lungimea de rugozitate z 0 prin expresia:

+
|
k
k = | -- -- |
10
| l n -|
z
0
+

+ 2
|
| =
|
|
|
+

+
|
1
| -- -- -- - -|
10
| 2. 5 l n -|
z
0
+

+2
|
|
|
|
|

( 1 1)

unde k = 0.4 este constanta lui von Karman.


7.2. In Tabelul 1 categoriile de teren sunt clasificate in functie de valoarea lungimii de rugozitate z0.
Trebuie considerata de asemenea si variatia rugozitatii terenului cu directia vantului.
Tabelul 1.
Lungimea de rugozitate z 0, in metri, pentru diverse
categorii de teren 1 ) 2)

___________
mai mici ale lui z 0 provoaca valori mai mari ale vitezei medii a vantului.

1) Valorile

2
) Pentru aplicarea categoriilor de rugozitate III si IV, terenurile respective trebuiesc dezvoltate pe directia vantului pe o
distanta de cel putin 500 m si respectiv 800 m in fata constructiei.

+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - - +
|
|
|
z 0, m
|
|
C at eg o ri a
|
D es c ri er e a te r en ul u i
+ -- -- -- - -- - + -- -- -- - +
|
t er en u lu i
|
| in te r va l | Va lo a re |
|
|
|
| de c o d |
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- - + -- -- -- - +
|I .
M ar e, la cu r i. | A ri i e xp us e v an t ur il o r ve n in d d in sp r e su p ra fe t e
|
|
|
|
| i nt in s e de ap a;
| 0 .0 03 - 0. 01 | 0 .0 1
|
|
T er en pl at
| T er en pl at (s au us or on du l at ) c u ob s ta co l e ra r e nu ma i|
|
|
|
| i na lt e d e 1 .5 m
|
|
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- - + -- -- -- - +
|I I.
C am p d es ch i s | T er en u ri a g ri co l e si cu i a rb a;
| 0 .0 3 - 0. 07 | 0. 05
|
|
| T er en u ri c u o bs t ac ol e s in g ul ar e n u m ai i n al te de 1 0 m .|
|
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- - + -- -- -- - +
|I II . Z on e c u
| Z on e c u de n si ta t e re d us a a c on s tr uc t ii lo r s i z on e
|
|
|
|
d en si t at e
| i mp ad u ri te
| 0. 1 - 0. 4 |
0 .3
|
|
r ed us a a
|
|
|
|
|
c on st r uc ti i lo r|
|
|
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- - + -- -- -- - +
|I V.
Z on e
| Z on e u rb an e d en s c on s tr ui t e, i n c ar e c el pu ti n 1 5% di n|
|
|
|
u rb an e .
| s up ra f at a e st e a co pe r it a c u co n st ru c ti i a va nd ma i m ul t|
|
|
|
| d e 15 m in a lt im e .
| 0. 8 - 1. 2 |
1 .0
|
|
P ad ur i
| P ad ur i c u i na lt i me m e di e a a rb o ri lo r d e c ca . 1 5 m
|
|
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- - + -- -- -- - +

8. Variatia vitezei medii a vantului cu inaltimea. Factorul de rugozitate, c(r)(z)


8.1. Variatia vitezei medii a vantului cu inaltimea deasupra terenului datorita rugozitatii suprafetei acestuia este cel mai bine
descrisa de o lege logaritmica. Pentru o categorie de teren specificata prin caracteristica de rugozitate z 0 , legea logaritmica,
scrisa in forma standard, este:

z
l n -z 0

U ( z)

-- -- -- - = -- -- -- U( z (r ))
z( r)
ln -- -z 0
in c ar e : z
z( r )
U( z )
U( z (r ))

( 1 2)

e st e i na lt i me a d ea su p ra t e re nu l ui
i na lt i me d e r ef e ri nt a
v it ez a m ed i e a v an tu l ui l a i na l ti me a z
v it ez a m ed i e a v an tu l ui l a i na l ti me a z (r ) .

8.2. Profilul vitezelor medii ale vantului pentru diferite categorii de teren in functie de viteza de referinta U(ref) se exprima din
urmatoarea relatie empirica ce da viteza medie a vantului la inaltimea z deasupra terenului avand rugozitatea z 0, in functie de
viteza medie a vantului la inaltimea z(ref) = 10 m in camp deschis:

z
+ 0.07
0
| -- -- -- - - |
+
z
+
U( z )
0 , r ef
z
z
-- -- = -- -- -- - -- -- - -- -- l n -- = k ( z ) ln -0
U
10
z
r
z
0
0
ref
ln -- -- -- z
0 , r ef
+

about:blank

( 13 )

06.08.2008

Page 5 of 41
+ -- -- -- + -- -- -- - +
k (z )
0
r

Valorile k(r)(z0) sunt indicate in Tabelul 2.


Tabelul 2.
Factorul k(r)(z0) pentru diferite categorii de teren

+ -- -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - - +
| Ca te g or ia | Ma r e, l a cu ri . | C a mp d e sc hi s |
Z on e c u
|
Zo n e ur b an e
|
| te re n ul ui | T e re n p la t
|
| de n si ta t e re d us a| de ns co ns t ru it e . |
|
|
|
| a c on st r uc ti i lo r|
Pa du r i
|
+ -- -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - - +
| k ( z 0)
|
0 . 17
|
0 .1 9
|
0. 22
|
0 . 24
|
|
r
|
|
|
|
|
+ -- -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- - - +

8.3. Raportul dintre viteza medie la 10 m in diverse categorii de teren, U(10) si viteza medie la 10 m in camp deschis, U(ref):

U( 1 0)
10
-- -- - = k ( z ) ln -0
U
r
z
0
ref

(1 4)

este dat in Tabelul 3, impreuna cu rapoartele corespunzatoare pentru presiuni.


Tabelul 3.
Raportul intre viteza (presiunea) medie a vantului la 10 m
pentru diferite categorii de teren si viteza (presiunea) de referinta

+-----------+---------------+--------------+----------------+------------------+
| Categoria | Mare, lacuri. | Camp deschis |
Zone cu
|
Zone urbane
|
| terenului | Teren plat
|
|densitate redusa| dens construite. |
|
|
|
|a constructiilor|
Paduri
|
+-----------+---------------+--------------+----------------+------------------+
|
U(10)
|
|
|
|
|
|
----|
1.18
|
1.00
|
0.77
|
0.55
|
|
U
|
|
|
|
|
|
ref
|
|
|
|
|
+-----------+---------------+--------------+----------------+------------------+
|
q(10)
|
|
|
|
|
|
----|
1.40
|
1.00
|
0.60
|
0.30
|
|
q
|
|
|
|
|
|
ref
|
|
|
|
|
+-----------+---------------+--------------+----------------+------------------+

8.4. Factorul de rugozitate, c(r)(z) defineste variatia presiunii medii a vantului cu inaltimea deasupra terenului pentru diferite
categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z 0 ) in functie de presiunea de referinta:

c ( z) =
r

q( z)
2
+
z
+2
-- -- = k ( z 0) | ln -- |
q

( 15 )

r ef

about:blank

06.08.2008

Page 6 of 41

Figura 1.
Factorul de rugozitate, c(r)(z)
8.5. Profilul logaritmic este valabil pentru vanturi moderate si puternice (viteza medie > 10 m/s) in atmosfera neutrala (unde
corectia termica verticala a aerului poate fi neglijata).
Desi profilul logaritmic este valabil pe toata inaltimea stratului limita atmosferic, utilizarea sa este recomandabila in special pe
primii 200 m de la suprafata terenului (cca. 0.1 din inaltimea stratului limita atmosferic).
Pentru inaltimi de peste 200 m se pot adauga termeni suplimentari in ec. (12) sau se pot utiliza alte profile.
9. Intensitatea turbulentei, I(z)
9.1. Intensitatea turbulentei este coeficientul de variatie al fluctuatiilor vitezei in jurul vitezei medii, Fig. 3. Intensitatea
turbulentei la inaltimea z deasupra terenului se calculeaza din raportul intre radacina patrata din valoarea medie patratica a
fluctuatiilor fata de medie ale vitezei pe directia vantului, u(z,t) si viteza medie a vantului la inaltimea z, U(z):

-- -- -- -
u (z ,t ) 2
s ig m a
u
I( z ) = -- -- -- - = -- -- -- =
U( z)
U( z)

( 16 )

Figura 2.
Procesul stochastic al vitezei vantului la inaltimea z deasupra
terenului, U(z,t)
Intensitatea turbulentei la inaltimea z poate fi scrisa in forma generala:

+ -- -- -\| be ta
I( z ) = -- -- -- - -z
2 .5 l n -z
0

( 17 )

9.2. Potrivit masuratorilor, valorile lui beta variaza cu rugozitatea suprafetei terenului (z0, m) si sunt considerate, simplificat,
independente de inaltimea deasupra terenului z, Tabelul 4:

4. 5 < = b et a = 4 .5

about:blank

- 0 .8 56 ln z 0 < = 7. 5

( 18 )

06.08.2008

Page 7 of 41
Tabelul 4.
Valori ale lui beta

+-----------+---------------+--------------+----------------+------------------+
| Categoria | Mare, lacuri. |
|
Zone cu
|
Zone urbane
|
| terenului | Teren plat
| Camp deschis |densitate redusa| dens construite. |
|
|
|
|a constructiilor|
Paduri
|
+-----------+---------------+--------------+----------------+------------------+
| +------ |
|
|
|
|
| \| beta
|
2.73
|
2.65
|
2.35
|
2.12
|
+-----------+---------------+--------------+----------------+------------------+

9.3. Intensitatea turbulentei vantului la inaltimea de referinta de 10 m, este:

I( 1 0) =

+ -- -- -\| b e ta
-- -- -- - -10
2. 5 l n -z0

( 1 9)

Variatia intensitatii turbulentei cu inaltimea deasupra terenului pentru diferite rugozitati (categorii de teren) este reprezentata
in Fig. 4, pentru valorile z 0 recomandate in Tabelul 2.
9.4. Pentru camp deschis intensitatea turbulentei I(z) poate fi aproximata de relatia:

1
I( z ) ap r ox . = -- -- z
l n -z 0

( 20 )

Figura 3.
Intensitatea turbulentei, I(z)
10. Factorul de rafala, c(g)(z)
10.1. Factorul de rafala este raportul dintre presiunea de varf (produsa de rafalele vantului) si presiunea medie (produsa de
viteza medie a vantului):

q (z )
Q ( z) + g si g ma
g
q
+
+
c ( z) = -- -- - = -- -- -- - -- -- - -- - = 1 + g V
= 1 + g | 2 I (z ) |
g
Q( z)
Q ( z)
q
+
+

( 21 )

in c ar e :
Q (z )

- es te v a lo ar e a me d ie a pr es i un ii pr od u sa d e v it e za m e di e a v an t ul ui
-- -- -- -
s ig m a = q (z ,t ) 2 - ra da ci n a pa t ra ta di n v al oa r ea m e di e p at ra t ic a a f lu c tu at i il or fa ta de
q
me di e a le pr es i un ii pe d i re ct i a va n tu lu i
V
- co ef ic i en tu l d e v ar ia t ie a l f lu c tu at i il or pr es i un ii , a pr o xi ma t iv e g al c u
q
du bl u l co e fi ci e nt ul u i de va ri a ti e a l fl u ct ua t ii lo r v it e ze i:
V a p ro x. = 2 I (z )
q
g
- fa ct or u l de va rf .

about:blank

06.08.2008

Page 8 of 41

Factorul de rafala la inaltimea z deasupra terenului este o functie liniara de intensitatea turbulentei, deci o functie
descrescatoare cu inaltimea deasupra terenului.
10.2. Valoarea medie a factorului de varf este 3.2, iar abaterea standard a factorului este 0.4.
In utilizarea practica a ec. (21) valoarea recomandata a factorului de varf este g = 3.5.
10.3. Valorile factorului de rafala depind in mod esential de intervalul de timp de mediere a vitezei de referinta a vantului.
Intrucat:

1 mi n +
1 m in +
1 0 mi n +
1 0 m in +
1 h +
1 h+
q
= c
|c q
| = c
|c
q
| = c
|c
q
|
g
g
+ e
r ef
+
g
+ e
r ef
+
g
+ e
r ef +

( 22 )

din relatia (10) se pot scrie urmatoarele relatii simplificate de conversie:

1 mi n
1 0 m in
c
= 0 .7 c
g
g

1 h
c

10 m i n
= 1. 1 c

( 23 )
g

10.4. Factorul de rafala pentru viteza vantului mediata pe 10 min., categoriile de rugozitate z 0 din Tabelul 2 si g = 3.5 este
reprezentat in Fig. 4.

Figura 4.
Factorul de rafala, c(g)(z)
10.5. Valoarea maxima a presiunii vantului la inaltimea z deasupra terenului poate fi evaluata cu expresia:

q ( z) = c (z ) c ( z ) q
g
g
e
ref

( 24 )

11. Factorul de expunere, c(e)(z)


11.1. Factorul de expunere sau combinat c(e)(z) este produsul dintre factorul de rafala si factorul de rugozitate:

c ( z) = c (z ) c ( z )
e
g
r

( 25 )

si dupa caz, si factorul topografic:

c ( z) = c (z ) c ( z ) c ( z)
e
g
r
t

( 2 5' )

11.2. Pentru c(t)(z) = 1.0 factorul de expunere pentru 10 min. interval de mediere a vitezei vantului se defineste ca produsul
dintre factorul de rafala si factorul de rugozitate corespunzator vitezei mediate pe 10 min. El este reprezentat (cu datele din Fig.

about:blank

06.08.2008

Page 9 of 41
1 si Fig. 4) pentru diferite categorii de teren (rugozitate) in Fig. 5.

Figura 5.
Factorul de expunere, c(e)(z)
Factorul topografic c(t)(z) evalueaza cresterea vitezei medii a vantului peste dealuri izolate si alte accidente de topografice
(nu peste dealurile ample din regiunile muntoase). Se aplica vitezei vantului de la baza dealului sau a coastei.
El trebuie luat in considerare pentru amplasamente situate la o distanta mai mica de jumatate din lungimea pantei dealului
masurata de la creasta sau de 1.5 ori inaltimea falezei.
Factorul topografic este definit astfel:

c( t ) = 1
c( t ) = 1 + 2 s
c( t ) = 1 + 0 . 6 s

pe n tr u
pe nt ru
pe n tr u

0 . 05 <

< 0. 05
< 0. 3
> 0. 3

( 26 )

unde: s este un factor scalat in functie de lungimea efectiva a pantei expuse vantului:
s = s [z/L(e); x/L(e)]
- H/L,
L(e) - lungimea efectiva a pantei expuse vantului, definita in Tabelul 5.
L(u) - lungimea reala a pantei expuse vantului
L(d) - lungimea reala a pantei ne-expuse actiunii vantului
H - inaltimea efectiva a obstacolului
x - distanta pe orizontala de la amplasament la creasta dealului sau a falezei
z - distanta pe verticala masurata de la nivelul amplasamentului
Tabelul 5.
Valorile lungimii efective a pantei expuse vantului, L(e)

+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +
|
Pa nt a, = H/ L
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- +
| Li na ( 0 .0 5 < F i < 0 .3 )
| Ab ru p ta ( > 0. 3)
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- +
| L( e) = L( u)
| L( e) = H/ 0 .3
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- +

In vale, c(t)(z) poate fi considerat 1.0 daca nu se asteapta cresteri ale vitezei vantului datorate efectului de tunel de vant.
Pentru structuri situate in vai sau pentru poduri rezemate pe versantii abrupti ai unor vai ar trebui luata in considerare orice
crestere a vitezei vantului cauzata de efectul de tunel de vant.
12. Coeficienti aerodinamici de presiune, c(p) si de forta, c(f)
12.1. Elemente generale
Coeficientii aerodinamici se aplica fie presiunii medii, fie presiunii de varf a vantului.
Coeficientii aerodinamici depind de: geometria si dimensiunile constructiei, de unghiul de atac al vantului (pozitia relativa a
corpului in curentul de aer), de categoria de rugozitate a suprafetei terenului la baza constructiilor, de numarul Reynolds, etc.
In anumite cazuri coeficientii aerodinamici pentru presiunile exterioare trebuie combinati cu cei pentru presiunile interne.
Exista doua moduri de evaluare a efectelor vantului asupra corpurilor rigide: (i) utilizand coeficienti de presiune si (ii) utilizand
coeficienti de forta.
In primul caz, forta din vant este rezultatul sumarii fortelor aerodinamice perpendiculare pe o anumita suprafata. Abordarea
este specifica pentru parti si elemente ale structurilor.
In al doilea caz, forta din vant este produsul a trei factori: presiunea vantului pe un plan perpendicular pe directia sa,
coeficientul de forta global al constructiei si aria frontala a acesteia. Abordarea este utilizata in cadrul procedurilor de calcul a

about:blank

06.08.2008

Page 10 of 41
raspunsului structural.
In capitolul 12 se prezinta coeficientii aerodinamici pentru urmatoarele tipuri de structuri, elemente structurale si componente:
cladiri (12.2), copertine (12.3), pereti verticali, garduri si panouri pentru reclame (12.4), elemente structurale cu sectiune
rectangulara (12.5), elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite (12.6), elemente structurale cu sectiune poligonala
regulata (12.7), cilindri circulari (12.8), sfere (12.9), structuri cu zabrele (12.10), steaguri (12.11); si zveltetea efectiva si factori
de reducere in functie de zveltete (12.12).
Daca sarcina din zapada sau gheata este importanta, aria de referinta va fi aria care corespunde grosimii stratului de zapada
sau gheata.
12.2. Cladiri
12.2.1. Elemente generale
(1) Coeficientii de presiune, c(pe), pentru cladiri si parti individuale din cladiri depind de marimea ariei expuse - A. Ei sunt dati
in tabele, pentru arii expuse A de 1 m 2 si 10 m 2, pentru configuratii tipice de cladiri, sub notatiile c(pe, 1), respectiv c(pe, 10).
Pentru alte arii expuse variatia valorilor poate fi obtinuta din Fig. 6.
Nota: Aria expusa este acea arie a structurii prin care se transmite actiunea vantului in sectiunea care este de calculat.

Figura 6.
Variatia coeficientului de presiune cu dimensiunile ariei
expuse vantului A
(2) Valorile c(pe, 10) si c(pe, 1) din Tabelele 6 - 11 sunt date pentru directiile ortogonale ale vantului de 0, 90 si 180, dar
reprezinta cele mai mari valori obtinute intr -o marja directionala a vantului de Theta = 45 fata de directia ortogonala relevanta
a vantului.
(3) Valorile sunt aplicabile numai pentru cladiri.
12.2.2. Pereti verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara in plan
(1) Inaltimea de referinta, z(e), pentru zidurile verticale ale cladirilor rectangulare in plan depinde de raportul h/b si este data in
Fig. 7 pentru urmatoarele trei cazuri:
(a) pentru cladirile la care inaltimea h este mai mica decat b se va considera o singura zona.
(b) pentru cladirile la care inaltimea h este mai mare decat b, dar mai mica decat 2b se vor considera doua zone: o zona
inferioara extinzandu-se de la nivelul terenului pana la o inaltime egala cu b si o zona superioara.
(c) pentru cladiri la care inaltimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone astfel: o zona inferioara
extinzandu -se de la nivelul terenului pana la o inaltime egala cu b; o zona superioara extinzandu-se in jos de la varful cladirii pe
o lungime b; o zona de mijloc, intre zonele precedente, divizata in benzi orizontale cu o latime de maximum b.

Figura 7.
Inaltimea de referinta z(e) in functie de h si b
(b - dimensiunea laturii perpendiculare pe directia vantului)
(2) Coeficientii presiunii c(pe, 10) si c(pe, 1) pentru zonele A, B, C, D si E definiti in Fig. 8 sunt dati in Tabelul 6 in functie de
raportul de d/h. Valorile intermediare pot fi obtinute prin interpolare liniara.

about:blank

06.08.2008

Page 11 of 41
(3) Fortele de frecare vor fi considerate numai pentru cladirile lungi (vezi 4.5).

Figura 8.
Notatii pentru peretii verticali
Tabelul 6.
Coeficientii de presiune pentru peretii verticali ai cladirilor
cu forma dreptunghiulara in plan

+ -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +
|Z on a|
A
|
B, B*
|
C
|
D
|
E
|
+ -- -- + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +
|d /h | c (p e, 1 0) |c ( pe ,1 ) |c (p e ,1 0) | c( pe , 1) |c ( pe ,1 0 )| c( p e, 1) | c( pe , 10 )| c (p e, 1 )| c( p e, 10 ) |c (p e ,1 )|
+ -- -- + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +
|< = 1|
- 1. 0 | - 1. 3 |
- 0. 8 | - 1. 0 |
- 0. 5
|
+0 .8
| + 1 .0
|
- 0. 3
|
+ -- -- + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +
|> = 4|
- 1. 0 | - 1. 3 |
- 0. 8 | - 1. 0 |
- 0. 5
|
+0 .6
| + 1 .0
|
- 0. 3
|
+ -- -- + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +

12.2.3. Acoperisuri plate


(1) Acoperisurile vor fi considerate plate daca panta lor este in intervalul de 4.
(2) Acoperisurile vor fi divizate in zonele indicate in Fig. 9
(3) Inaltimea de referinta z(e) va fi considerata ca fiind h.
(4) Coeficientii presiunilor pentru fiecare zona sunt dati in Tabelul 7.
(5) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare (vezi 4.5)

Figura 9.
Notatii pentru acoperisurile plate
Tabelul 7.
Coeficienti de presiune pentru acoperisuri plate

about:blank

06.08.2008

Page 12 of 41
+------------------+-------------------------------------------------------------------+
|
|
Zona
|
|
+ ----------------+----------------+----------------+----------------+
|
Caz
|
F
|
G
|
H
|
I
|
|
+ --------+-------+-------- +-------+--------+-------+--------+-------+
|
| c(pe,10)|c(pe,1)|c(pe,10)|c(pe,1)|c(pe,10)|c(pe,1)|c(pe,10)|c(pe,1)|
+------------------+--------+-------+-------- +-------+--------+-------+--------+-------+
| A
| -1.8 | -2.5 | -1.2 | -2.0 | -0.7 | -1.2 |
0.2
|
+---+--------------+--------+-------+-------- +-------+--------+-------+----------------+
|
| h(p)/h = 0.025| -1.6 | -2.2 | -1.1 | -1.8 | -0.7 | -1.2 |
0.2
|
|
+ --------------+--------+-------+-------- +-------+--------+-------+----------------+
| B |h(p)/h = 0.05 | -1.4 | -2.0 | -0.9 | -1.6 | -0.7 | -1.2 |
0.2
|
|
+ --------------+--------+-------+-------- +-------+--------+-------+----------------+
|
| h(p)/h = 0.10 | -1.2 | -1.8 | -0.8 | 01.4 | -0.7 | -1.2 |
0.2
|
+---+--------------+--------+-------+-------- +-------+--------+-------+----------------+
|
| r/h = 0.05
| -1.0 | -1.5 | -1.2 | -1.8 |
-0.4
|
0.2
|
|
+ --------------+--------+-------+-------- +-------+----------------+----------------+
| C |r/h = 0.10
| -0.7 | -1.2 | -0.8 | -1.4 |
-0.3
|
0.2
|
|
+ --------------+--------+-------+-------- +-------+----------------+----------------+
|
| r/h = 0.20
| -0.5 | -0.8 | -0.5 | -0.8 |
-0.3
|
0.2
|
+---+--------------+--------+-------+-------- +-------+----------------+----------------+
|
| alfa = 30
| -1.0 | -1.5 | -1.0 | -1.5 |
-0.3
|
0.2
|
|
+ --------------+--------+-------+-------- +-------+----------------+----------------+
| D |alfa = 45
| -1.2 | -1.8 | -1.3 | -1.9 |
-0.4
|
0.2
|
|
+ --------------+--------+-------+-------- +-------+----------------+----------------+
|
| alfa = 60
| -1.3 | -1.9 | -1.3 | -1.9 |
-0.5
|
0.2
|
+---+--------------+--------+-------+-------- +-------+----------------+----------------+

Note: (i) pentru acoperisurile cu margini, in cazurile B si C se poate interpela linear pentru obtinerea valorilor intermediare
pentru h(p)/h si r/h.
(ii) pentru acoperisurile cu margini, in cazul D se poate interpela linear intre alfa = 300, 450 si 600. Pentru alfa > 600 se
interpeleaza linear intre valorile corespunzatoare pentru alfa = 600 si valorile corespunzatoare cazului A.
(iii) Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.
12.2.4. Acoperisuri cu o singura panta
(1) Acoperisul va fi divizat in zone conform Fig. 10.
(2) Inaltimea de referinta va fi considerata ca fiind h.
(3) Coeficientii presiunilor pentru fiecare zona sunt dati in Tabelul 8.
(4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare (vezi 4.5)
(5) Pentru colturile alungite ale acoperisului (vezi Fig. 10) zona R este supusa aceleiasi presiuni ca si peretele vertical
corespunzator. Aceasta regula este aplicabila si pentru acoperisuri de alte tipuri.

Figura 10.

about:blank

06.08.2008

Page 13 of 41
Notatii pentru acoperisurile cu o singura panta
Tabelul 8.

Co e fi ci e nt i d e pr e si un e p en t ru a c op er i su ri cu o si ng u ra p a nt a
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - +
|
|
Zo ne p e nt ru di re c ti a v an tu l ui T h et a = 0
|
Z o ne p e nt ru di re c ti a v an tu l ui T h et a = 1 80
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +
| pa nt a|
F
|
G
|
H
|
F
|
G
|
H
|
|a lf a + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - +
|
| c( pe ,1 0 )| c( p e, 1) | c( pe , 10 )| c (p e, 1 )| c( p e, 10 ) |c (p e ,1 )| c (p e, 1 0) |c ( pe ,1 ) |c (p e ,1 0) | c( pe , 1) |c ( pe ,1 0 )| c( p e, 1) |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - +
|
5 |
-1, 7 | -2, 5 |
- 1, 2 | -2. 0 |
- 0, 6 | - 1, 2 |
- 2. 3 | - 2, 5 | - 1, 3 | - 2, 0 |
-0, 8 | -1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - +
| 15 |
-0, 9 | -2, 0 |
- 0. 8 | -1. 5 |
-0, 3
|
- 2, 5 | - 2, 8 |
-1, 3 | - 2, 0 |
-0, 9 | -1, 2 |
|
+ -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +
|
|
|
|
|
|
|
|
+ 0, 2
|
+ 0, 2
|
+ 0, 2
|
|
|
|
|
|
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - +
| 30 |
-0, 5 | -1, 5 |
- 0. 5 | -1, 5 |
-0, 2
|
- 1, 1 | - 2, 3 |
-0, 8 | - 1, 5 |
- 0, 8
|
|
+ -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +
|
|
|
|
|
|
|
+ 0, 7
|
+ 0, 7
|
+ 0, 4
|
|
|
|
|
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +
| 45 |
+ 0, 7
|
+ 0, 7
|
+ 0 ,6
|
- 0, 6 | - 1, 3 |
- 0, 5
|
- 0, 7
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +
| 60 |
+ 0, 7
|
+ 0, 7
|
+ 0 ,7
|
- 0, 5 | - 1, 0 |
- 0, 5
|
- 0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +
| 75 |
+ 0, 8
|
+ 0, 8
|
+ 0 ,8
|
- 0, 5 | - 1, 0 |
- 0, 5
|
- 0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +
|
|
Zo ne p e nt ru di re c ti i v an tu l ui T h et a = 9 0
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| pa nt a|
F
|
G
|
H
|
I
|
|a lf a + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
|
| c( pe ,1 0 )| c( p e, 1) | c( pe , 10 )| c (p e, 1 )| c( p e, 10 ) |c (p e ,1 )| c (p e, 1 0) |c ( pe ,1 ) |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
|
5 |
-1, 6 | -2, 2 |
- 1, 8 | -2, 0 |
- 0, 6 | - 1, 2 |
-0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| 15 |
-1, 3 | -2, 0 |
- 1, 9 | -2, 5 |
- 0, 8 | - 1, 2 |
- 0, 7 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| 30 |
-1, 2 | -2, 0 |
- 1, 5 | -2, 0 |
- 1, 0 | - 1, 3 |
- 0, 8 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| 45 |
-1, 2 | -2, 0 |
- 1, 4 | -2, 0 |
- 1, 0 | - 1, 3 |
- 0, 9 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| 60 |
-1, 2 | -2, 0 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 1, 0 | - 1, 3 |
- 0, 7 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| 75 |
-1, 2 | -2, 0 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 1, 0 | - 1, 3 |
-0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +

Note: (i) Pentru Theta = 0 valorile presiunii schimba rapid semnul in jurul unui unghi ascutit de alfa = 15 - 30 si de aceea
sunt date atat valori pozitive cat si negative.
(ii) Pentru unghiurile ascutite intermediare se poate interpela linear intre valorile de acelasi semn.
12.2.5. Acoperisuri cu doua pante
(1) Acoperisul va fi divizat in zone conform Fig. 11.
(2) Inaltimea de referinta z(e) va fi considerata ca fiind h.
(3) Coeficientii presiunilor pentru fiecare zona sunt dati in Tabelul 9.
(4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare (vezi 4.5)

about:blank

06.08.2008

Page 14 of 41

Figura 11.
Notatii pentru acoperisuri in doua pante
Tabelul 9.
Coeficienti de presiune pentru acoperisuri cu doua pante

+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- +
|
|
Zo ne p e nt ru di re c ti a v an tu l ui T h et a = 0
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| pa nt a|
F
|
G
|
H
|
I
|
J
|
|a lf a + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
|
| c( pe ,1 0 )| c( p e, 1) | c( pe , 10 )| c (p e, 1 )| c( p e, 10 ) |c (p e ,1 )| c (p e, 1 0) |c ( pe ,1 ) |c (p e ,1 0) | c( pe , 1) |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| - 45 |
- 0, 6
|
- 0, 6
|
-0, 8
|
-0, 7
|
-1, 0 | - 1, 5 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| - 30 |
-1, 1 | -2, 0 |
- 0, 8 | -1, 5 |
-0, 8
|
-0, 6
|
-0, 8 | - 1, 4 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| - 15 |
-2, 5 | -2, 8 |
- 1, 3 | -2, 0 |
- 0, 9 | - 1, 2 |
-0, 5
|
-0, 7 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| -5 |
-2, 3 | -2, 5 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 0, 8 | - 1, 2 |
-0, 3
|
- 0, 3
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +
|
5 |
-1, 7 | -2, 5 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 0, 6 | - 1, 2 |
-0, 3
|
- 0, 3
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| 15 |
-0, 9 | -2, 0 |
- 0, 8 | -1, 5 |
-0, 3
|
-0, 4
|
-1, 0 | - 1, 5 |
|
+ -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +
|
|
|
|
|
+ 0, 2
|
+ 0, 2
|
+ 0, 2
|
|
|
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| 30 |
-0, 5 | -1, 5 |
- 0, 5 | -1, 5 |
-0, 2
|
-0, 4
|
- 0, 5
|
|
+ -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- +
|
|
|
|
+ 0, 7
|
+ 0, 7
|
+ 0, 4
|
|
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| 45 |
+ 0, 7
|
+ 0, 7
|
+ 0 ,6
|
-0, 2
|
- 0, 3
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| 60 |
+ 0, 7
|
+ 0, 7
|
+ 0 ,7
|
-0, 2
|
- 0, 3
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| 75 |
+ 0, 8
|
+ 0, 8
|
+ 0 ,8
|
-0, 2
|
- 0, 3
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +
|
|
Zo ne p e nt ru di re c ti a v an tu l ui T h et a = 9 0
|
+ -- -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -- - -- -- +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| pa nt a|
F
|
G
|
H
|
I
|
|a lf a + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
|
| c( pe ,1 0 )| c( p e, 1) | c( pe , 10 )| c (p e, 1 )| c( p e, 10 ) |c (p e ,1 )| c (p e, 1 0) |c ( pe ,1 ) |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| - 45 |
-1, 4 | -2, 0 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 1, 0 | - 1, 3 |
- 0, 9 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| - 30 |
-1, 5 | -2, 1 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 1, 0 | - 1, 3 |
- 0, 9 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| - 15 |
-1, 9 | -2, 5 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 0, 8 | - 1, 2 |
- 0, 8 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
| -5 |
-1, 8 | -2, 5 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 0, 7 | - 1, 2 |
- 0, 6 | - 1, 2 |
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - - + -- -- -- - +
|
5 |
-1, 6 | -2, 2 |
- 1, 3 | -2, 0 |
- 0, 7 | - 1, 2 |
-0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| 15 |
-1, 3 | -2, 0 |
- 1, 3 | -2, 0 |
- 0, 6 | - 1, 2 |
-0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| 30 |
-1, 1 | -1, 5 |
- 1, 4 | -2, 0 |
- 0, 8 | - 1, 2 |
-0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| 45 |
-1, 1 | -1, 5 |
- 1, 4 | -2, 0 |
- 0, 9 | - 1, 2 |
-0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| 60 |
-1, 1 | -1, 5 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 0, 8 | - 1, 0 |
-0, 5
|

about:blank

06.08.2008

Page 15 of 41
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +
| 75 |
-1, 1 | -1, 5 |
- 1, 2 | -2, 0 |
- 0, 8 | - 1, 0 |
-0, 5
|
+ -- -- - + -- -- -- - -+ -- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - + -- -- -- - - +-- -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- +

Note: (i) Pentru Theta = 0, pe panta expusa vantului, valorile presiunii schimba rapid semnul in jurul unui unghi ascutit de
alfa = 15 - 30 si de aceea sunt date atat valori pozitive cat si negative.
(ii) Pentru unghiurile ascutite intermediare se poate interpela linear intre valorile de acelasi semn. Pentru situatii intre alfa =
+50 si alfa = -50 se utilizeaza datele pentru acoperisurile plate.
12.2.6. Acoperisuri cu patru pante
(1) Acoperisul va fi divizat in zone conform Fig. 12.
(2) Inaltimea de referinta z(e) va fi considerata ca fiind h.
(3) Coeficientii presiunilor pentru fiecare zona sunt dati in Tabelul 10.

Figura 12.
Notatii pentru acoperisuri cu patru pante
Tabelul 10.

Coeficienti de presiune pentru acoperisuri cu doua pante


+ ----------------+-----------------------------------------------------------------------------------------------------------+
| Unghiul de panta|
Zone pentru directia vantului Theta = 0 si Theta = 90
|
| alfa 0 pentru +-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+
|
Theta = 0
|
F
|
G
|
H
|
I
|
J
|
K
|
L
|
M
|
J
|
|
si alfa 90
+----- +-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|
pentru
|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|c(pe,|
| Theta = 90
| 10) | 1) | 10) | 1) | 10) | 1) | 10) | 1) | 10) | 1) | 10) | 1) | 10) | 1) | 10) | 1) | 10) | 1) |
+ ----------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
|
+ 5
|-1.7 |-2.5 |-1.2 |-2.0 |-0.6 |-1.2 |
-0.3
|
-0.6
|
-0.6
|-1.2 |-2.0 |-0.6 |-1.2 |
-0.4
|
+ ----------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----------+
|
+ 15
|-0.9 |-2.0 |-0.8 |-1.5 |
-0.3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+ -----+-----+-----+-----+-----------+
-0.5
|-1.0 |-1.5 |-1.2 |-2.0 |-1.4 |-2.0 |-0.6 |-1.2 |
-0.3
|
|
|
+0.2
|
+0.2
|
+0.2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+ ----------------+-----+-----+-----+-----+-----------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----------+
|
+ 30
|-0.5 |-1.5 |-0.5 |-1.5 |
-0.2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+ -----+-----+-----+-----+-----------+
-0.4
|-0.7 |-1.2 |
-0.5
|-1.4 |-2.0 |-0.8 |-1.2 |
-0.2
|
|
|
+0.5
|
+0.7
|
+0.4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+ ----------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----+-----+-----------+-----+-----+-----+-----+-----------+
|
+ 45
|
+0.7
|
+0.7
|
+0.6
|
-0.3
|
-0.6
|
-0.3
|-1.3 |-2.0 |-0.8 |-1.2 |
-0.2
|
+ ----------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----+-----+-----+-----+-----------+
|
+ 60
|
+0.7
|
+0.7
|
+0.7
|
-0.3
|
-0.6
|
-0.3
|-1.2 |-2.0 |
-0.4
|
-0.2
|
+ ----------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----+-----+-----------+-----------+
|
+ 75
|
+0.8
|
+0.8
|
+0.8
|
-0.3
|
-0.6
|
-0.3
|-1.2 |-2.0 |
-0.4
|
-0.2
|
+ ----------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----+-----+-----------+-----------+

Note: (i) Pentru Theta = 0, pe panta expusa vantului, valorile presiunii schimba rapid semnul in jurul unui unghi ascutit de
alfa = 15 - 30 si de aceea sunt date atat valori pozitive cat si negative.
(ii) Pentru unghiurile ascutite intermediare se poate interpela linear intre valorile de acelasi semn. Pentru situatii intre alfa =
+50 si alfa = -50 se utilizeaza datele pentru acoperisurile plate.
(iii) Unghiul ascutit al pantei expuse vantului va domina coeficientii de presiune.
12.2.7. Acoperisuri multiple
(1) Pentru fiecare deschidere a unui acoperis cu deschideri multiple coeficientii de presiune se stabilesc conform 12.2.4 acoperisuri cu o singura panta - modificandu-se in functie de forma acoperisului conform Fig. 13.
(2) Inaltimea de referinta z(e) va fi considerata ca fiind h.
(3) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare (vezi 4.5)

about:blank

06.08.2008

Page 16 of 41

Figura 13.
Notatii pentru acoperisuri multiple
12.2.8. Acoperisuri cilindrice si cupole
(1) Aceasta sectiune se aplica acoperisurilor cilindrice si cupolelor.
(2) Acoperisul va fi divizat in zone conform Fig. 14 si Fig. 15.
(3) Inaltimea de referinta z(e) va fi considerata ca fiind: z(e) = h + f/2
(4) Coeficientii presiunilor pentru pereti vor fi luati cf. 12.2.2.

Figura 14.
Coeficienti de presiune pentru acoperisuri cilindrice pe plan
dreptunghiular si l/(h+f) <= 10

about:blank

06.08.2008

Page 17 of 41

Figura 15.
Coeficienti de presiune c(pe,10) pentru cupole pe plan circular
12.2.9. Presiuni interioare
(1) Coeficientul presiunii interioare c(pi) pentru cladiri fara partitionari interioare este dat in Fig. 18 si depinde de raportul
golurilor definit ca:

S um a s up r af et e lo r g ol ur i lo r d e pe la tu r il e o pu se si p a ra le l e cu di re c ti a v an tu l ui
= -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -Su ma s u pr af e te lo r g ol u ri lo r d e p e la t ur il e e xp u se , o pu se si p a ra le l e cu di re c ti a v an tu l ui

(2) Inaltimea de referinta z(i), in absenta partitionarilor interioare si a planseelor, este inaltimea medie a golurilor cu o
distributie omogena a inaltimii golului predominant. Un gol este definit ca dominant daca raportul dintre suprafata sa si a restului
de goluri este mai mare de 10.
(3) Inaltimea de referinta z(i) pentru cladiri fara partitionari interioare dar compartimentate prin plansee interioare este
inaltimea medie a nivelului considerat.
(4) Pentru o cladire cu planul aproximativ patrat si o distributie omogena a golurilor se va utiliza valoarea c(pi) = -0.25.
(5) Pentru orice combinatie de goluri posibile se va considera cea mai defavorabila valoare.
(6) Pentru cladirile inchise cu partitionari interioare si goluri prevazute cu ferestre se pot utiliza valorile extreme:
c(pi) = 0.8 sau c(pi) = -0.5
(7) In Fig. 18 suctiunea maxima este considerata c(pi) = -0.5 (punctul cel mai de jos de pe curba). Daca in zona exista unul
sau mai multe goluri dominante cu o suctiune mai intensa decat -0.5, curba continua descendent spre o valoare mai mica.
(8) Presiunile interioare si exterioare sunt considerate simultane.
(9) Coeficientul presiunii interioare pentru un siloz deschis este:
c(pi) = 0.8
Inaltimea de referinta z(i) este egala cu inaltimea silozului.

about:blank

06.08.2008

Page 18 of 41

Figura 16.
Coeficienti de presiune interioara c(pi) pentru cladiri cu
goluri in pereti
12.2.10. Presiuni pe pereti exteriori sau acoperisuri cu mai mult de un strat de inchidere
(1) In cazul peretilor exteriori sau acoperisurilor cu mai mult de un strat de inchidere, forta din vant este calculata separat
pentru fiecare strat de inchidere dupa cum urmeaza:
(i) Forta din vant pe stratul cel mai impermeabil:
Presiunea neta actionand normal pe stratul cel mai putin permeabil la aer este diferenta presiunilor pe fiecare fata a peretelui
sau acoperisului considerand semnele lor (vezi 5.4). Daca permeabilitatea stratului exterior este mai mica decat de 3 ori
permeabilitatea stratului de aer, se va utiliza pentru toata suprafata peretelui sau acoperisului valoarea medie a lui c(pin),
aceasta valoare fiind cea mai defavorabila.
(ii) Forta din vant pe alte straturi:
In cazul unui strat secundar pe fata exterioara sau interioara a celui mai putin permeabil strat, coeficientul c(pin) in stratul de
aer intermediar este dat in Tabelul 11 in functie de permeabilitatea la aer a straturilor.
Daca ambele straturi sunt impermeabile, coeficientul c(pin) este dat in functie de deformabilitatea straturilor, de grosimea
stratului de aer si de alte elemente (de exemplu cazul 4) in Tabelul 11.
(2) Daca valoarea c(pe) variaza pe suprafata stratului exterior, valorile lui c(pin) indicate in cazul (1) in Tabelul 11 sunt
aplicabile numai daca permeabilitatea stratului exterior este de 3 ori mai mare decat permeabilitatea laterala a stratului de aer.
(3) Daca accesele aerului pun stratul de aer in, comunicatie cu alte laturi ale cladirii decat latura pe care este situat peretele,
valorile c(pin) indicate in cazurile (1) si (3) nu sunt aplicabile. In particular, in apropierea coltului unei cladiri:
(i) daca extremitatea stratului de aer este deschisa valoarea lui c(pin) nu este aplicabila (Fig. 17a).
(ii) daca extremitatea stratului de aer este inchisa valoarea lui c(pin) este aplicabila (Fig. 17b).

Figura 17.
Presiuni pe pereti exteriori
Tabelul 11.

Coeficienti de presiune interioara c(pin) in stratul de aer interior unui perete


sau a unui acoperis
+ --------------+--------------+----------------+---------------------------------------------------------+
|
|
|
|
c(pin)
|
| Invelitoarea | Invelitoarea |Alte conditii si+ ---------------------------------------+-----------------+
| exterioara | interioara | etanseizari
|
Calculul actiunii vantului asupra
|
Idem
|
|
|
|
|
invelitoarei exterioare
|
invelitoare
|
|
|
|
|
|
interioara
|
+ --------------+--------------+----------------+-------------+--------+----------------+-----------------+
| Permeabila | Impermeabila | (1) Fara acces |Suprapresiune|(e)>=1%|c(pia)=1/3 c(pe)|
|
|
|
|
de aer la
| exterioara + --------+----------------+
|
|
|
| extremitati
|
c(pe)<0
|(e)<1% |
c(pia)=0
|c(pin)=1/3 c(pe) |
|
|
|
+ -------------+--------+----------------+
|
|
( panouri
| (e)>=(i) |
(e)
| Suctiune
|(e)>=1%|c(pin)=2/3 c(pe)|
|
| juxtapuse
|
|
| exterioara + --------+----------------+
|
| cu imbinari |
|
(i)
|
c(pe)<0
|(e)<1% | vezi (4)/(5) |
|
|deschise si cu+ --------------+----------------+-------------+--------+----------------+-----------------+

about:blank

06.08.2008

Page 19 of 41
| dimensiuni | Permeabila |
(2)
|
|
|mici in raport|
|
|
Regula egalizarii scurgerilor
|
| cu cele ale | 3 (i)>(e)> |
(e)
|
c(pin)=[(e)2 c(pe) + (i)2 c(pi)]/[(e)2 + (i)2 ]
|
|constructiei) |
> (i)/2
|
|
sau (1) daca acest caz este mai defavorabil
|
|
|
|
(i)
|
|
+ --------------+--------------+----------------+---------------------------------------+-----------------+
| Impermeabila | Permeabila | (3) Fara acces |
|
|
|
|
|
de aer la
|
|
|
|
|
| extremitati
|
|
|
|
| (i)>=(e) |
(e)
|
c(pin) = c(pi)
|c(pin)=2/3 c(pi) |
|
|
|
(i)
|
|
|
+ --------------+--------------+----------------+---------------------------------------+-----------------+
|
Finisaj
| Impermeabile | (4) Cu acces |
|
| impermeabil |
|
de aer la
|
|
|sau panouri cu|
| extremitati
|
c(pin) = c(pe) sau c(pi)
|
|
imbinari
|
|
(e)
|in volumul interior cu care comunica fluxul de intrare al|
| impermeabile |
|
|
aerului (posibil printr -o parte permeabila)
|
|
|
|
(i)
|
|
|
|
+ ----------------+---------------------------------------+-----------------+
|
|
| ( 5) Fara acces |
|
|
|
|
|
de aer la
|
|
vezi (5.3)
|
|
|
| extremitati
|
|pt. substituirea |
|
|
|
|
c(pin) = c(pi)
| exterioarelor |
|
rigide
| flexibile
|(5.1) (e)
|
| cu interioare |
|
|
|
|
|
sau invers
|
|
|
|
(i)
|
|
|
|
|
|
+ ---------------------------------------+-----------------+
| flexibile
| flexibile
|(5.2)
|Corespunzator rigiditatilor respective; daca rigiditatile|
|
|
|
|
sunt egale:
|
|
rigide
|
rigide
|
|
c(pin) = [c(pe) + c(pi)]/2
|
|
|
|
+ ---------------------------------------+-----------------+
| flexibile
|
rigide
|(5.3) grosimea |c(pin) = cu cea mai mica valoare cpe pe|
|
|
|
|stratului de aer| exteriorul peretelui sau acoperisului |
|
|
|
|
d > 5 mm
|
|
|
|
|
|
+ ---------------------------------------+
|
|
|
|
grosimea
|
efect de suctiune (cu conditia ca
|
|
|
|
|
d <= 5 mm
|impermeabilitatea peretelui exterior si|
|
|
|
|
(e)
| interior sau a acoperisului sau orice |
|
|
|
|
| partitionare impermeabila a stratului | c(pin) = c(pe) |
|
|
|
(i)
|de aer sa fie mentinuta sub deformatia |
|
|
|
| sau grosimea |
acestora)
|
|
|
|
|
d > 5 mm
|
|
|
|
|
|cu partitionari |
|
|
|
|
| impermeabile |
|
|
|
|
|
(e)
|
|
|
|
|
|
(i)
|
|
|
+ --------------+--------------+----------------+---------------------------------------+-----------------+

Nota: Procentajul golurilor , este suma suprafetelor golurilor impartita la aria totala a portiunii de perete (interior sau exterior)
considerata.
12.3. Copertine
(i) Copertinele sunt acoperisuri ale constructiilor care nu au inchideri verticale, de exemplu statiile de benzina.
(ii) Gradul de blocare este descris in Fig. 18. El depinde de raportul de soliditate fi care se defineste ca fiind raportul dintre
aria posibilelor obstructii de sub copertina si aria copertinei, cu observatia ca ambele arii sunt normale la directia vantului.

Figura 18.
Gradul de blocare la copertine
(iii) Valorile nete ale coeficientilor de presiune sunt date in Tabelele 12, 13 si 14 pentru fi = 0 si fi = 1. Valorile intermediare se
obtin prin interpolare liniara.
(iv) Dupa obstacol, valorile nete ale coeficientilor de presiune sunt cele corespunzatoare cazului fi = 0.
(v) Coeficientii globali reprezinta forta rezultanta. Coeficientii locali reprezinta forta locala maxima pentru diferite directii ale
vantului.
(vi) Copertinele vor fi capabile sa preia incarcarile maxime antigravitationale dupa cum urmeaza:
- pentru copertine cu o singura panta, Tabelul 12, centrul de presiune se va lua la din dimensiunea corespunzatoare
directiei vantului, Fig. 19;
- pentru copertine cu doua pante, Tabelul 13, centrul de presiune se va lua in centrul fiecarei pante, Fig. 20; in plus, o
copertina cu doua pante se va proiecta astfel incat sa poata prelua o situatie de incarcare in care una dintre pante preia
incarcarea maxima, iar cealalta panta este neincarcata;
- pentru copertine cu doua pante repetitive, Figura 21, fiecare deschidere va fi calculata prin aplicarea factorilor de reducere
din Tabelul 14, la valorile coeficientilor de presiune din Tabelul 13.
(vii) Se vor considera si fortele de frecare (vezi 4.5).
Tabelul 12.
Valori ale coeficientilor de presiune pentru
copertine cu o singura panta

+ ---------+--------------------+-----------------+-----------------------------+
|
|
|
|
Coeficienti locali
|
| Panta |
Coeficientul
|
Coeficienti
|
IMAGINE
|
| alfa
|
fi
|
globali
| + ---+ | +---+ | +---+ |
|
|
|
| |
| | | | | || |

about:blank

06.08.2008

Page 20 of 41
|
|
|
| + ---+ | +---+ | +---+ |
+ ---------+--------------------+-----------------+---------+---------+---------+
|
0
|
Minimum fi
|
+0,2
| +0,5
| +1,8
| +1,1
|
|
|
Minimum fi = 0
|
-0,5
| -0,6
| -1,3
| -1,4
|
|
|
Minimum fi = 1
|
-1,3
| -1,5
| -1,8
| -2,2
|
+ ---------+--------------------+-----------------+---------+---------+---------+
|
5
|
Minimum fi
|
+0,4
| +0,8
| +2,1
| +1,3
|
|
|
Minimum fi = 0
|
-0,7
| -1,1
| -1,7
| -1,8
|
|
|
Minimum fi = 1
|
-1,4
| -1,6
| -2,2
| -2,5
|
+ ---------+--------------------+-----------------+---------+---------+---------+
|
10
|
Minimum fi
|
+0,5
| +1,2
| +2,4
| +1,6
|
|
|
Minimum fi = 0
|
-0,9
| -1,5
| -2,0
| -2,1
|
|
|
Minimum fi = 1
|
-1,4
| -2,1
| -2,6
| -2,7
|
+ ---------+--------------------+-----------------+---------+---------+---------+
|
15
|
Minimum fi
|
+0,7
| +1,4
| +2,7
| +1,8
|
|
|
Minimum fi = 0
|
-1,1
| -1,8
| -2,4
| -2,5
|
|
|
Minimum fi = 1
|
-1,4
| -1,6
| -2,9
| -3,0
|
+ ---------+--------------------+-----------------+---------+---------+---------+
|
20
|
Minimum fi
|
+0,8
| +1,7
| +2,9
| +2,1
|
|
|
Minimum fi = 0
|
-1,3
| -2,2
| -2,8
| -2,9
|
|
|
Minimum fi = 1
|
-1,4
| -1,6
| -2,9
| -3,0
|
+ ---------+--------------------+-----------------+---------+---------+---------+
|
25
|
Minimum fi
|
+1,0
| +2,0
| +3,1
| +2,3
|
|
|
Minimum fi = 0
|
-1,6
| -2,6
| -3,2
| -3,2
|
|
|
Minimum fi = 1
|
-1,4
| -1,5
| -2,5
| -2,8
|
+ ---------+--------------------+-----------------+---------+---------+---------+
|
30
|
Minimum fi
|
+1,2
| +2,2
| +3,2
| +2,4
|
|
|
Minimum fi = 0
|
-1,8
| -3,0
| -3,8
| -3,6
|
|
|
Minimum fi = 1
|
-1,4
| -1,5
| -2,2
| -2,7
|
+ ---------+--------------------+-----------------+---------+---------+---------+
Note: (i) + in jos
- in sus
(ii) z(ref) = h

Figura 19.
Incarcari pentru copertine cu o singura panta
Tabelul 13.
Valori ale coeficientilor de presiune pentru copertine cu doua pante

+ -------+----------------+-------------+---------------------------------------+
|
|
|
|
Coeficienti locali
|
| Panta | Coeficientul | Coeficienti |
IMAGINE
|
| alfa |
fi
|
globali
|
|
|
|
|
| + ---+ | +---+ | +---+ | +---+ |
|
|
|
| |
| | | | | || | || |
|
|
|
| + ---+ | +---+ | +---+ | +---+ |
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
| -20 | Minimum fi
|
-0,7
| +0,8
| +1,6
| +0,6
| +1,7
|
|
| Minimum fi = 0 |
-0,7
| -0,9
| -1,3
| -1,6
| -0,6
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,3
| -1,5
| -2,4
| -2,4
| -0,6
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
| -15 | Minimum fi
|
+0,5
| +0,6
| +1,5
| +0,7
| +1,4
|
|
| Minimum fi = 0 |
-0,6
| -0,8
| -1,3
| -1,6
| -0,6
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,4
| -1,6
| -2,7
| -2,6
| -0,6
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
| -10 | Minimum fi
|
+0,4
| +0,6
| +1,4
| +0,8
| +1,1
|
|
| Minimum fi = 0 |
-0,6
| -0,8
| -1,3
| -1,5
| -0,6
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,4
| -1,6
| -2,7
| -2,6
| -0,6
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
|
-5 | Minimum fi
|
+0,3
| +0,5
| +1,5
| +0,8
| +0,8
|
|
| Minimum fi = 0 |
-0,5
| -0,7
| -1,3
| -1,6
| -0,6
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,3
| -1,5
| -2,4
| -2,4
| -0,6
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
|
+5 | Minimum fi
|
+0,3
| +0,6
| +1,8
| +1,3
| +0,4
|
|
| Minimum fi = 0 |
-0,6
| -0,6
| -1,4
| -1,4
| -1,1
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,4
| -1,3
| -2,0
| -1,8
| -1,5
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
| +10 | Minimum fi
|
+0,4
| +0,7
| +1,8
| +1,4
| +0,4
|
|
| Minimum fi = 0 |
-0,7
| -0,7
| -1,5
| -1,4
| -1,4
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,3
| -1,3
| -2,0
| -1,8
| -1,8
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
| +15 | Minimum fi
|
+0,4
| +0,9
| +1,9
| +1,4
| +0,4
|
|
| Minimum fi = 0 |
-0,8
| -0,9
| -1,7
| -1,4
| -1,8
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,3
| -1,3
| -2,2
| -1,6
| -2,1
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
| +20 | Minimum fi
|
+0,6
| +1,1
| +1,9
| +1,5
| +0,4
|
|
| Minimum fi = 0 |
-0,9
| -1,2
| -1,8
| -1,4
| -2,0
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,3
| -1,4
| -2,2
| -1,6
| -2,1
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
| +25 | Minimum fi
|
+0,7
| +1,2
| +1,9
| +1,6
| +0,5
|
|
| Minimum fi = 0 |
-1,0
| -1,4
| -1,9
| -1,4
| -2,0
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,3
| -1,4
| -2,0
| -1,5
| -2,0
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
| +30 | Minimum fi
|
+0,9
| +1,3
| +1,9
| +1,6
| +0,7
|
|
| Minimum fi = 0 |
-1,0
| -1,4
| -1,9
| -1,4
| -2,0
|
|
| Minimum fi = 1 |
-1,3
| -1,4
| -1,8
| -1,4
| -2,0
|
+ -------+----------------+-------------+---------+---------+---------+---------+
Note: (i)
+ in jos
- in sus
(ii)
z(ref) = h

about:blank

06.08.2008

Page 21 of 41

Figura 20.
Incarcari pentru copertine cu doua pante
Tabelul 14.
Valori ale coeficientilor de presiune pentru copertine cu
doua pante repetitive

+----------+--------------------------------- +-----------------------------------+
|
|
|
Valori pentru orice fi
|
| Numar de |
Pozitia
+-----------------+-----------------+
|deschideri|
|Coeficient global|Coeficient global|
|
|
| maxim (in jos) | minim (in sus) |
+----------+--------------------------------- +-----------------+-----------------+
|
1
|
Deschideri de capat
|
1.00
|
0.81
|
|
|
|
|
|
|
2
|
A doua deschidere
|
0.87
|
0.64
|
|
|
|
|
|
|
3
|A treia si urmatoarele deschideri|
0.68
|
0.63
|
+----------+--------------------------------- +-----------------+-----------------+

Figura 21.
Copertine cu doua pante repetitive
(viii) Incarcarile pe fiecare panta a copertinelor cu doua pante repetitive, Fig. 21, se determina prin aplicarea factorilor din
Tabelul 14 la coeficientii globali corespunzatori copertinelor cu doua pante izolate.
12.4. Pereti verticali izolati, garduri si panouri publicitare
12.4.1. Pereti verticali izolati.
(i) Peretele trebuie impartit conform Fig. 22.
(ii) Valorile nete ale coeficientilor de presiune c(p, net) pentru ziduri si parapete izolate, cu sau fara colturi, sunt indicate in
Tabelul 15 pentru doua valori ale coeficientului de umplere (soliditate); fi = 1 inseamna pereti plini, iar fi = 0.8 inseamna pereti
care au 20% goluri. Aria de referinta este in ambele cazuri aria totala.
(iii) O interpolare liniara poate fi utilizata in intervalul 0.8 < fi < 1. Pentru ziduri avand fi < 0.8, coeficientii aerodinamici
trebuiesc obtinuti ca pentru suprafetele cu zabrele (pct. 12.10).
(iv) Factorul de zveltete Psi(lambda) (pct. 12.13) poate fi aplicat.
(v) Inaltimea de referinta z(e) se considera a fi h.
Tabelul 15.
Coeficienti de presiune pentru pereti verticali izolati

+--------------+---------------+-----------+-----------+-----------+-----------+
| Soliditate |
Zona
|
A
|
B
|
C
|
D
|
+--------------+---------------+-----------+-----------+-----------+-----------+

about:blank

06.08.2008

Page 22 of 41
|
| cu colturi
|
3.4
|
2.1
|
1.7
|
1.2
|
|
fi = 1
+---------------+-----------+-----------+-----------+-----------+
|
| fara colturi |
2.1
|
1.8
|
1.4
|
1.2
|
+--------------+---------------+-----------+-----------+-----------+-----------+
|
fi = 0.8
|
1.2
|
1.2
|
1.2
|
1.2
|
+------------------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+

Figura 22.
Pereti verticali izolati
12.4.2. Coeficienti de presiune pentru garduri si imprejmuiri cu goluri
(i) Gardurile si imprejmuirile avand fi <= 0.8 trebuiesc calculate ca suprafete zabrelite folosind indicatiile de la punctul 12.10.
12.4.3. Factori de ecranare
(i) Daca pe directia vantului avem alti pereti sau alte panouri care au o inaltime egala sau mai mare decat peretele sau panoul
de inaltime h, un factor suplimentar de ecranare poate fi folosit pentru obtinerea coeficientului de presiune net. Valoarea
factorului de ecranare depinde de spatiul dintre pereti si de valoarea coeficientului fi a peretelui sau panoului protector. Valorile
sunt reprezentate ca o harta de contur in Fig. 23.
Coeficientul de presiune pentru peretele ecranat este dat de:

c( p , ne t , s) = Ps i (s ) c( p, n e t)

( 27 )

(ii) Factorul de zveltete Psi(lambda) de la punctul 12.13. poate fi aplicat.


(iii) Pentru fiecare perete ecranat, zonele de capat avand o lungime egala cu inaltimea h a peretelui vor fi calculate pentru
incarcarea completa din vant, luand in considerare efectul directiei vantului.

Figura 23.
Factorul de ecranare Psi(s) pentru pereti izolati si panouri
12.4.4. Panouri publicitare
(i) Coeficientii de forta pentru panourile publicitare separate de suprafata terenului de cel putin d/4 din inaltime (Fig. 24), sunt
dati de:

c( f ) = 2 .5 P s i( la m bd a)

( 28 )

unde: Psi(lambda) este factorul de zveltete (pct. 12.13).

about:blank

06.08.2008

Page 23 of 41
(ii) Forta rezultanta normala pe panou trebuie aplicata la inaltimea centrului panoului, cu o excentricitate:

e = 0. 25 b

(2 9)

Figura 24.
Panouri publicitare
12.5. Elemente structurale cu sectiuni rectangulare
(i) Coeficientul de forta c(f) pentru elemente structurale cu sectiune rectangulara si cu vantul sufland perpendicular pe o fata
este dat de:

cf = c( f ,0 ) P si (r ) P si ( la mb d a)

( 30 )

unde:
c(f,0) este coeficientul de forta pentru sectiuni rectangulare cu colturi ascutite si cu valoarea zveltetii lambda infinita (lambda
= l/b, l = lungimea, b = latimea elementului), Fig. 25
Psi(r) - factorul de reducere pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite. Psi(r) depinde de numarul Reynolds. Limitele
superioare aproximative ale valorilor lui Psi(r) sunt date in Fig. 26
Psi(lambda) - factorul de reducere pentru elemente cu o valoare finita a zveltetii (pct. 12.13)
(ii) Aria de referinta A(ref) este:

A( r ef ) = l b

(3 1 )

Inaltimea de referinta z(e) este egala cu inaltimea deasupra suprafetei terenului a elementului considerat.
(iii) Pentru sectiunile subtiri (d/b < 0.2) cresterea fortelor la anumite unghiuri de atac ale vantului poate atinge 25% (de
exemplu, vezi pct. 12.4.4).

about:blank

06.08.2008

Page 24 of 41

Figura 25.
Coeficienti de forta pentru sectiuni rectangulare
cu colturi ascutite si zveltete (lambda = l/b) infinita si intensitatea
turbulentei vantului I(v) >= 6%

Figura 26
Factorul de reducere Psi(r) pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite
12.6. Elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite
(i) Coeficientul de forta c(f) al elementelor structurale cu sectiuni cu muchii ascutite (Fig. 27) este dat de:

c( f ) = c (f ,0 ) P si ( la mb d a)

( 32 )

unde:
c(f,0) este coeficientul de forta al elementelor structurale cu valoarea zveltetii lambda infinita (lambda = l/b, l = lungimea, b =
latimea elementului). Pentru toate sectiunile si pentru ambele directii ale vantului: c(f,0) = 2.0.
Psi(lambda) - factorul de zveltete.

Figura 27.
Sectiuni cu muchii ascutite
(ii) Ariile de referinta sunt:
pe directia x: A(ref, x) = l b
pe directia y: A(ref, y) = l d

about:blank

06.08.2008

Page 25 of 41
(iii) In toate cazurile inaltimea de referinta z(e) este egala cu inaltimea deasupra suprafetei terenului a sectiunilor considerate.
12.7. Elemente structurale cu sectiune poligonala regulata
(i) Coeficientul de forta c(f) pentru elemente cu sectiune poligonala regulata cu 5 sau mai multe fete este dat de:

c( f ) = c (f ,0 ) P si ( la mb d a)

( 33 )

unde:
c(f,0) este coeficientul de forta al elementelor structurale cu valoarea zveltetii lambda infinita (lambda = l/b, l = lungimea, b =
diametrul cercului circumscris, pct. Fig. 28) definit in Tabelul 16.
Psi(lambda) - factorul de zveltete (pct. 12.13)

Figura 28.
Sectiuni poligonale regulate
(ii) Aria de referinta A(ref) este:

A( r ef ) = l b

(3 4 )

(iii) Inaltimea de referinta z(e) este egala cu inaltimea deasupra suprafetei terenului a sectiunii considerate.
Tabelul 16.
Coeficientul de forta c(f,01) pentru sectiuni poligonale regulate

+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +


| Nu ma r d e| Se c ti un e a| F i ni sa r ea s u pr af e te i |
Nu m ar ul Re yn o ld s, Re
|
c( f, 0 )
|
| la tu r i |
|
s i a c ol t ur il o r
|
(1 )
|
|
+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
5
| p en ta g on |
t o at e t ip ur i le
|
to a te v a lo ri l e
|
1 .8
|
+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
6
| he xa g on |
t o at e t ip ur i le
|
to a te v a lo ri l e
|
1 .6
|
+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
5
|
8
| oc to g on |
su p ra fa t a ne t ed a
|
Re <= 2 A 10
|
1 .4 5
|
|
|
|
r/ b < 0 . 75 ( 2 )
|
Re >= 3 10 5
|
1 .3
|
|
|

+ -- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
|
su pr af a ta n e te da
|
R e <= 2 10 5
|
1 .3
|

|
|
|
r /b >= 0 . 75 ( 2 )
|
Re >= 7 10 5
|
1 .1
|
+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
10
| de ca g on |
t o at e t ip ur i le
|
to a te v a lo ri l e
|
1 .3
|
+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
12
| d od ec a go n| su pr a fa ta ne te d a (3 ) | 2 10 5 < R e < = 1. 2 10 5|
0. 9
|
|
|

|
|

|
co lt u ri r o tu nj i te
|
|
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
5
| to at e c el el a lt e t ip ur i |
Re < 2 10
|
1. 3
|

|
|
|
|
|
Re <= 4 10 5
|
1 .1
|
+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
5
|
16
|
| su pr a fa ta ne te d a (3 ) |
R e < 2 10
|c a l a ci l in dr i i|
|
|

|
|

|
co lt u ri r o tu nj i te
|
|
ci rc u la ri
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
| 2 10 5 < R e < = 1. 2 10 5|
0. 7
|

|
|
+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
18
|
| su pr a fa ta ne te d a (3 ) |
R e < 2 10 5
|c a l a ci l in dr i i|
|
|

|
|
co lt u ri r o tu nj i te
|
|
ci rc u la ri
|
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
|
|
| 2 10 5 < R e < = 1. 2 10 5|
0. 7
|
+ -- -- -- - - +-- -- -- - -- +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +

Nota: (1) Numarul Reynolds, Re, este definit la pct. 12.8 (2) r = raza de racordare a coltului, b = diametrul (3) Conform
testelor in tunelul de vant pentru elemente de otel galvanizat si cu o sectiune cu b = 0,3 m si r = 0.06 b.
12.8. Cilindri circulari
12.8.1. Coeficienti de presiune
(i) Coeficientii de presiune pentru structuri cu sectiuni circulare depind de numarul Reynolds, Re definit astfel:

about:blank

06.08.2008

Page 26 of 41

+
+
b v | z
|
m |
e |
+
+
Re = -- -- -- - -- -- - ni u

( 35 )

un de :
b es te di am e tr ul
6
2
ni u - va sc oz i ta te a c in e ma ti c a a a er ul u i (n i u = 1 5 10 - m /s )
+
+
v | z
| - vi te za me di e a v a nt ul u i de f in it a l a i na lt i me a e ch iv a le nt a a s t ru ct u ri i
m |
e |
+
+

(ii) Coeficientii de presiune c(pe) pentru cilindri circulari sunt dati sub forma generala:

c( p e) = c( p, 0 ) Ps i (l am b da a l fa )

( 36 )

unde:
c(p,0) este coeficient extern de presiune pentru valoarea infinita a zveltetii, vezi pct. (iii)
Psi(lambda alfa) - factorul de zveltete, vezi pct. (iv)
(iii) Valorile coeficientului extern de presiune c(p,0) este dat in functie de unghiul alfa in Fig. 29 pentru diferite valori ale
numarului Reynolds.
(iv) Factorul de zveltete Psi(lambda alfa) este:

P si ( la mb d a al f a) = 1

p e nt ru

P si ( la mb d a al f a) = Ps i( l am bd a )

p e nt ru

0 < = a lf a < = al f a( A)
3 60 - al fa (A ) < = a lf a < = 36 0
a l fa (A ) < = a lf a < = 36 0 - al fa (A )

( 37 )

unde:
alfa(A) defineste punctul de separare a curgerii, Fig. 29
Psi(lambda) - factorul de zveltete (pct. 12.13)

Figura 29.
Distributia presiunii pentru cilindri circulari de zveltete infinita, la
diferite valori ale numarului Reynolds
Nota: (a) Valorile intermediare pot fi obtinute prin interpolare liniara
(b) Valori tipice pentru Fig. 29 sunt date in tabelul de mai jos

+ -- -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +-- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
Re
|
al fa ( mi n)
|
c (p 0 ,m in )
|
a l fa (A )
|
c (p 0, h )
|
+ -- -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +-- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
5
|
5 x 10
|
85
|
- 2, 2
|
1 35
|
- 0, 4
|
+ -- -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +-- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
2 x 10 2
|
80
|
- 1, 9
|
1 20
|
- 0, 7
|
+ -- -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +-- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +
|
10 7
|
75
|
- 1, 5
|
1 05
|
- 0, 8
|
+ -- -- -- - -- -- - -- + -- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +-- -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- - +

unde:
alfa(min) caracterizeaza pozitia unde se realizeaza minimul presiunii pe suprafata cilindrului
c(p0,min) - valoarea coeficientului de presiune minim

about:blank

06.08.2008

Page 27 of 41
alfa(A) - pozitia punctului de separare a curgerii
c(p0,h) - coeficientul de presiune de referinta.
(c) Datele din figura se bazeaza pe o rugozitate echivalenta a cilindrului, k/b mai mica de 5 10-4. Valori tipice ale rugozitatii k
sunt date in Tabelul 17.
(v) Aria de referinta A(ref) este:

A( r ef ) = l b

(3 8 )

(vi) Inaltimea de referinta z(e) este egala cu inaltimea cilindrului deasupra suprafetei terenului.
12.8.2. Coeficientii de forta
(i) Coeficientii de forta c(f), pentru un cilindru circular finit sunt dati de:

c( f ) = c (f ,0 ) P si ( la mb d a)

( 39 )

unde:
c(f,0) este coeficientul de forta pentru cilindri cu zveltete infinita (Fig. 30)
Psi(lambda) - factorul de zveltete (pct. 12.13)

Figura 30.
Coeficientii de forta, c(f,0) pentru cilindri circulari cu zveltete
infinita si pentru diferite valori ale rugozitatii echivalente k/b
(ii) Valori ale rugozitatii k sunt date in Tabelul 17.
(iii) Pentru cabluri impletite c(f,0) este egal cu 1.2 pentru orice valori ale nr. Reynolds, Re.
(iv) Aria de referinta A(ref) este:

A( r ef ) = l b

(4 0 )

Tabelul 17.
Rugozitatea k

+-----------------------------------------+------------------------------------+
|
Tipul de suprafata
|
Rugozitatea k (mm)
|
+-----------------------------------------+------------------------------------+
|Sticla
|
0.0015
|
|Metal polizat
|
0.002
|
|Vopsea fina
|
0.006
|
|Vopsea stropita
|
0.02
|
|Otel lucios
|
0.05
|
|Fier
|
0.2
|
|Otel galvanizat
|
0.2
|
|Beton neted
|
0.2
|
|Beton rugos
|
1.0
|
|Rugina
|
2.0
|
|Zidarie
|
3.0
|
+-----------------------------------------+------------------------------------+

about:blank

06.08.2008

Page 28 of 41

(v) Inaltimea de referinta z(e) este egala cu inaltimea cilindrului deasupra suprafetei terenului.
(vi) Pentru cilindri in vecinatatea unei suprafete plane cu o valoare a distantei z(g)/b < 1,5 (Fig. 31) este necesara o analiza
suplimentara.

Figura 31.
Cilindru langa o suprafata plana
12.9. Sfere
(i) Coeficientul de forta pe directia vantului, c(f,x) pentru sfere este dat in Fig. 32 ca functie de numarul Reynolds (pct. 12.8.1)
si de rugozitatea echivalenta k/b (Tabelul 17).
(ii) Valorile din Fig. 32 sunt limitate pentru valori z(g) > b/2, unde z(g) este distanta de la sfera la suprafata plana, iar b este
diametrul, Fig. 33. Pentru z(g) < b/2 coeficientul de forta c(f,x) va fi multiplicat cu 1,6.
(iii) Coeficientul de forta pe directie verticala, c(f,z) pentru sfere va fi considerat astfel:

c( f ,z ) = 0
c( f ,z ) = + 0, 6

p e nt ru z( g) > b/ 2
p e nt ru z( g) < b/ 2

( 41 )

(iv) In ambele cazuri aria de referinta A(ref) este:

A( r ef ) = p i b 2/4

( 42 )

(v) Inaltimea de referinta va fi luata astfel:

z( e ) = z (g ) + b /2

( 43 )

Figura 32.
Coeficientul de forta pe directia vantului, pentru sfere

about:blank

06.08.2008

Page 29 of 41

Figura 33.
Sfera langa o suprafata plana
12.10. Structuri cu zabrele si esafodaje
(i) Coeficientul de forta, c(f) pentru structuri zabrelite si schele este dat de:

c( f ) = c (f ,0 ) P si ( sc ) P si (l a mb da )

( 44 )

unde:
c(f,0) este coeficientul de forta pentru structuri cu zabrele si esafodaje avand zveltetea lambda infinita (lambda = l/b, l =
lungimea, b = latimea elementului, Fig. 34) este dat de Fig. 35 -37 in functie de valoarea coeficientului de umplere, fi, pct. (iii) si
de numarul Reynolds, Re
Re - numarul Reynolds dat de ecuatia (21) si este calculat utilizand diametrul b(i)
Psi(sc) - factorul de reducere pentru esafodaje fara suprafete pline, dar afectate de fatadele pline ale cladirii (Fig. 38),
calculat in functie de factorul de obstructie (B)
Psi(lambda) - factorul de zveltete (pct. 12.13)

Figura 34.
Structuri cu zabrele si esafodaje
(ii) Factorul de obstructie este dat de:

A( B, n )
( B) = -- -- -- - A( B, g )

( 45 )

unde:
A(B,n) - este aria neta a fetei
A(B,g) - aria totala a fetei
(iii) Factorul de umplere, fi este definit astfel:

fi = A/ A c

( 46 )

unde:

A e s te s u ma p r oi ec t ii lo r a ri i lo r e le me n te lo r s tr u ct ur i i pe un p l an p e rp en d ic ul a r pe di re c ti a
va nt ul u i _ _ _
_ __
\
\
/
b (i ) l (i ) + /
A( g i) .
Pe nt r u st r uc tu r i sp a ti al e s e v a de t er mi n a ma r im ea A,
-- - i
-- - i
nu ma i p en tr u p ri m a fa t a ex p us a v an tu l ui .

A(c) - aria totala a structurii proiectata pe un plan perpendicular pe directia vantului.


l - lungimea structurii cu zabrele.
b - latimea structurii cu zabrele.
b(i) l(i) - latimea si lungimea elementelor i ale structurii.

about:blank

06.08.2008

Page 30 of 41
A(gi) - aria guseului i.
(iv) Aria de referinta A(ref) este definita astfel:
A(ref) = A
(v) Inaltimea de referinta z(e) este egala cu inaltimea structurii deasupra suprafetei terenului.

Figura 35.
Coeficientul de forta c(f,0) pentru structuri plane cu zabrele avand
elemente cu muchii ascutite in functie de factorul de umplere fi

Figura 36.
Coeficientul de forta c(f,0) pentru structuri spatiale cu zabrele avand
elemente cu muchii ascutite in functie de factorul de umplere fi

Figura 37.
Coeficientul de forta c(f,0) pentru structuri plane sau spatiale cu

about:blank

06.08.2008

Page 31 of 41
zabrele avand elemente cu sectiune transversala circulara

Figura 38.
Factorii de reducere pentru coeficientii de forta pentru
esafodaje afectate de fatadele pline ale cladirilor, in functie de
factorul de obstructie (B)
12.11. Steaguri
(i) Coeficientii de forta, c(f) si aria de referinta A(ref) pentru steaguri sunt dati in Tabelul 18.
(ii) Inaltimea de referinta z(e) este egala cu inaltimea steagului deasupra suprafetei terenului.
Tabelul 18.
Coeficientii de forta c(f) pentru steaguri

+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +-- -- -- - -- -- - - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - +
|
St ea gu r i
|
A( re f )
|
c (f )
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +-- -- -- - -- -- - - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - +
|
St ea gu r i fi x e
|
|
|
|
|
|
|
|
I MA GI N E
|
h l
|
2 .5 P s i( la m bd a)
|
|
|
|
|
|
Fo r ta n o rm al a p e p la n
|
|
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +-- -- -- - -- -- - - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - +
|
St ea gu r i li b er e
|
|
|
|
|
|
+
+ -1, 25|
|( a)
|

I MA G IN E

|( a ) 0, 5 h l|
m ( f)
|
A( r ef ) |
|
|
| 0, 0 2 + 0 ,7 -- -- - | -- -- -- |
|
|
|
|
p h |
h2
|
|
|( b)
I MA G IN E
|( b ) h l
|
+
+
|
|
|
|
|
|
F or t a in pl an
|
|
|
+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +-- -- -- - -- -- - - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - +

unde:
m(f) este masa unitatii de arie a steagului
ro - densitatea aerului
z(e) - inaltimea steagului deasupra suprafetei terenului
Psi(lambda) - coeficientul de zveltete
lambda - zveltetea h/l
Nota: Ecuatia data pentru steaguri nefixate include fortele dinamice datorate fluturarii steagului.
12.12. Coeficienti de frecare
(i) Coeficientii de frecare c(fr) pentru ziduri lungi si suprafetele de acoperis sunt dati la punctul 4.6 in functie de tipul
suprafetei.
(ii) Ariile de referinta maturate de vant A(ref) sunt indicate in Fig. 39.
(iii) Inaltimea de referinta z(e) va fi luata in considerare dupa cum este indicat in Fig. 39.

about:blank

06.08.2008

Page 32 of 41

Figura 39.
Aria de referinta A(ref) pentru ziduri si suprafete de acoperis
12.13. Zveltetea efectiva lambda, si factorul de zveltete Psi(lambda)
(i) Zveltetea efectiva lambda, este definita in Tabelul 19.
(ii) Factorul de zveltete Psi(lambda), in functie de zveltetea efectiva lambda, si pentru diferite valori ale factorului de umplere fi
este dat in Fig. 40.

Figura 40.
Factorul de zveltete Psi(lambda) in functie de factorul de umplere fi si
de zveltetea lambda.
Tabelul 19.
Zveltetea efectiva lambda, pentru cilindri, sectiuni poligonale,
sectiuni rectangulare, panouri publice, elemente structurale cu sectiuni
cu muchii ascutite si structuri cu zabrele

+ -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +
|N r. |
P o zi ti a s tr u ct ur i i, v a nt
|
Zv el t et ea ef ec t iv a, la mb d a
|
|
|
p er p en di c ul ar pe a r ia e x pu sa
|
|
+ -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +
| 1. |
I MA G IN E
|
Ub
|
+ -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +
| 2. |
I MA G IN E
|
|
+ -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - +
|
| 3. |
I MA G IN E
|
Ub <= 70
|
+ -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - +
|
| 4. |
I MA G IN E
|
|
+ -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +
| 5. |
I MA G IN E
|
Ub >= 70
|
+ -- - +-- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- - + -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - - +

(iii) Factorul de umplere este dat de relatia (Fig. 41):

fi = A/ A (c )

( 45 )

unde:
A este suma proiectiilor ariilor elementelor

about:blank

06.08.2008

Page 33 of 41
A(c) - aria totala A(c) = l b

Figura 41.
Definitia factorului de umplere
ANEXA A
Zonarea actiunii vantului asupra constructiilor pe teritoriul Romaniei
Generatia de standarde de actiuni din anii '70 din tarile avansate a introdus conceptele specifice teoriei statistice a valorilor
extreme si a definit intensitatile actiunilor din hazard natural (cutremur, vant, zapada s.a.) cu anumite intervale medii de
recurenta (perioade medii de revenire), in ani.
Practica internationala utilizeaza valori caracteristice ale actiunilor din vant si zapada avand intervalul mediu de recurenta T =
50 ani. Aceste valori au probabilitatea de depasire 2% intr-un an si 64% in 50 ani. Desigur, calitatea rezultatelor obtinute in
analiza statistica a valorilor extreme depinde in primul rand de calitatea informatiei statistice primare - seria statistica de
extreme maxime anuale masurate, dar - nu in ultimul rand - si de acuratetea procedurilor de calcul probabilistic adoptate.
Rezultatele analizei statistice a maximelor anuale ale vitezei vantului (mediata pe 1-2 min.) la 10 m deasupra terenului,
masurata in statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie, au fost ordonate in Tabelul A.1
structurate dupa modelul codului american ASCE 7 in coloane de date cuprinzand:
(i) Denumirea statiei meteorologice (alfabetic)
(ii) Numarul anilor de observatie
(iii) Valoarea maxima observata
(iv) Media maximelor anuale
(v) Coeficientul de variatie
(vi) Valori caracteristice avand intervalul mediu de recurenta T = 50 ani, calculate in repartitia Gumbel, pentru maxime.
Selectarea acestei repartitii s-a argumentat prin:
(i) Corelatia intre coeficientii de oblicitate si de variatie ai maximelor anuale in 120 statii meteorologice din Romania pe o
durata de 20 -50 ani;
(ii) Recomandarea utilizarii acestei repartitii in ultimele 3 editii ale standardului american ASCE 7-88, 93 si 2000, Minimum
Design Loads for Buildings and Other Structures, in Documentele Joint Committee on Structural Safety, Wind loads, 1995, 2000
si in Documentul ISO/TC 98/SC3/WG 2/N 129 rev, Draft for DP 4354, Wind Actions on Structures;
(iii) Consecintele numerice ale tipului repartitiei asupra valorilor caracteristice avand intervale medii de recurenta mari (T >=
100 ani).
Valorile recomandate in Hartile de zonare pentru maximele anuale ale vitezei si presiunii vantului la 10 m deasupra terenului
avand 50 ani interval mediu de recurenta sunt:

Viteze mediate pe 1 min.:


Viteze mediate pe 10 min.:
Presiuni mediate pe 1 min.:
Presiuni mediate pe 10 min.:

31,
U(k) = 25.8,
0.6,
Q(k) = 0.4,

35
28.9
0.75
0.5

si
si
si
si

41
34.2
1.0
0.7

m/s
m/s
kPa
kPa,

unde s-a tinut seama de datele din Tabelul A.1.


Pentru fiecare statie meteorologica, rezultatele analizelor statistice efectuate au fost consemnate in hartile de zonare
cuprinzand valorile caracteristice ale vitezei si presiunii de referinta a vantului avand 50 ani interval mediu de recurenta.
Hartile de zonare a intensitatii actiunii vantului avand 50 ani interval mediu de recurenta cuprind viteze mediate pe 1 min.,
precum si viteze si presiuni corespunzatoare mediate pe 10 minute, conform recomandarilor din documentul ISO DP 4354.
In zonele cu o expunere speciala la vant (de exemplu Sud-vestul Banatului s.a.) si frecvent la munte, vitezele vantului
(mediate pe 1 min.) avand 50 ani interval mediu de recurenta au rezultat sensibil mai mari: 45-50 m/s.
Tabelul A1.
Vitezele maxime anuale ale vantului la 10 metri, mediate pe 1
minut, avand 50 ani interval mediu de recurenta, in 145 statii ale INMH
(repartitia Gumbel)

+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|
| Numarul
| Maxim | Media |Coeficient|
Viteza
|

about:blank

06.08.2008

Page 34 of 41
| Nr.
Statia
|
anilor
|observat|maximelor|
de
| caracteristica |
|
meteorologica
|
cu
|
| anuale | variatie |avand T = 50 ani|
|
|inregistrari| m/s
|
m/s
|
|
m/s
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 1 Adamclisi
|
27
|
24
|
17
|
0.21
|
27
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 2 Adjud
|
27
|
40
|
23
|
0.21
|
35
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 3 Alexandria
|
27
|
40
|
26
|
0.29
|
45
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 4 Apa Neagra
|
27
|
17
|
11
|
0.28
|
20
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 5 Arad
|
25
|
40
|
18
|
0.32
|
34
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 6 Avrameni
|
27
|
40
|
25
|
0.19
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 7 Bacau
|
27
|
40
|
18
|
0.35
|
35
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 8 Baia Mare
|
27
|
40
|
18
|
0.32
|
34
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 9 Balintesti
|
27
|
34
|
20
|
0.30
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 10 Banloc
|
28
|
40
|
26
|
0.23
|
42
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 11 Baraolt
|
27
|
34
|
17
|
0.28
|
30
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 12 Bailesti
|
27
|
24
|
18
|
0.14
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 13 Baisoara
|
28
|
28
|
16
|
0.27
|
27
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 14 Bechet
|
27
|
24
|
16
|
0.24
|
26
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 15 Berzeasca
|
27
|
40
|
19
|
0.37
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 16 Biclesu
|
27
|
28
|
20
|
0.16
|
28
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 17 Bistrita
|
27
|
28
|
18
|
0.27
|
30
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 18 Barlad
|
27
|
40
|
22
|
0.27
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 19 Blaj
|
28
|
28
|
23
|
0.18
|
33
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 20 Boita
|
27
|
40
|
36
|
0.10
|
45
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 21 Borod
|
23
|
40
|
19
|
0.28
|
33
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 22 Botosani
|
27
|
40
|
25
|
0.30
|
44
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 23 Brasov
|
17
|
28
|
19
|
0.23
|
30
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 24 Braila
|
27
|
37
|
24
|
0.21
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 25 Bucuresti Baneasa
|
25
|
28
|
16
|
0.29
|
28
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 26 Bucuresti Filaret
|
27
|
25
|
17
|
0.19
|
26
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 27 Buzau
|
27
|
40
|
26
|
0.29
|
46
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 28 Calafat
|
27
|
24
|
19
|
0.15
|
26
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 29 Caracal
|
27
|
40
|
25
|
0.21
|
38
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 30 Caransebes
|
27
|
31
|
19
|
0.21
|
29
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 31 Calarasi
|
27
|
33
|
20
|
0.25
|
34
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 32 Ceahlau Sat
|
27
|
24
|
14
|
0.26
|
23
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 33 Chisineu Cris
|
12
|
40
|
24
|
0.27
|
41
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 34 Campulung Moldov.
|
28
|
36
|
18
|
0.32
|
34
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 35 Cluj
|
27
|
34
|
21
|
0.26
|
35
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 36 Constanta
|
27
|
28
|
20
|
0.16
|
29
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 37 Corugea
|
27
|
23
|
17
|
0.16
|
24
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+

about:blank

06.08.2008

Page 35 of 41
| 38 Craiova
|
27
|
34
|
22
|
0.24
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 39 Cuntu
|
27
|
40
|
21
|
0.32
|
39
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 40 Curtea de Arges
|
25
|
31
|
13
|
0.36
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 41 Dedulesti
|
27
|
34
|
16
|
0.31
|
29
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 42 Dej
|
27
|
20
|
15
|
0.23
|
24
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 43 Deva
|
27
|
25
|
16
|
0.22
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 44 Diniasi
|
27
|
34
|
19
|
0.22
|
30
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 45 Dalga
|
27
|
34
|
22
|
0.21
|
33
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 46 Dorohoi
|
27
|
40
|
26
|
0.21
|
40
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 47 Dragasani
|
27
|
35
|
22
|
0.23
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 48 Drobeta Turnu Severin|
27
|
40
|
22
|
0.27
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 49 Dumbraveni
|
27
|
28
|
15
|
0.22
|
24
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 50 Fagaras
|
28
|
28
|
19
|
0.17
|
27
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 51 Falticeni
|
27
|
20
|
17
|
0.14
|
23
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 52 Faurei
|
27
|
34
|
23
|
0.23
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 53 Fetesti
|
25
|
40
|
22
|
0.24
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 54 Fundata
|
25
|
40
|
26
|
0.30
|
46
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 55 Fundulea
|
20
|
24
|
18
|
0.14
|
24
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 56 Galati
|
27
|
30
|
22
|
0.18
|
32
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 57 Giurgiu
|
25
|
30
|
19
|
0.23
|
30
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 58 Golesti
|
25
|
36
|
21
|
0.21
|
32
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 59 Gorgova
|
27
|
20
|
16
|
0.23
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 60 Grivita
|
27
|
28
|
20
|
0.20
|
31
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 61 Gurahont
|
27
|
20
|
14
|
0.28
|
23
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 62 Harsova
|
27
|
25
|
20
|
0.16
|
27
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 63 Holod
|
23
|
40
|
21
|
0.30
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 64 Huedin
|
27
|
28
|
19
|
0.24
|
31
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 65 Husi
|
27
|
34
|
23
|
0.26
|
39
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 66 Iasi
|
27
|
40
|
22
|
0.30
|
40
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 67 Iezer
|
27
|
40
|
31
|
0.19
|
47
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 68 Ineu
|
13
|
20
|
14
|
0.24
|
22
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 69 Intorsura Buzau
|
27
|
40
|
20
|
0.30
|
35
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 70 Joseni
|
27
|
25
|
15
|
0.23
|
24
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 71 Jurilovca
|
27
|
34
|
24
|
0.21
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 72 Lacauti
|
25
|
40
|
38
|
0.09
|
47
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 73 Lugoj
|
28
|
20
|
15
|
0.19
|
23
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 74 Mangalia
|
27
|
36
|
20
|
0.20
|
31
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 75 Maicanesti
|
27
|
34
|
21
|
0.25
|
34
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 76 Marculesti
|
27
|
28
|
18
|
0.24
|
29
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+

about:blank

06.08.2008

Page 36 of 41
| 77 Medgidia
|
27
|
28
|
19
|
0.22
|
30
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 78 Miercurea Ciuc
|
27
|
34
|
21
|
0.33
|
38
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 79 Minis
|
24
|
20
|
15
|
0.16
|
22
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 80 Moldova Veche
|
28
|
34
|
25
|
0.19
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 81 Moneasa Izvor
|
16
|
24
|
12
|
0.45
|
26
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 82 Negresti
|
27
|
40
|
24
|
0.26
|
40
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 83 Ocna Sugatag
|
27
|
34
|
18
|
0.31
|
32
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 84 Odorhei
|
27
|
40
|
18
|
0.30
|
33
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 85 Oncesti
|
27
|
30
|
17
|
0.27
|
29
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 86 Oradea
|
27
|
25
|
17
|
0.17
|
24
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 87 Oravita
|
27
|
40
|
34
|
0.19
|
51
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 88 Paclesa
|
27
|
28
|
17
|
0.23
|
28
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 89 Parang
|
27
|
35
|
20
|
0.31
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 90 Paltinis
|
27
|
40
|
32
|
0.20
|
48
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 91 Patarlagele
|
27
|
40
|
19
|
0.28
|
32
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 92 Petrosani
|
27
|
17
|
12
|
0.21
|
18
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 93 Petru Groza
|
27
|
28
|
16
|
0.30
|
28
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 94 Piatra Neamt
|
27
|
28
|
22
|
0.15
|
30
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 95 Pitesti
|
27
|
37
|
17
|
0.34
|
33
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 96 Ploiesti
|
27
|
28
|
19
|
0.20
|
28
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 97 Podul Iloaie
|
27
|
36
|
19
|
0.29
|
33
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 98 Poiana Stampei
|
27
|
28
|
14
|
0.31
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
| 99 Polovraci
|
27
|
24
|
16
|
0.21
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|100 Predeal
|
27
|
28
|
19
|
0.26
|
31
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|101 Rarau
|
27
|
34
|
24
|
0.24
|
38
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|102 Radauti
|
27
|
38
|
23
|
0.25
|
38
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|103 Rauseni
|
27
|
34
|
22
|
0.29
|
38
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|104 Ramnicu Sarat
|
27
|
24
|
17
|
0.16
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|105 Ramnicu Valcea
|
25
|
19
|
13
|
0.22
|
21
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|106 Roman
|
25
|
40
|
22
|
0.29
|
38
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|107 Rosiori de Vede
|
25
|
34
|
24
|
0.20
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|108 Salonta
|
9
|
24
|
16
|
0.25
|
26
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|109 Sarmas
|
24
|
28
|
19
|
0.24
|
31
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|110 Satu Mare
|
27
|
26
|
17
|
0.19
|
26
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|111 Sacuieni
|
27
|
28
|
19
|
0.18
|
28
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|112 Sebes
|
27
|
28
|
19
|
0.20
|
29
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|113 Semenic
|
27
|
40
|
32
|
0.21
|
50
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|114 Sfantu Gheorghe
|
13
|
28
|
18
|
0.19
|
27
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|115 Sf. Gheorghe Delta
|
27
|
24
|
18
|
0.16
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+

about:blank

06.08.2008

Page 37 of 41
|116 Sibiu
|
27
|
34
|
21
|
0.24
|
34
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|117 Sighet
|
28
|
34
|
21
|
0.32
|
39
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|118 Sannicolau Mare
|
28
|
24
|
17
|
0.13
|
23
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|119 Slobozia
|
11
|
30
|
21
|
0.20
|
32
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|120 Stolnici
|
27
|
28
|
15
|
0.26
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|121 Suceava
|
27
|
34
|
23
|
0.25
|
38
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|122 Sulina
|
27
|
35
|
25
|
0.15
|
35
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|123 Supuru de Jos
|
21
|
40
|
17
|
0.37
|
33
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|124 Tecuci
|
26
|
28
|
20
|
0.21
|
31
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|125 Timisoara
|
28
|
29
|
19
|
0.28
|
33
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|126 Titesti
|
27
|
23
|
12
|
0.37
|
23
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|127 Titu
|
27
|
28
|
21
|
0.12
|
28
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|128 Targoviste
|
25
|
34
|
17
|
0.29
|
30
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|129 Targu Jiu
|
27
|
35
|
17
|
0.30
|
31
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|130 Targu Logresti
|
27
|
14
|
11
|
0.17
|
16
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|131 Targu Mures
|
27
|
22
|
15
|
0.16
|
21
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|132 Targu Neamt
|
27
|
40
|
21
|
0.28
|
37
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|133 Targu Ocna
|
27
|
36
|
21
|
0.28
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|134 Targu Secuiesc
|
27
|
40
|
24
|
0.25
|
40
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|135 Tulcea
|
27
|
34
|
22
|
0.31
|
39
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|136 Tulnici
|
28
|
24
|
17
|
0.15
|
23
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|137 Turda
|
26
|
28
|
18
|
0.15
|
25
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|138 Turnu Magurele
|
27
|
35
|
20
|
0.25
|
32
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|139 Urziceni
|
27
|
35
|
23
|
0.22
|
36
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|140 Vaslui
|
27
|
20
|
12
|
0.24
|
20
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|141 Videle
|
27
|
34
|
21
|
0.24
|
34
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|142 Viziru
|
27
|
28
|
21
|
0.17
|
31
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|143 Vladeasa
|
27
|
40
|
39
|
0.08
|
47
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|144 Voineasa
|
27
|
16
|
10
|
0.23
|
16
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+
|145 Zalau
|
27
|
28
|
16
|
0.25
|
27
|
+--------------------------+------------+--------+---------+----------+----------------+

Tabelul A.2.
Conversiuni ale vitezei vantului mediata pe 1 min. si 10 min.
(ISO DP 4354)

-------------------------------------------------------------------------------Presiunea vantului bazata pe


Intervalul de mediere a vitezei vantului
viteza mediata pe 10 min.
----------------------------------------------------kPa
10 min.
1 min.
-------------------------------------------------------------------------------0.3
22.4
27
0.4
25.8
31

about:blank

06.08.2008

Page 38 of 41
0.5
28.9
35
0.6
31.6
38
0.7
34.2
41
0.8
36.5
44
0.9
38.7
47
1.0
40.8
50
--------------------------------------------------------------------------------

In Campia Romana, pentru orasul Bucuresti s-au calculat si valorile factorului directional pentru vitezele maxime anuale ale
vantului pe 16 directii, Tabelul A.3.
Tabelul A.3.
Factorul directional al vitezei vantului avand 50 ani perioada medie
de revenire, C(Dir) 1)

___________
) Pentru toate directiile C(Dir) = 1.0.

-------------------------------------------------------------------------------Directia
N
NNE
NE
ENE
E
ESE
SE
SSE
-------------------------------------------------------------------------------C(Dir)
0.34
0.52
0.97
0.83
0.48
0.38
0.38
0.34
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Directia
S
SSV
SV
VSV
V
VNV
NV
NNV
-------------------------------------------------------------------------------C(Dir)
0.41
0.41
0.52
0.52
0.55
0.42
0.31
0.38
--------------------------------------------------------------------------------

Vitezele caracteristice ale vantului definite cu 100 ani si 10 ani interval mediu de recurenta se pot calcula simplificat in functie
de viteza caracteristica a vantului avand 50 ani interval mediu de recurenta, cu urmatoarele relatii:

U(IMR) = 100 ani/U(IMR = 50 ani) aprox. = 1.09


U(IMR) = 50 ani/U(IMR = 10 ani) aprox.= 1.25.

#SIMG#25r16552!!Figura A.1#EIMG#
Valori caracteristice ale vitezei vantului avand 50 ani interval mediu
de recurenta (2% probabilitate anuala de depasire)
#SIMG#25r16553!!Figura A.2#EIMG#
Valori caracteristice ale presiunii de referinta
a vantului, mediata pe 10 min., avand 50 ani interval mediu de recurenta
(2% probabilitate anuala de depasire)
ANEXA B
Metoda simplificata de calcul dinamic la vant conform EC 1
Se recomanda pentru structuri paralelipipedice.
Factorul dinamic pentru evaluarea raspunsului de varf la vant al structurilor se defineste ca un factor ce amplifica presiunea
vantului calculata la o inaltime a structurii z = z(echivalent) = z(e) pe baza vitezei vantului care contine factorul de rafala c(g)(z):

+
1 + 2 g I | z

+ -- -- -- - -- 2
2
+ R

| \| Q0

v|
e |
x
+
+
= -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -+
+
1 + 7 I | z |
v |
e |
+
+

(B . 1)

u nd e:
+
+
| z
| e st e i nt e ns it a te a t ur bu l en te i l a c ot a z = z ( e)
v |
e |
+
+
g
- f ac to r ul d e v ar f p en t ru r a sp un s ul e x tr em ma xi m a l s tr uc t ur ii
Q 2
- t er me n c ar e e va l ue az a c om p on en t a ne r ez on a nt a a r as p un su l ui
0
I

about:blank

06.08.2008

Page 39 of 41
2

- t er me n c ar e e va l ue az a c om p on en t a re z on an t a a r as pu n su lu i .

Inaltimea echivalenta z(e) se defineste ca fiind inaltimea ce corespunde unei inaltimi egale cu 0.6 din inaltimea
paralelipipedului asezat vertical sau inaltimea pana la centrul ariei expuse a constructiei, in celelalte cazuri.
Presiunea vantului pentru proiectarea structurilor cu raspuns dinamic la vant, q(d)(z) se poate scrie ca produsul urmatorilor
factori:

+ + + --------+ + +--------1+2gI |z |\|Q 02 + R 2


1+2gI |z |\|Q0 2 + R 2
v| e|
x
v| e|
x
+ +
+ +
q (z) = c (z)[1+2 3.5I (z)] -------------------- q
= c (z) --------------------- q
d
r
v
+ +
ref
e
+ +
ref
1+7I |z |
1+7I |z |
+ -----+------+
v| e|
v| e|
c (z)
+ +
+ +
g

(B.2)

respectiv

10 m i n
c
d
q ( z) = c (z ) -- -- -- - -- -- - - q
d
e
+
+
r ef
1 + 7I | z |
v| e|
+
+

( B. 3 )

In relatiile de mai sus:

c ( z ) es t e fa c to ru l d e r ug oz i ta te
r
c ( z ) = 1 + 3 . 5 [2 I (z ) ]
g
v
c ( z ) = c ( z) c (z ) e st e f ac t or ul de e x pu ne r e
e
r
g
z
= 0 .6 di n i na lt i me a t ot al a a c l ad ir i i
e
10 mi n
c
- fa ct or u l de ra sp u ns d i na mi c c e a mp li f ic a p re si u ne a v an tu l ui c a lc ul a ta p e b az a
d
v it e ze i m ed ia t e pe 10 m i n.
c
- f ac to r ul d e r as p un s d in am i c ce am pl i fi ca pr es i un ea va nt u lu i c al cu l at a p e ba z a
d
vi te z ei d e r af a la ( v it ez a m ed i at a p e 10 mi n. in mu l ti ta cu f a ct or u l de ra fa l a
c (z ) ).
g

Semnificatiile celorlalte marimi din expresia factorului dinamic de raspuns la vant sunt descrise in cele ce urmeaza:
(i) In formula factorului dinamic de raspuns c(d)^10 min, factorul de varf al raspunsului structurii g se defineste astfel:

+ -- -- -- - -- -0, 55 7
g = \ | 2 l n n iu t + -- -- -- - -- -- + -- -- -- - -- -\ | 2 l n n iu t

(B . 4)

unde t = 10 min. = 600 s este intervalul de mediere a vitezei de referinta a vantului, iar niu este frecventa medie a vibratiilor
structurii dominate de modul fundamental. Aceasta poate fi aproximata cu formula:

+ -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - -| n iu 02 Q 02 + n (x ) 2 R (x ) 2
ni u =
| -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -- - \|
Q 2 + R (x ) 2
0

(B . 5)

n(1x) este frecventa fundamentala, in Hz, a vibratiilor structurii pe directia vantului, iar niu 0 este frecventa medie, in Hz, a
rafalelor vantului pe structuri rigide si, dupa EC1:

ni u

U[ z( e )]
1
= -- -- -- - -- - -- -- -- - -- -L (i )[ z (e )]

about:blank

(B. 6)

0 615
1, 1 1 S .

06.08.2008

Page 40 of 41
in care:

( b +h )
S = 0 .4 6 -- -- -- - -- L (i ) [z (e ) ]

+ -- -- \| b h
+ 10 .5 8 -- -- -- - -- L (i ) [z (e ) ]

( B. 7)

b si h sunt latimea si inaltimea ariei structurii expuse vantului


U[z(e)] - viteza mediata pe 10 min. la inaltimea deasupra terenului z(e)
L(i)[z(e)] - lungimea scarii integrale a turbulentei, in metri, respectiv pentru z < 300 m;

+
|
z
L( i )[ z] = 30 0 | -- -- |
3 00
+

+ ep si l on
|
|
|
+

( B. 8)

Exponentul epsilon are valorile:

Expunerea

I
II
III
IV

Mare
Camp deschis
Zone cu densitate redusa a constructiilor
Zone urbane dens construite. Paduri

e = 0.13
0.26
0.37
0.46.

Simplificat, factorul de varf al raspunsului structurii, g poate fi luat acoperitor g = 3.5.


(ii) Intensitatea turbulentei vantului se defineste cu formula (17):

+ -- -- \| b e ta
I( z ) = -- -- -- - -z
2 .5 l n -z 0

( B .9 )

unde valorile beta sunt cele din formula (18).


Pentru z = z(e):

+ ----\| beta
I(z) = ----------z(e)
2.5 ln ---z0

(iii) Factorul Q0, care evalueaza partea nerezonanta a raspunsului, se defineste conform EC1 ca fiind:

1
Q 02 = --------------------------------

(B.10)

1 + 0.9 [(b + h)/L(i)(z(e))] 0.6 3

#SIMG#25r16554!!Figura B.1#EIMG#
Factorul Q 0
(iv) Factorul [R(x)]2, care evalueaza partea rezonanta a raspunsului, se defineste conform EC1-1993, astfel:

pi
[ R( x )] 2 = -- -- -- - R (N ) R (h ) R (b ) [ 0. 53 + 0. 4 7 R( d )]
2 d e lt a

about:blank

(B . 11 )

06.08.2008

Page 41 of 41
unde delta reprezinta decrementul logaritmic al amortizarii ale carui valori recomandate in cod sunt:

- p en tr u c la d ir i

de lt a = 0 . 04 5 n 1 > = 0. 0 5 (o t el )

- p en tr u c os u ri ( t ur nu r i)

= 0. 0 45 n 1 + 0 .0 5 > = 0 .1 0 ( be to n )
de lt a = 0 . 01 5 - 0 .0 30 (o te l )
= 0. 0 75 n
> 0 .0 3 ( be t on )
1

R(N) - densitatea spectrala de putere adimensionala (normalizata) a fluctuatiilor fata de medie ale componentei longitudinale
a rafalelor:

6 .8 N ( x)
R( N ) = -- -- -- - -- -- - -- -- - [ 1 + 1 0. 2 N (x )] 5/ 3

( B .1 2)

n (1 x) L( i) [z (e c hi v. )
N( x ) = -- -- -- - -- -- - -- -- - -- -U [z (e c hi v. )

(B .1 3 )

u nd e

#SIMG#25r16555!!Figura B.2#EIMG#
Densitatea spectrala de putere adimensionala, R(N)
R(h), R(b) si R(d) sunt respectiv functiile de corelatie verticala, transversala si in lungul vantului date de:

1
1
R( e ta ) = -- - - -- -- -- [ 1 - e ^( -2 cs i) ]
2
e ta
2 e ta

(B . 14 )

u nd e
pe n tr u R (h )

et a = 4 . 6 N( 1 x) h / L

pe n tr u R (b )

et a = 4 . 6 N( 1 x) b / L

[ z( ec h iv .) ]

[ z( ec h iv .) ]
1
et a = 1 5 .4 N ( 1x ) d /L 1 [ z( ec h iv .) ]

pe n tr u R (d )

( B .1 5)

Acoperitor si simplificat, Ec. (B.11) se recomanda a fi utilizata fara factorul [0.53 + 0.47 R(d)], respectiv:

pi

[R ( x) ] 2 = -- -- -- - R (N ) R (h ) R (b )
2 d el ta

( B. 1 6)

#SIMG#25r16556!!Figura B.3#EIMG#
Functia de corelatie, R(eta)
ANEXA C
Reguli pentru solicitarile din vartejuri
Regulile pentru solicitarile din vartejuri si efectele aeroelastice urmeaza a fi introduse in cod dupa definitivarea Anexei C
(informativa) a Eurocodului 1 - Partea 2.4. Actiunea vantului.

about:blank

06.08.2008