Sistemul contabil francez

A ELABORAT ELEVA:COZACENCO
ELENA
GR CB1204G
PROFESOARA:TESLARU MARIA

Paticularitatea modelului European consta in legatura reciproca cu sistemul

bancar si reglementarea de stat care se manifesta in urmatoarele:
Relatii strinse financiare si de productie cu bancile;
Regulamentul juridic detaliat al evidentei si darilor de seama si orientarea lor
spre interesele administratiei de stat a impozitarii;
Planificarea macroeconomica.
Particularitatea sistemului contabil francez consta in esenta lui
juridical,deoarece toate regulamentele rezulta din legislatia comerciala si fiscala.

Regulametele de baza ale legii contabilitatii referitoare la organizarea evidentei si prezentarii

darilor de seama anuale sunt si in Codul Comercial(1983),in care sunt prezentate
urmatoarele elemente ale sistemului contabil:
1) Stabilirea nivelului respective de evidenta,pentru intreprinderi,si anume:
) Organizarea sistemului de cintabilitate cu includerea activitatii de productie,utilizarea
Planului de coturi,introducerea controlului intern de productie si prelucrarea sistematica a
documentelor;
) Determinarea si constatarea datei de efectuare a procedurilor de contabilitate,a controlului
si documentarii privind rezultatele activitatii economice si financiare;
) Aplicarea principiilor de contabilitate la intocmirea darilor de seama anuale si la
reflectarea rezultatelor inventarierii anuale;
2) Recomandarea pentru intreprinderi a unor register,jurnale si forme ale darii de seama
contabile;
3) Accentuarea importantei raportarii contabile in scopul confirmarii
economice si
juridice a activitatii intreprinderii.

Pentru ca sistemul de contabilitate sa capete o forma incheiata si pentru

sporirea politicii economice a statului,a fost elaborate si adoptata Legea cu
privire la impozite (1984).
Una din particularitatile distincte ale evidentei si darilor de seama in Franta
este utilizarea Planului general de conturi contabile (PCG).
La inceput Planul generl de conturi contabile a fost obligatoriu pentru
intreprinderile si companiile de stat care primesc subventii de stat,deoarece in
el nu erau luate in evidenta particularitatile si diferenta tinerii contabilitatii la
intreprinderile din diferite ramuri ale economiei.Mai departe PCG a fost
introdus la intreprinderile buisnessului particular.

Acest fapt a fot provocat de citva factori:

1. Legea din 1959 a aratat necesitatea PCG si a indicat utilizarea lui in fiecare din ramurile
existente;
2. Efectul implimentarii si utilizarii PCG s-a maniestat in cresterea profesionalismului
contabililor si pregatirii lor;
3. Decretul cu privire la impozite din 1965 a pus in conditii egale toate felurile de business la
declararea impozitului pe venit cu folosirea Planului general de conturi contabile.
Regulamentele de baza ale PCG se refera la recomandarile privind utilizarea termenilor
comuni pentru toate intreprinderile comerciale.
Srcinile PCG sunt:
. Determinare ordinii standardizate a contabilitatii-rezolvarea acestei problem urmareste
standardizarea inregistrarilor contabile la data intrarii lor in sistemul de contabilitate,cu
utilizarea terminologiei decvate continutului opretiilor economico-financiare;
. Standardizarea prezentarii situatiei si rezultatelor financiare ale intreprinderilor in periada
curenta-aceasta problema rezolva prin stabilirea ordinii respective de prezentare a raportarii
financiare si a listei elementelor ei.

In continutul Planului general de conturi contabile intra sistemul de conturi,care

prevede separarea a doua subsisteme autonome de conturi in corespundere cu scopurile
contabilitatii financiare si celei de gestiune si care include:
1. Compartimentul Contabilitatea financiara, in care intra:
. Cinci clase ale conturilor de bilant-clasa 1 capital,clasa 2 active pe termen lung,calsa
3 stocuri si productia neterminata,clasa 4 conturi de primit si conturi catre plata,clasa
5 active si passive financiare.
. Doua clase ale conturilor privind rezultatul financiar-clasa 6conturi de cheltuieli pe
elemente,clasa 7 conturi de venituri pe tipuri.
2. Compartimentul Contabilitatea de gestiune
. Conturi speciale prevazute penru evidenta obligatiilor si garantiilor,datoriilor privind
arenda cu plata in rate si altele;
. Conturi pentru determinarea costului.
Rezolvarea problemelor de metodologie ,teorie si practica ale contabilitatii in Franta este de
omponenta Consiliului pentru contabilitate,membrii caruia sunt specialist profesionisti in
sfera contabilitatii,precum si reprezentanti ai organizatiilor si institutiilor sectorului
particular sau de stat.

Functiile Consiliului sunt:

Elaborarea normativelor contabile,asiguarea implimentarii lor in practica si reexaminarea pe
masura necesitatilor;
Participarea la discutie ci masurile legate de armonizarea standardelor internationale si a
normativelor nationale de evidenta;
Pregatirea propunerilor privind perfectionare darilor de seama din punctual de vedere al
rationalizarii lor si comoditatii in iteresul atit al intreprinderilor,cit si al statisticii nationale.
O anumita influenta asupra formarii doctrine contabilitatii are si Comisia pentru operatiile cu
hirtiile de valoare.
Reglementarea sistemului de contabilitate in Franta consta din doua parti:externa-elaborata la
nivel de stat si interna-organizata de personalul administrative al intreprinderii.
In corespundere cu PCG,informatia cuprinsa in raportarea financiara trebuie sa respecte
caracteristici calitative si cerinte:
Prudenta-la reflecatrea faptelor activitatii economice in rapoartele financiare pentru a evita
riscul de a trece erorile curente si inexactitatile in viitor,ceea ce poate denature valoarea
ctivelor-nete si determinarea rezultatului financiar;
Permanenta-ca rezultat al respectarii stricte a procedurilor si regulilor de tinere a
contabilitatii;
Exactitatea determinarii-rezultatului financiar,ce poate fi obtinut prin aplicarea procedurilor si
regulilor determinate care asigura veridicitatea evidentei si importanta tuturor
operatiilor,evenimentelor,circumstantelor,cu scopul determinarii bazei impozabile.