Sunteți pe pagina 1din 9

Gradinita PN Rachiteni Iasi

Tehnici de comunicare interpersonal actualizate n comunicarea cu prinii

Este in zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te asculte.


M. Eminescu
Comunicarea a fost definita ca o form particular a relaiei de schimb ntre dou sau mai
multe persoane, dou sau mai multe grupuri.
Eseniale pentru actul comunicrii sunt:
1) relaia dintre indivizi sau dintre grupuri,
2) schimbul, transmiterea i receptarea de semnificaii,
3) modificarea voit sau nu a comportamentului celor angajati.
Elementele comunicrii didactice sunt:
emiterea mesajului didactic de ctre profesor sau de o alt surs de informaie, de la o
anumit distan;
canalul prin care se transmite mesajul;
receptarea mesajului de ctre elevi;
stocarea i prelucrarea lui n scopul lurii deciziilor (formularea rspunsurilor de ctre
elev, a corectrilor sau a completrilor de ctre profesor).
Particulariti ale comunicrii interpersonale
- este cea mai important form de comunicare (pentru sine i relaia cu ceilali)
- cel mai des folosit (nuanat n funcie de context, interlocutori)
- nu poate fi evitat (de ea depinde existena social)
- se refer la comunicarea fa n fa
- presupune capacitate de autoanaliz, autocunoatere i cunoaterea barierelor/
factorilor perturbatori care ngreuneaz procesul comunicrii.
Tipuri de comunicare:
Referat Liliana Gherca

Gradinita PN Rachiteni Iasi

Dupa nivelul interactiunii:

Interpersonala

Intrapersonala(monologul)

de grup

de masa

publica sau mediatica.

Dupa tipul de cod utilizat

verbala (orala

paraverbala

nonverbala.

si scrisa)

Dupa canalul utilizat

directa (nemijlocita)

mediata (cnd se folosesc canale intermediare cum ar fi cartile, televiziunea,


radioul, telefonul, internetul, aparatele foto, camerele de filmat etc. ).

Comunicarea intrapersonala se refera la ganduri, la sentimente si la modul in care ne


vedem pe noi insine, suntem emitatori si receptori ai comunicarii cu o forma aparte reprezentata
prin gandirea pozitiva.
Comunicarea verbala se sprijina pe folosirea cuvantului in comunicare fiind forma cea mai
avansata de comunicare umana depinzand de o similaritate intre emitator si receptor.
Paralimbajul reprezinta calitatea vorbirii (ritm, ton, pauzele)
Comunicarea nonverbala este continua, in orice moment, de la contact vizual, expresiile
fetei, limbajul trupului, imbracaminte.

Bariere n comunicare:
a) de natur personal:

bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori i lipsa cadrelor de


referin, condiionarea i manipularea prin alte surse, prejudecile, diferenele
culturale);

Referat Liliana Gherca

Gradinita PN Rachiteni Iasi

bariere cauzate de frica endemic (nfruntarea, agresivitatea, principiul competiiei,


rezistena la schimbare, lipsa ncrederii n sine);

bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoaterea


propriei persoane, sentimentul de incompeten sau ineficien, lipsa de obiectivitate i
realism, pasivitate excesiv);

bariere referitoare la relaiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de autenticitate,


izolare);

bariere de ordin emoional (teama de a nu comite greeli, nencrederea fa de superiori,


colegi, dificultatea de a schimba modul de gndire, dependena excesiv de opiniile altora
etc.).

b) care in de procesul comunicrii:

bariere de limbaj (aceleai cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea
emoional a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute i rutina
influeneaz receptivitatea, dificulti de exprimare etc.);

bariere de mediu (climat de munc necorespunztor, folosirea de suporturi


informaionale inadecvate etc.);

bariere de ordin cultural (dorina de a se conforma modelelor sociale, dorina de


apartenena, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile etc.);

bariere de concepie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stngcie a mesajului de


ctre emitor, concluzii pripite asupra mesajului, lipsa de interes a receptorului fa de
mesaj);

bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge ntre cauz i efect, refuzul de a


sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, ngustarea excesiv a punctului de
vedere);
Principalele bariere umane n cadrul unei comunicri eficiente sunt : fizice (deficiene

verbale, acustice, amplasament, lumin, temperatur, ora din zi, durata ntlnirii, etc.);semantice
(vocabular, gramatic, sintax, conotaii emoionale ale unor cuvinte); determinate de factori
interni: implicare pozitiv (ex: mi place Ion, deci l ascult); implicare negativ (ex: Mirela m-a
brfit acum 1 an, deci interpretez tot ce spune ca fiind mpotriva mea); frica; diferenele de
Referat Liliana Gherca

Gradinita PN Rachiteni Iasi

percepie; concluzii grbite; lips de cunoatere; lips de interes (una din cele mai mari bariere ce
trebuiesc depite este lipsa de interes a interlocutorului fa de mesajul emi torului); emoii
(emotia puternic este rspunztoare de blocarea aproape complet a comunicrii); blocajul
psihic; tracul.
ntre obstacolele ce apar mai frecvent n comunicarea didactic, menionm:
suprancrcarea (determinat de criza de timp, dar i de dorina unor profesori de a nu omite
lucruri importante); utilizarea unui limbaj ncifrat, inaccesibil (sau greu accesibil) copiilorr;
dozarea neuniform, n timp, a materialului de predat; starea de oboseal a copiilor sau
indispoziia profesorului; climatul tensionat sau zgomotos.

Importana feed-back-ului n comunicarea interpersonal


Feed-back-ul indeplineste functiile de control, de reglare si autoreglare a informatiilor
transmise, prin eliminarea la timp a unor eventuale perturbari si distorsiuni.
Efectul comunicarii este identificat prin asentimentul/dezacordul, acceptarea/respingerea,
nelegerea/nenelegerea, claritatea/confuzia mesajului transmis.

Comunicarea este un proces complex marcat de un ansamblu de factori (materiali,


psihologici, sociali) care trebuie luati n consideraie. Aceasta perspectiv a condus la elaborarea
unor modele circulare ale comunicrii, n care se pune accent pe interaciune i feed-back
(modelul comunicrii al lui Norbert Wiener, Meyer-Eppler)
emitator

mesaj

canal

mesaj

destinatar

Feed-back

analiza/interpretarea informaiilor verbale/nonverbale care se ntorc de la interlocutor, cu


rol deosebit n construcia ulterioar a comunicrii

Referat Liliana Gherca

Gradinita PN Rachiteni Iasi

Un prim feed-back se realizeaza chiar la nivelul emitatorului, acesta receptand propriul


mesaj pe care il regleaza din mers pentru a-si satisface exigentele personale de exprimare.
In relatiile interpersonale, feed back-ul consta in reglarea conduitei emitatorului in functie
de raspunsul verbal sau mimico-gesticular al interlocutorului si invers, precum si reglarea
conduitei receptorului in functie de mesajul emitatorului. Acest reglaj se poate realiza imediat
dupa receptarea raspunsului interlocutorului (feed back imediat!) sau la o anumita distanta in
timp (feed-back amanat!).
Feed back-ul joaca, in acest fel, un rol esential, reglator, privind calitatea relatiei de
comunicare, informand interlocutorii asupra modului in care sunt receptate mesajele, asupra
importantei pe care ei o atribuie acestora, a modului in care fiecare subiect este receptat si
apreciat de catre partenerul de relatie.
Pot fi enumerate mai multe date comportamentale definitorii pentru profilul profesional al
educatorului:
-

sa fie foarte atent la propria lui exprimare;

sa stie sa formuleze clar si sa reformuleze, ori de cate ori este nevoie, mesajele pe care le

adreseaza elevilor;
-

sa-si domine propriile manifestari afective, atunci cand ele se repercuteaza negativ asupra

relatiilor cu clasa de elevi;


-

sa stie sa puna probleme;

sa propuna solutii diverse si sa stimuleze emiterea de solutii de catre elevi;

sa stie sa puna in evidenta calitatile interlocutorilor;

sa-si stapaneasca anumite porniri generate de sentimentul de superioritate pe care i-l

furnizeaza statutul sau privilegiat;


-

sa fie un bun mediator si negociator al relatiilor de tip comunicativ. Nu face reprosuri, nu

partineste pe cineva pentru a favoriza pe altcineva; trateaza orice situatie cu detasare, ca pe un


dat ce necesita o rezolvare amiabila; acorda sprijin pentru gasirea de solutii cand constata ca
elevul se afla in dificultate; isi propune ajutorul intr-o maniera de respect mutual; nu obliga pe
nimeni sa-l asculte ci se face ascultat; acorda atentie, timp si manifesta bunavointa; e discret si
inspira incredere; nu forteaza lucrurile peste limita acceptabilului, nu cere imposibilul;

Optimizarea comunicrii cu prinii


Referat Liliana Gherca

Gradinita PN Rachiteni Iasi

Gradinita este o institutie de educatie si are rolul de a oferi srijin educativ pentru copii si
parinti. Mai mult, ea este terenul unor relatii educative din care fiecare beneficiar copil,
parinte, educatoroare de invatat si trebuie sa se simta valorizat si important.

Cunoaterea prinilor/aparintorilor (tipul de familie, nivel studii, specificul muncii lor,


timp liber, valori la care se raporteaz etc.) are loc in primele sedinte cu parintii
organizate la nivel de grupa.

Aprecierea copiilor, neetichetarea acestora se face pe parcursul procesului instructiveducativ, zilnic, prin evaluari scrise

sau verbale evitant mustrarile care pot leza

dezvoltarea personalitatii si stima de sine.

Atitutidine pozitiv, optimist, politicoas in orice comunicare cu pescolarii sau parintii


pentru a-i incuraja sa fie deschisi si sa se implice eficient in relationarea scoala-familie.

Limbaj ngrijit, adaptat interlocutorului;


Barierele culturale constituie, de asemenea, factori frecveni ai nenelegerilor~prini

cadre didactice, cu att mai mult cu ct prinii se consider inferiori la acest capitol cadrului
didactic. Ascendentul de cultur constituie un factor de asimetrie normal a relaiei amintite.
Profesorul ns nu trebuie s exacerbeze rolul acestei eventuale discrepane, fcnd tot
posibilul ca dezechilibrul de cultur s se transforme, printr-o chibzuit cumptare, ntr-un
raport echitabil.

Utilizarea tipurilor de limbaj verbal, nonverbal, paraverbal, pentru coerena mesajului;


Inadvertenele de limbaj pot constitui bariere grave n calea comunicrii dintre

educator i prini. Un limbaj cutat, cu elemente psihopedagogice i de ordin tehnic, ori plin
de neologisme i de preiozitate la nivel pe stil, poate constitui un factor de blocaj al
comunicrii prini-cadre didactice. Un limbaj simplu, direct, n termeni normali, adaptat
interlocutorului constituie soluia acestei situaii de blocaj;

Acceptarea sugestiilor din partea familiei (armonizarea punctelor de vedere);

Utilizarea prin excelen a unei comunicri asertive;


Comunicarea asertiv poate vizeaz capacitatea de a exprima propriile triri i opiuni

ntr-o manier n care stima de sine i a celorlali s nu fie lezate. O persoan care deine
aceast competen comunicaional tie i poate s-i exprime dorinele, s spun ce
gndete, s refuze, s rezolve conflicte ntr-o manier ferm dar fr s-i jigneasc
interlocutorii, meninndu-i, n acelai timp, controlul asupra focarelor conflictuale.

Acordarea de interes opiniilor pertinente ale prinilor;


Referat Liliana Gherca

Gradinita PN Rachiteni Iasi

Organizarea de activiti/proiecte/programe la care prinii s poat participa activ;


Lucrand in parteneriat cu familia, educatoarea asigura sustinerea optima a invatarii

copiilor si a nevoilor lor de dezvoltare. Programul instructiv- educativ din gradinita de copii
recunoaste importanta familiei in viata copilului si stabileste strategii efective de includere a
parintilor in programele gradinitelor.
Constientizarea parintilor asupra rolului si a importantei educatiei timpurii reprezinta
imperativul reformei invatamantului prescolar; o colaborare de succes dintre gradinita si
familie sporeste intelegerea si sensibilitatea fata de nevoile copilului, potentand astfel reusita
integrarii in ciclul primar.
Activitatile desfasurate impreuna cu familiile copiilor si in favoarea acestora constituie o
parte componenta a unui program eficient de educatie timpurie. Parintii trebuie sprijiniti sa
isi cunoasca copiii, sa le identifice nevoile si sa sprijine dezvoltarea si cresterea lor
armonioasa. In fapt este o ipoteza de lucru, orice parinte isi iubeste copilul si doreste sa-i
ofere cat mai mult pentru o dezvoltare armonioasa din toate punctele de vedere.

Explicarea onest a eventualelor probleme fara a leza persoanele implicate sau copiii
nedreptatindu-i pe altii.

Luarea de decizii comune in cadrul sedintelor cu parintii sau in orice abordare solicitanta
din partea scolii.
Categorii de parinti cu care este cel mai dificil de comunicat:
- Consumatori de alcool/parinti predispusi spre violenta
- Parinti plecati peste hotare/alta localitate
- Parinti care nu sunt interesati de educatie
- Parinti care nu doresc sa colaboreze
- Parinti divortati
- Parinti lipsiti de drepturi banesti
- Parinti dependent de munca, ce nu au timp sa educe copiii
- Parinti tineri, neformati
- Someri
- Tutori, etc.
Pentru asigurarea comunicarii cu toti parintii s-au elaborat parteneriatele prin care sa

participe cat mai mult in organizarea adunarilor cu parintii si mentinerea relatiei educatorparinte, familie-scoala. Scolile isi dau staruinta in a informa parintii despre viata scolii si
performantele copiilor. Lipsa unei strategii concrete de implicare a parintilor denota si pregatirea
Referat Liliana Gherca

Gradinita PN Rachiteni Iasi

ineficienta a directorului prin a-si exercita functia de manager cat si a educatorului ori
diminuarea atentiei acordate acestui subiect. Pe de alta parte se elaboreaza noi strategii ce se
bazeaza pe activitatile de formare pentru parinti sau programe( ex. Educam asa!).
Crearea unui spectru larg de oportunitati de implicare a parintilor in activitatile scolii este un
indicator al deschiderii si al profesionalismului angajatilor. Principalele activitati care faciliteaza
implicarea parintilor sunt activitatile extracurriculare si excursiile, activitatile legate de
imbunatatirea conditiilor. Sedintele parintilor pe grupe prin dezbaterea unor probleme sau
consilierea lor duce la dezvoltatea relatiilor dintre parinti si educatori.
Consilierea parintilor este o activitate care se refera la acordarea unui sprijin moral si
psihopedagogic pentru familiile prescolarilor. Trebuie indrumate si incurajate pentru a-si exercita
cu succes rolul in viata copiilor, in cresterea, ingrijirea si educarea adecvata a acestora.
Principiile care stau la baza acestor consilieri sunt:
1. acceptarea si comunicarea eficienta presupune ca fiecare parinte sa fie acceptat si considerat
partener in actul comunicarii si al invatarii ;
2. confidentialitatea semnifica nevoia de a pastra secretul problemelor familiei si al datelor
culese in urma discutiilor curente ;
3. respectul individualitatii presupune intelegerea fiecarui parinte ca fiind o persoana care are
dreptul la intelegere si respect, la acceptarea sa asa cum este, fara a se emite judecati de valoare ;
4. sinceritatea impune conturarea unei imagini cat mai clare si mai sincere a problemelor
intampinate si abordarea cat mai realista a situatiilor ;
5. recunoasterea propriilor limite este tot o forma de sinceritate si cere ca educatoarea sa apeleze
la un colaborator, la un specialist sau un consilier ;
6. negocierea solutiilor si respectarea deciziilor beneficiarului se refera la nevoia de a face pe
fiecare sa inteleaga solutiile, de discutare cu parintii a tuturor pasilor in programul de interventie,
ca si sprijinirea deciziilor ;
7. nediscriminarea se refera la respectful identitatii culturale, etnice, religioase, sociale a
parintilor ;
8. acordarea unor servicii integrate presupune apelul la diferiti profesionisti (consilieri
psihopedagogici, asistenti sociali, medici etc).
Setul de relatii pozitive si negative care pot influenta dezvoltarea copilului si care
constituie punctul de plecare in educarea unor comportamente cat mai adecvate ale parintilor au
fost enumerate de PEARCE (1991):

Referat Liliana Gherca

Gradinita PN Rachiteni Iasi

ASPECTE POZITIVE
Caldura si afectiune
Stabilirea clara a limitelor
Recunoasterea rapida a nevoilor
Acceptarea defectelor
Predictibilitate si consistanta
Respectarea individualitatii
Respectarea calitatilor

ASPECTE NEGATIVE
Raceala si ostilitate
Ingrijire insuficienta
Lipsa de raspuns la nevoi
Respingere
Impredictibilitate
Lipsa de respect
Superioritate si calitati negative

Activitatile cu parintii formeaza un tot unitar in munca gradinitei. Pentru a raspunde


nevoilor de formare, informare si consiliere este necesar sa se proiecteze un program pentru
parinti. Educatoarea trebuie sa aiba in vedere atat nevoile copiilor si ale parintilor, cat si ale
gradinitei. Daca educatoarea ofera sprijin si consiliere parintilor, acestia pot acorda ajutor fizic si,
daca se poate, material si financiar in vederea organizarii unui spatiu educational cat mai adecvat
programului de instruire si formare.

Cuvantul e sunet si culoare, e mesagerul gandului uman.


T. Vianu
Intocmit, prof. invat. prescolar, Liliana Gherca

Referat Liliana Gherca