METABOLISMUL

INTERMEDIAR AL
LIPIDELOR
CONF.UNIV.DR.LILIOS GABRIELA

Lipidele sunt substante organice alcatuite, ca si

glucidele, din C ,O si H, dar, spre deosebire de
acestea, contin mult hidrogen si putin oxigen.
Unele lipide pot contine si fosfor. Din punct de
vedere chimic, lipidele sunt esteri ai acizilor grasi
cu alcooli superiori. Acizii grasi intalniti mai
frecvent sunt acidul palmitic si acidul oleic.
Alcoolul cel mai frecvent este glicerolul. Lipidele
sunt o clasa heterogena de substante, insolubile
in apa, solubile in solventi organici. Principalele
lipide din organism sunt trigliceridele, colesterolul
si fosfolipidele. Sursele de lipide pot fi atat de
origine animala, cat si vegetala.

ROLUL FIZIOLOGIC AL LIPIDELOR

Rol energetic. Datorita abundentei atomilor
de hidrogen din molecula lor, lipidele degaja prin
ardere o mare cantitate de caldura. Un gram de
lipid catabolizat pana la dioxid de carbon si apa
elibereaza 9,3kcal. Organismul foloseste in egala
masura lipidele si glucidele ca material energetic.
Metabolizarea lipidelor este dependenta de a
glucidelor. O alta caracteristica a rolului energetic
al lipidelor este posibilitatea stocarii energiei sub
forma de rezerve lipidice, in cantitati insemnate.
Catabolismul exagerat al lipidelor prezinta
inconvenientul generarii in exces a corpilor
cetonici. Tesutul nervos nu catabolizeaza lipide, ci
numai glucide. Cel mai important rol energetic il
au trigliceridele.

Rol plastic. Lipidele intra in constitutia

tuturor membranelor celulare si
intracelulare.Teaca de mielina a nervilor
este foarte bogata in lipide si exemplele
pot continua. Cel mai important rol plastic
il au fosfolipidele.

Rol functional. Lipidele de natura

sterolica(colesterol) reprezinta precursori
ai acizilor grasi nesaturati (linolic, linoleic
si arahidonic) ce nu pot fi sintetizati in
organism; ei se numesc acizi grasi
esentiali si reprezinta vitamina F. Lipidele
se depun subcutanat si in jurul organelor
interne, indeplinind rol protector mecanic.
Stratul subcutanat lipidic mai are rol de
izolator termic, iar abundenta
colesterolului in stratul cornos al
epidermului il face impermeabil la apa.

CAILE METABOLICE ALE LIPIDELOR

Lipidele se absorb sub forma de acizi grasi,
monogliceride, glicerol, colesterol si fosfolipide.
Primul act al metabolismului lipidic are loc chiar
in enterocit, care resintetizeaza trigliceridele din
alfa-glicerofosfat si acizi grasi.
Al doilea act al metabolismului intermediar
lipidic are loc mai ales la nivelul adipocitelor si
al hepatocitelor. Principalele transformari
suferite de lipide in organism sunt: 1. depunere
ca rezerve, adipogeneza(lipogeneza); 2.
lipoliza(catabolizare); 3.cetogeneza; 4.
gluconeogeneza(transformare in glucide).
Lipogeneza. Sinteza lipidelor de rezerva are
loc in ficat si tesutul adipos.

Principala forma de depozit o reprezinta

trigliceridele. Pentru sinteza acestora este
nevoie de acizi grasi si afla glicerofosfat. Acizii
grasi provin din alimente sau sunt produsi din
glucide ori unii aminoacizi. Intre grasimile neutre
plasmatice si cele de rezerva exista un schimb
permanent ce asigura constanta lipemiei. Cand
lipemia creste, are loc depunerea excesului de
grasimi ca rezerve tisulare, iar cand scade sunt
mobilizate rezervele lipidice. Lipogeneza este
conditionata de aportul glucidic. Cand se
consuma hidrocarbonati in cantitati mari,
excesul de glucoza este transformat in lipide de
rezerva si are loc ingrasarea. In lipsa glucozei,
lipogeneza inceteaza, iar organismul consuma
din rezervele lipidice proprii.

Lipoliza. Mobilizarea rezervelor lipidice se datoreaza

unor lipaze tisulare activate de adrenalina, glucagon si
sistemul simpatic. Sub actiunea lipazelor are loc
hidroliza trigliceridelor in acizi grasi si glicerol. Acestia
trec in sange si sunt utilizati de toate tesuturile, cu
exceptia tesutului nervos. Catabolismul glicerolului are
loc pe calea glicolizei, iar catabolismul acizilor grasi pe
calea beta-oxidarii sau spiralei Lynen.
Beta-oxidarea corespunde etapei metabolizarii
incomplete a acizilor grasi si consta din fragmentarea
succesiva a acestora in molecule de acetil CoA, cu
eliberare de energie. Acetatul activ este degradat in
continuare, pe calea comuna, oxidativa, a ciclului Krebbs
si catenei respiratorii, pana la dioxid de carbon si apa, cu
eliberarea unei mari cantitati de energie. Din
catabolismul unui mol de acid stearic rezulta 2500kcal,
din care 1200 se inmagazineaza in 146 moli ATP.
Energia eliberata de acizii grasi depinde de lungimea
lantului acestora. Atat sinteza, cat si degradarea acizilor
grasi are loc la nivelul mitocondriilor.

REGLAREA METABOLISMULUI INTERMEDIAR

LIPIDIC
Se face prin mecanisme neuro-umorale complexe,
care regleaza si metabolismul intermediar glucidic. Acest
lucru este explicabil date fiind numeroasele intersectii ale
acestor doua metabolisme. Factorul principal care
dinamizeaza metabolismul lipidic si glucidic este
reprezentat de nevoile energetice ale organismului.
Ca si glicemia, valoarea lipemiei se mentine
constanta in jurul a 700 mg la 100 ml plasma, ceea ce
inseamna 7g lipide la litru. Valoarea lipemiei depinde si
ea de echilibrul ce se stabileste intre consumul tisular
lipidic si depozitele de grasimi. Spre deosebire de
depozitele de glicogen, care reprezinta maximum 500 g
pentru un organism adult, depozitele de lipide sunt de
ordinul kilogramelor sau al zecilor de kilograme. Tinand
seama de puterea calorica a glucidelor, se obtin 2000
cal, ceea ce acopera necesarul minim energetic pe
numai 24 ore. Prin oxidarea completa a 10 kg lipide se
obtin 90 000 kcal, asigurand energia necesara pe timp
de 45 zile.

Mecanismele de depozitare a lipidelor in rezervele adipoase

depind de activarea unei enzime, lipoprotein-lipaza, care
desface lipoproteinele circulante si permite depozitarea
tisulara a lipidelor sub forma de trigliceride. Mobilizarea
lipidelor din tesutul adipos se face sub actiunea trigliceridlipazei, care hidrolizeaza grasimile, eliberand acizii grasi ce
vor lua calea sangvina. Hormonii anabolizanti lipidici
(somatotropul, glucocorticoizii, hormonii tiroidieni) au actiune
adipokinetica. Un rol important in reglarea echilibrului
lipemic il joaca centrii hipotalamici ai foamei si satietatii,
precum si sistemul limbic, formatiuni ce conlucreaza la
reglarea actelor de comportament alimentar, asigurand
echilibrul dintre ingestia de alimente si cheltuielile energetice
ale organismului. Dereglarea homeostaziei lipidice se poate
produce fie printr-o exagerare a adipogenezei, fie a
adipolizei. Exagerarea adipogenezei, obezitatea, are drept
cea mai frecventa cauza hiperalimentatia si sedentarismul.
Exagerarea adipolizei, pierderea in greutate pana la
casexie, are in primul rand cauze endocrine. Deficitul de
anabolizanti lipidici si excesul de hormoni catabolizanti duc
la insemnate pierderi in greutate.

Ateroscleroza este o boala a arterelor mari si

medii, in care, pe fata interna a peretilor arteriali
se dezvolta placi de aterom, care contin initial
colesterol, si evolueaza spre structura mult mai
complexa. Aparitia acestor leziuni determina
scaderea elasticitatii peretilor arteriali, cu
consecinte foarte importante pentru functionarea
sistemului cardiovascular. Factorul cel mai
important, ce determina ateroscleroza, este
cresterea concentratiei plasmatice a
colesterolului, aflat in plasma sub o anumita
forma. Cea mai importanta masura de prevenire
a acestei boli este o dieta cu continut redus de
lipide. Alti factori, care determina aparitia
aterosclerozei sunt: diabetul zaharat,
hipotiroidismul si fumatul.