ANEXE

Anexa 1
Definirea claselor de expunere a constructiilor conform EC 2
Tabel 1
Clasa de
Conditii de mediu
Exemple
expunere
1. Fara risc de coroziune a armaturilor sau agresivitate asupra betonului
XO
- Pentru beton fara armatura sau metal
inglobat ; toate conditiile de expunere
cu exceptia acelora unde sunt posibile
fenomene de inghet-dezghet, de erodare
sau atac chimic
Beton
in
interiorul
- Pentru beton fara armatura sau metal constuctiilor cu umiditate a
inglobat : mediu inconjurator foarte aerului foarte redusa
uscat
2. Coroziunea cauzata de carbonatare
XC1
Umiditate redusa sau umiditate Beton
in
interiorul
permanenta
constuctiilor cu umiditate
redusa a aerului
- Beton aflat permanent in apa
XC2
Mediu umed, rareori uscat
- Suprafete ale betonului in
contact cu apa pe durate mari
de timp
- Majoritatea fundatiilor
XC3
Umiditate moderata
Beton
in
interiorul
constuctiilor cu umiditate
moderata sau ridicata a aerului
- Beton exterior protejat de
ploaie
XC4
Mediu alternant umed si uscat
- Suprafete ale betonului
supuse contactului cu apa,
altele decat cele din clasa de
expunere XC2
3. Coroziunea cauzata de cloruri
XD1
Umiditate moderata
- Suprafete ale betonului
expuse vaporilor continand
cloruri
XD2
Mediu umed, rareori uscat
- Piscine
- Elementedin beton expuse
apelor industriale continand
cloruri
XD3
Mediu alternant umed si uscat
- Elemente ale podurilor
expuse vaporilor continand
cloruri
- Imbracaminti rutiere
- Placi de beton ale parcajelor
I

auto
4. Coroziunea cauzata de clorurile din apa de mare
XS1
Expunerea la vapori bogati in sare, dar - Structuri aflate in apropierea
nu in contact direct cu apa de mare
sau pe zonele de coasta
XS2
Elemente scufundate permanent in apa
- Parti ale structurilor marine
XS3

Zona litorala afectata de flux si reflux, - Parti ale structurilor marine

zone cu stropire cu apa de mare sau
zone de vapori cu apa de mare
5. Fenomene de inghet-dezghet
XF1

Saturatie moderata cu apa, fara agenti

de dezghetare
Saturatie moderata cu apa, cu agenti de
dezghetare

- Suprafete verticale de beton

expuse ploii si inghetului
XF2
- Suprafete verticale de beton
ale structurii drumurilor expuse
inghetului si agentilor de
dezghetare sub forma de vapori
XF3
Saturatie ridicata cu apa, fara agenti de - Suprafete orizontale de beton
dezghetare
expuse ploii si inghetului
XF4
Saturatie ridicata cu apa, cu agenti de - Tablierele podurilor expuse
dezghetare sau apa de mare
agentilor de dezghetare
- Suprafete de beton expuse
pulverizarii directe cu agenti de
dezghetare si inghetului
- Structuri marine aflate in
zone expuse valurilor si la
inghet
6. Atacul chimic
XA1
Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape
redusa
subterane
XA2
Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape
moderata
subterane
XA3
Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape
ridicata
subterane

II

Anexa 2
Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate conform SR 438-3 [2]
Caracteristici mecanice ale plaselor sudate executate din sarma neteda
Tabel 1

3...4
4.5...5.6

Limita de
curgere Rp0.2
min
(N/mm2)
490
440

Rezistenta la
tractiune Rm
min
(N/mm2)
590
540

Alungire la
rupere A 10
min
%
6
7

6.0...7.1

440

540

8.0...10

390

490

Diametrul
( mm )

Forta de forfecare a
nodului sudat Pf
min
N
Pf 0.35Smaxx Rp0.2
pentru
dmin/dmax0.8
Pf 0.5Smaxx Rp0.2
pentru
dmin/dmax>0.8

Smax este aria sectiunii nominale cu diametrul cel mai mare, in mm2
Caracteristici mecanice ale plaselor sudate executate din sarma cu profil
periodic
Tabel 2
Diametrul
( mm )
4...12

Limita de
curgere Rp0.2
min
(N/mm2)
460

Rezistenta la
tractiune Rm
min
(N/mm2)
510

III

Alungire la
rupere A 10
min
%
8

Forta de forfecare a
nodului sudat Pf
min
N
Pf =0.35Smaxx Rp0.2

Anexa 3
Caracteristicile mecanice ale sarmelor utilizate la fabricarea plaselor
sudate ( firma Ductil Steel Buzau ) [10]
Caracteristicile mecanice pentru sarma cu suprafata neteda
Tabel 1
Diametrul

Greutate

Rezistenta

Limita

Alungire

Diametrul

Diametrul

Inaltime

( mm )

( kg )

rupere

curgere

A10

interior

exterior

( mm )

( N/mm2 )

(N/mm2)

(%)

( mm )

( mm )

min 550

min 500

min 8

500550

9501000

max1800

410

650670

Caracteristicile mecanice pentru sarma cu suprafata profilata

Tabel 2
Diametrul

Greutate

Rezistenta

Limita

Alungire

Diametrul

Diametrul

Inaltime

( mm )

( kg )

rupere

curgere

A10

interior

exterior

( mm )

( N/mm )

(N/mm )

(%)

( mm )

( mm )

410

max2000

min 550

min 500

min 8

480490

10001050

600620

510

max2500

min 550

min 500

min 8

610620

10001150

770780

IV

Anexa 4
Factorul de forma (fR) conform standardului ENV 10080 [1] si SR
438-4 [6]
Standardul european ENV 10080 recomanda, in cazul barelor
profilate, urmatoarea formula pentru fR :
1 m sin
s( n ,1 )
F
1 K m l = 1 R( n ,1 )
1 i
fR =
+

hl( n )
n = 1
c s( n )
j n = 1

(1)

Sectiune A-B (nervura este

prezentata in intregime)

Fig.1 Forma profilelor barelor

unde :
- diametrul barei
s unghiul dintre directia nervurii si axul barei fig. 1
cs pasul, distanta dintre nervuri in lungul barei
hl inaltimea maxima a nervurii masurata pe directia normalei la
suprafata barei
j lungimea pasului nervurii longitudinale la o bara rasucita
k numarul de nervuri masurate pe un perimetru al sectiunii transversale
m numarul de nervuri transversale asezate pe un singur sir pe distanta
considerata
i numarul de nervuri longitudinale
p numarul de segmente considerat pe nervura transversala
V

FR aria sectiunii nervurii in planul axului ei definit conform fig. 1

p

FR = ( hsn l )
n =1

unde: hs inaltimea nervurii masurata la mijlocul segmentului l,

pe directie perpendiculara suprafetei barei
l valoarea incrementala pentru determinarea lui hs masurata in
lungul axei nervurii
In forma mai simpla factorul fR poate fi calculat mai simplu
fR = hs / cs

(2)

unde:
- constanta dependenta de geometria barei care este furnizata de
producator ( in cazuri uzuale 0.5 )
hs inaltimea maxima a nervurii masurata pe directia normalei la
suprafata barei
cs distanta dintre nervuri in lungul barei
Standardul romanesc SR 438-4 [6] precizeaza pentru aria specifica
a proiectiilor nervurii ( fR ) aceleasi valori minime in functie de diametrul
nominal al barei, ca si standardul european ENV 10080 [1].
Expresia (3) pentru calculul factorului fR este recomandata in SR
438-4 [6] in situatia in care nu sunt respectate valorile date pentru
inaltimea nervurii ( h1/2 ; h1/4 si h3/4 ). Valorile calculate astfel pentru fR
trebuie sa fie mai mari decat cele prevazute in [6].
fR =

(d f )[h + 2(h
s

1/ 4

+ h3 / 4 )]

(3)

6d s c

unde :
ds diametrul nominal al sarmei cu profil periodic
c pasul nervurii ( distanta dintre doua nervuri in lungul barei ).

VI

ANEXA 5
Verificarea la starea limita de fisurare si de deformatie in
conformitate cu STAS 10107/0-90 [3]
5.1 Verificarea la starea limita de fisurare
Calculul deschiderii medii a fisurilor normale
Deschiderea medie a fisurilor normale se calculeaza cu relatia:
f = f

(1)

Ea

in care:
f - distanta medie intre fisuri
=

am
indice de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala
a

am - alungirea specifica medie a armaturii intre doua fisuri consecutive

a - alungirea specifica a armaturii intre dreptul fisurii
a - efortul unitar in armatura longitudinala intinsa, in dreptul fisurii, sub

actiunea incarcarilor de exploatare, in gruparile fundamentale.

Pentru elementele cu procente mici de armare ( sub 0.3% la
elementele solicitate la incovoiere, respectiv sub 0.4% la cele solicitate la
intindere ), se verifica suplimentar deschiderea fisurilor si cu relatia :
d a2
f =
4 E a a

(2)

in care :
d - diametrul barelor de armatura
a = 2.4Rt pentru bare cu profil periodic
a = 1.5Rt pentru bare netede
Se ia in considerare valoarea f cea mai mare dintre cele calculate
cu relatiile (1) si (2).
Valoarea a din relatiile (1) si (2) se stabileste pentru elementul
considerat in stadiul II de lucru. Se admite sa se ia in mod simplificat :
a 0.85 R a

Aanec
Aaef

(3)

in care :
Aa nec - aria sectiunii de armatura, necesara in calcul la starea limita de
rezistenta
Aa ef - aria sectiunii de armatura prevazuta efectiv.
Distanta medie intre fisuri f in relatia (1) se calculeaza cu relatia:
VII

 f = 2(c+0.1s)+A

d
pt

[mm]

(4)

in care:
d - diametrul armaturilor, in milimetri
c - grosimea stratului de beton de acoperire a armaturii, in milimetrii
s - distanta intre axele barelor de armatura, in milimetrii, dar cel mult 15 d
A - coeficient cu valorile din tabelul 1
pt =

Aa
100(% )
Abt

Abt - aria de inglobare, definita de fig. 1 si care in cazul elementelor

solicitate la incovoiere nu trebuie sa fie mai mare de 1/2 din aria sectiunii
de beton
Aa - aria armaturilor longitudinale intinse.
Tabel 1
Elemente solicitate la :
Tipul de otel
Incovoiere, compresiune
Intindere centrica sau
excentrica sau intindere
excentrica cu excentricitate
excentrica cu excentricitate
mica
mare
Coeficientul A
OB 37
10.0
20.0
PC 52, PC
6.5
10.0
60

7,5 d

7,5 d

15 d

7,5 d

Fig.1 Aria de inglobare a armaturilor

VIII

In relatia (4), in cazul cand barele de armatura sunt de diametre

diferite, se inlocuieste :
Abt
d
=
pt 25 d

(5)

In cazul placilor armate cu plase sudate din STNB, distanta intre

fisuri se ia egala cu un numar intreg nt de distante intre barele de armatura
transversale, care se calculeaza cu relatiile :
nt
nt

hp
30d t
h p lt
900d t2

pentru ll 30dt

(6)

pentru ll 30dt

in care :
hp - grosimea placii
lt - distanta dintre axele armaturilor longitudinale
dt - diametrul armaturilor transversale.
Pentru coeficientul din relatia (1) pot fi luate valorile
aproximative din tabelul 2, care sunt calculate cu relatia (7):
= 1 (1 0.5v )

Abt Rtk
1 (1 0.5v )
Aa a

(7)

in care:
=0.3 pentru armaturi din OB 37 si 0.5 pentru armaturi din PC 52 sau PC
60
v - raportul intre efortul sectional ( N, M ) de exploatare de lunga durata
si cel total.
Tabel 2
Tipul de
otel

pt =

0.5
OB 37
PC 52,
PC 60
OB 37
PC 52,
PC 60

< 0.5

0.78
0.65

0.5

0.85
0.76

Aa
100(% )
Abt

0.51.0 1.01.5 1.52.0

0.90
0.92
0.85
0.83

>2.0

0.93

1.00

0.90
0.88

0.95

1.00

Pentru placi armate cu plase sudate din STNB se ia =0.8 daca

nt2 si v0.5, respectiv =1 in celelalte cazuri.
IX

Valorile raportului pt/d ( d in milimetri ), de la care nu este

necesara verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale, sunt date
in tabelul 3.
Tipul de
otel

OB 37
PC 52
PC 60

Tabel 3
Intindere centrica sau
excentrica cu excentricitate
mica

Incovoiere, compresiune
excentrica sau intindere
excentrica cu excentricitate
mare
f adm=0.2mm f adm=0.3mm f adm=0.2mm f adm=0.3mm
pt/d
0.071
0.039
0.142
0.078
0.092
0.043
0.142
0.066
0.135
0.056
0.208
0.086

Pentru placi armate cu plase sudate din STNB, la care conditia de

limitare a deschiderii fisurilor este f 0.3 mm, nu este necesara
verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale daca sunt satisfacute
conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
hp
ll
dt
lt
dt
mm
mm
mm
mm
mm
3.55
200
7.1
100
100
4
200
7.1
120
120
5
200
7.1
150
150
4
150
> 7.1
200
140
4
150
> 7.1
150
180
3
120
> 7.1
150
120
in care :
hp - grosimea placii
dl, ll - diametrul barelor de armatura longitudinale si distanta intre axele
lor
dt, lt - diametrul barelor de armatura transversale si distanta intre axele
lor.
5.2 Verificarea la starea limita de deformatie
Verificarea la starea limita de deformatie se face punand conditia
ca sub incarcarile de exploatare, sageata totala sau o fractiune din aceasta
sa nu depaseasca valoarea admisa, precizata in functie de destinatia
elementului.
X

Valorile admise ale sagetilor sunt date in tabelul 5.

Valoarea sagetilor se determina dupa regulile calculului structurilor
omogene-elastice, introducand pentru modulul de rigiditate valoarea
corespunzatoare stadiului II de lucru :
a) in cazul elementelor solicitate la incovoiere ( placi, grinzi ) :
EI = EbIbi
(8)
in care Eb, Ibi se calculeaza cu relatiile (9), (10) si (11).
In relatiile de calcul, modulul de elasticitate al betonului se
introduce cu valoarea corectata :
- pentru beton cu agregate obisnuite :
Eb =

0.8
Eb
1 + 0.5v

(9)

- pentru beton cu agregate usoare :

Eb =

0.9
Eb
1 + 0.75v

(10)

in care :
v - raportul dintre momentul incovoietor din incarcarile de exploatare de
lunga durata si cel din incarcarile de exploatare totale
- caracteristica deformatiei in timp a betonului.
Tabel 5
Tipul de
element

Partea din
Relatia de
sageata care se ia
verificare
in considerare la
verificare
Elemente
Sageata de lunga fld(qE)- fsd(q1E)
componente durata fld din
fadm
ale
incarcarea totala
planseelor
de exploatare
(qE), minus
sageata de scurta
durata fsd din
incarcarea de
exploatare care
actioneaza
inainte de
executarea
elementelor
nestructurale
(q1E)

XI

Caracteristici
de utilizare a
elementului
structural
Plansee care
sustin sau sunt
atasate unor
elemente
nestructurale
care pot fi
deteriorate de
deformatiile
mari ale
planseelor
Plansee care nu
sustin sau nu
sunt atasate
unor elemente
nestructurale
care pot fi
deteriorate de
deformatiile
mari ale
planseelor

Sageata ( fadm
sau diferenta
de sageata
fadm )
L
fadm =
400

fadm =

L
250

Grinzi de
rulare

Sageata de
scurta durata fsd
din incarcarea
utila produsa de
aglomeratie de
oameni

fsd(qE)- fsd(q1E)
fadm

Sageata totala
din incarcarile
considerate in
calculul la
oboseala (qo)

f(qo) fadm

Planseele
salilor de
spectacole,
inclusiv cele
ale balcoanelor
acestora.
Gradenele
tribunelor
Poduri rulante
manuale
Poduri rulante
electrice

fadm =

L
350

L
500
L
fadm =
700

fadm =

Observatie : Incarcarile notate cu indicele E reprezinta valorile de

exploatare ale incarcarilor ( pentru incarcarile permanente se iau valorile
normate, iar pentru incarcarile variabile se iau valorile normate afectate
cu coeficienti subunitari nd din STAS 10101/0A-77 ).
Momentul de inertie al sectiunii ideale de beton se determina cu
relatia :
Ibi = Ibc+(ne-1)Aa(x-a)2+neAa(ho-x)2
(11)
x

in care Ibc = b y y 2 dy este momentul de inertie al zonei comprimate de

0

beton in raport cu axa neutra.

b) in cazul elementelor solicitate la incovoiere cu compresiune sau
intindere ( cu excentricitate mare ) :
EI =

ME

M E xEb'

(12)

b max

in care :
- curbura fibrei medii deformate ( rotirea specifica )
ME momentul incovoietor dat de incarcarile de exploatare
x pozitia axei neutre in stadiul II de lucru al betonului
b max efort unitar maxim in beton in stadiul II de lucru care se
calculeaza cu relatia (13) :
b max =

ME
x
I bi

(13)

Pentru grinzile si placile simplu rezemate si in mod general pentru

portiunile de element cu moment incovoietor de acelasi semn, EI se poate
considera constant. La elementele continue, la care valorile EI calculate
pentru zonele cu moment pozitiv si negativ nu difera intre ele cu mai mult
decat 50%, se admite sa se ia in calcul pentru EI o valoare unica egala cu
semisuma valorilor respective.
XII

In calculul deformatiilor axiale ale elementelor din beton armat se

utilizeaza urmatoarele valori pentru modulul de deformatie axiala EA:
- pentru elemente solicitate preponderent la compresiune :
EA = EbAb + EaAa
(14)
- pentru elemente solicitate preponderent la intindere :
EA =

E a Aa

(15)

XIII

ANEXA 6
Calculul lungimii de innadire prin suprapunere in conformitate cu
EC 2 [4]
Lungimea de innadire prin suprapunere de calcul se determina cu
relatia urmatoare:
l0 = 1 2 3 5 6 lb l0,min

(6.1)

unde:
1 coeficient care tine seama de forma barei
1 = 1 pentru bare drepte, atat pentru ancorare in zone intinse cat si
in zone comprimate
2 coeficient care tine seama de stratul de acoperire cu beton
0,7 2 = 1- 0,15(cd ) / 1,0 pentru ancorare in zone intinse
2 = 1,0 pentru ancorare in zone comprimate
unde :
cd

depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton a

armaturilor si de distanta dintre acestea fig.1

diametrul armaturilor de rezistenta

Fig. 1 Valoarea cd = min (a/2,c1,c)

3 coeficient care tine seama de efectul de confinare al armaturii
transversale
XIV

3 = 1,0 atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone

comprimate
5 coeficient care tine seama de efectul presiunii perpendiculare pe
planul de fisurare pe lungimea de ancorare de calcul
0,7 5 = 1- 0,04 p 1,0 pentru ancorare in zone intinse
unde p este presiunea transversala ( in MPa ) la starea limita ultima
pe lungimea de ancorare lbd
6 coeficient care tine seama de raportul procentual dintre aria
armaturilor innadite prin suprapunere pe distanta 0,65 l0 ( masurata din
centrul lungimii de suprapunere considerate ) si aria totala a armaturilor
din sectiunea respectiva tabel 1
6 = ( 1 / 25 )0.5 1,5
unde 1 este raportul procentual dintre aria armaturilor innadite prin
suprapunere pe distanta 0,65 l0 ( masurata din centrul lungimii de
suprapunere considerate ) si aria totala a armaturilor din sectiunea
respectiva - fig. 2

A sectiunea considerata
Fig.2 Raportul procentual al barelor innadite intr-o sectiune

XV

Tabel 1
Raportul procentual al armaturilor < 25 %

33 %

50 %

>50 %

1,15

1,4

1,5

innadite si aria totala a armaturilor

din sectiune
6

Nota: Pentru valori intermediare se interpoleaza.

l0,min valoarea minima a lungimii de innadire prin suprapunere
este egala cu l0,min > max { 0.3 6lb ; 15 ; 200 mm }.

XVI

ANEXA 7
Notatii si simboluri utilizate in indrumator
As,min aria minima a sectiunii transversale a armaturii din zona intinsa
c

deformatia specifica a betonului

cu deformatia specifica ultima a betonului comprimat

uk deformatia specifica caracteristica ultima a armaturii, pentru
elemente din beton armat, la atingerea efortului unitar maxim
Ec, eff modulul efectiv de elasticitate al betonului
fbd efort unitar ultim de aderenta
fctm valoarea medie a rezistentei betonului la intindere axiala
fct,eff valoarea rezistentei efective la intindere a betonului
fctm,fl valoarea medie a rezistentei la intindere din incovoiere a betonului
fck rezistenta caracteristica la compresiune a betonului determinata pe
cilindri la 28 de zile
fR raportul dintre aria nervurii si aria sectiunii barei de armatura
profilata
ftk rezistenta caracteristica la intindere a armaturii din otel beton
fyk rezistenta limita de curgere caracteristica a armaturii din otel beton
l0 -

lungimea de innadire prin suprapunere

lb -

lungimea de ancorare de referinta

lbd -

lungimea de ancorare de calcul

diametrul barei

p,eff - coeficient de armare pentru armatura longitudinala

0.2 rezistenta conventionala pentru deformatie remanenta de 0.2% a
armaturii din otel beton
s -

efort unitar de intindere din armatura

wk deschiderea de calcul a fisurii

wmax valoare limita calculata a deschiderii fisurilor
XVII