Sunteți pe pagina 1din 6

56.

Intr-o pensiune agroturistica din zona montana cu servicii ce pot asigura,


calitatea acestora si ce categorii de alimente sint oferite cu precadere in contextul
practicii unei agriculturi montane si ecologice.
In zona montana se pot oferii alimente din materii prime de origine animala, fructe
si legume.
57. Sunteti managerul unei firme agroturistice aflata in Delta Dunarii. Ce meniuri
puteti oferii turistilor alcatuite pe baza sortimentelor alimentare specifice din
aceasta zona?
58. Intr-o exploatatie agroturistica dintr-o zona de cimpie ce servicii de turism si de
alimentative oferiti pentru a atrage un nr cit mai mare de turisti? Puneti accent pe
elementele de atractie maxima.
Servicii de turism: cazare, alimentatie, agrement. Produse specifice pensiunii pe
baza de materii prime de origine animala si vegetala.
Elementele de atractie maxima:
- amplasarea si amenajarea exterioara a pensiunii
- resursele naturale si antropice ale zonei respective
- posibilitatile de practicare a mestesugurilor, activitati in ferma agroturistica
- posiilitati de practicare a sporturilor.
59. Va rugam sa organizati o seara cultural distractive in pensiunea dumneavoastra
de pe litoralul romanesc in functie de dotarile si de spatiile de care dispuneti (mini
spectacole, concursuri de miss/ mister, serate de dans, etc.). Mai intai precizati ce
dotari aveti si ce alte posibilitati.
In functie de dotarea pensiunii se pot organiza:
- promovarea folclorului zonal
- organizarea de serate culturale
- organizarea unor activitati de relaxare si recreere (gratar, foc de tabara)
60. Cum organizati in pensiunea dumneavoastra activitati sportive si de relaxare in
contextul ca dispuneti de terenuri sportive, club, piscine sala de jocuri, etc.?
Cum procedati sa atrageti turisti la astfel de activitati (reclame, concursuri, trasee
turistice, excursii cu insotitor, etc. )? Mai intai precizati ce dotari aveti si eventual
combinati cu alte unitati de turism, de transport, formatii artistice, etc.
1

In oferta pachetului de servicii turistice poate fi inclusa si posibilitatea de folosire


a bazei de agrement de care dispune pensiunea.
- daca pensiunea nu dispune de baza de agrement se pot incheia contracte de
inchiriere cu alte pensiuni dotate corespunzator.
- cu posibilitatea de a fi initiate de personal calificat in activitatile sportive
(antrenori, instructori )
- organizarea de competitii sportive cu participarea turistilor
- prin promovaea pensiunii si a pachetului de servicii turistice oferite de
acestea.
61. Prin ce metode operative si eficiente va faceti publicitatea unitatii
dumneavoastra de agroturism in vederea asigurarii cu turisti la intreaga capacitate
de cazare si de masa, pe tot sozonul de turism si cum puteti folosii aceste spatii si
dotari in extrasezon pentru a avea continuitate si a pastra personalul de servire.
In cazul in care pensiunea se afla intr-o zona montana activitatea turistica a
pensiunii se poate desfasura pe toata perioada anului.
- daca este in zona litoralului, Delta Dunarii in extrasezon proprietarul poate
organiza: conferinte, mese festive, simpozioane, cursuri de perfectionare.
62. Va aflati intr-o zona de cimpie in apropierea unui lac cu o capacitate de cazare
de 50 de locuri si zece salariati (personal de deservire), o suprafata de 0,5 ha teren
si minimul necesar de utilaje agricole. Ce tip de ferma agroturistica puteti organiza,
ce servicii puteti oferii si ce alimentatie specifica acestei zone puteti asigura?
Ferma poate fi :
- cu activitate economica de regula agricola practicata de gazdele turistilor
- cu activitate turistica propriu-zisa (cazare, alimentatie specifica zonei, agrement )
63. Sa presupunem ca intr-o zona de cimpie o familie formata din cinci membrii,
cu o locatie de 40 de locuri de cazare, cu o suprafata de teren agricol de 1,5 ha si
1,2 ha padure, in apropierea unui riu, distant mica pina la gara de 7 km si pina la
aeroport de 30 de km, o masina de teren, un microbus de 20 de locuri si un numar
de utilaje agricole. Ce tip de exploatatie agricola se poate concepe, care sa asigure
maximum de rentabilitate? Ginditi-va la serviciile de maxima atractie ( echitatie,
excursii, sport, seri cultural distractive, meniuri traditionale )?

- exploatatie agricola private organizata in gospodarii taranesti (personae fizice) si


ferme familiale.
- dupa destinatia productiei fermele familiale pot fi : exploatatii care produc pentru
autoconsum si exploatatii care produc pentru autoconsum si comercializare
Serviciile de maxima atractie sunt cele de agreement care constau in echitatie,
excursii, sport, seri cultural distractive, meniuri traditionale.
Meniuri traditionale specifice pensiunii respective.
64. In ce consta controlul sanitar- veterinar in spatiile de cazare si de alimentatie?
Ce si cum se face controlul sau dupa caz expertiza? Care sunt obiectivele,
momentele (etapele) controlului?
Controlul sanitar din spatiile de cazare sunt:
- igienizare, deratizare si dezinsectie
- pag. 111 - 115 carte sinteze
65. Promovati o campanie publicitara pentru:
- un produs alimentar;
- un serviciu agroturistic (masa festiva, revelion, revederi, excursii tematice, etc.).
Promovarea unui produs alimentar:
-promovare audio-vizuala (spoturi publicitare, pliante)
- ambalaj atractiv
- participarea la expozitii cu vinzare si degustare
- fidelizarea clientilor prin promotii
- preturi accesibile in functie de calitatea produsului
Promovarea unui serviciu turistic, agroturistic:
Pag. 19 24 carte sinteze
66. Studiu de caz:
Sunteti managerul unei societati de agroturism aflat in dificultate financiara si
doriti sa achizitionati un complex hotelier pentru a iesi din criza. Precizati succinct
strategia abordata pentru realizarea acestui deziderat.
67. Cai si mijloace pentru promovarea imaginii firmei in scopul cistigarii pietei de
agroturism si alimentatie publica.
Promovarea unui serviciu turistic, agroturistic:
Pag. 19 24 carte sinteze
3

68. Ati achizitionat un produs alimentar si ati constatat ca termenul de garantie este
depasit. Ce masuri de urgent luati in aceasta situatie pentru a evita posibila
infectare a turistilor din statiune?
Se indeparteaza din locul de depozitare si se distruge prin ardere.
69. Tipuri de manageri si maniera de conducere a unei unitati agroturistice.
TIPURI DE CONDUCTORI l STILURI DE CONDUCERE
Modalitatea de concepere i realizare a procesului de conducere se concretizeaz
n stiluri de conducere i tipuri de conductori. Diferenierea rezultatelor i efectelor
economico-sociale obinute de agenii economici cu condiii asemntoare a ilustrat n
timp dependena efectelor economico-sociale de modul n care gndete, se manifest i
acioneaz conductorul, managerul.
Cercetrile psihosociologice n aceast direcie au declarat tipuri de conductori i
stiluri de conducere.
4.6.1. Tipuri de conductori
Tipul de conductor ca noiune cuprinde caracteristicile principale referitoare la
calitile, cunotinele i aptitudinile proprii unei categorii de conductori care au
aceeai abordare a aspectelor de baz ale procesului de conducere i ale
comportamentului, n unitile economice se pot ntlni trei tipuri de conductori:
participativ, autoritar i participativ-autoritar.
Conductorul participativ se caracterizeaz printr-o puternic pregtire
profesional i de management, are curajul abordrii tuturor problemelor n comun cu
colaboratorii i subalternii, conlucreaz cu acetia i contribuie la crearea unui climat
favorabil de munc; exist dorina de se realiza obiectivele n condiii de calitate,
predomin sentimentul de "noi", unitatea grupului este puternic. Acest tip de conductor
caut sa-i ndeplineasc ct mai bine atribuiile sale, practic delegarea de autoritate
cnd este necesar, nu se preocup de evidenierea persoanei sale. Poate fi ntlnit n
uniti nou create, la conductori care au experien i s-au perfecionat n profesia de
manager.
Conductorul autoritar apreciaz totul prin prisma poziiei sale, se impune
prin autoritatea oferit de funcia ocupat, consult rar subalternii, evit delegarea de
autoritate, creeaz un climat tensionat prin exces de controale i ndrumri, inhib
iniiativa i creativitatea.
Conductorul participativ-autoritar combin caracteristicile celorlalte dou
tipuri, fiind cel mai frecvent ntlnit n asistarea agenilor economici.
Creterea autonomiei agenilor economici impune perfecionarea conductorilor n
tiina managementului i formarea unor cadre de tip participativ.

4.6.2. Stiluri de conducere


Tipul uman de conductor se manifest n mod cotidian prin stilul de conducere.
Acesta este definit ca totalitatea particularitilor caracteristice activitii, a modalitilor
specifice de a gndi, de se comporta i de a aciona, capacitatea de a se adapta la
situaii noi, utiliznd metode i tehnici adecvate. Stilul de munc reflect rolul pe care
l au conductorii n conducerea activitii, natura comportamentului lor, modul cum
antreneaz i stimuleaz subalternii. Literatura de specialitate prezint o multitudine de
clasificri a stilurilor de conducere.
W. Reddin, formulnd teoria tridimensional a conducerii fundamentat pe trei
caracteristici ce confer valoare unui manager - preocuparea pentru sarcini,
preocuparea pentru contacte umane i preocuparea pentru randament - stabilete 8
stiluri de munc specifice managerilor: negativ, birocrat, altruist, promotor, autocrat, cu
bunvoin, ezitant (oscilant) i realizator. Dup gradul de suplee al stilului de
management, specialitii evideniaz stilurile:
- suplu, caracterizat prin orientarea spre realitate, optimism, obiectivitate, altruism,
spirit de echip, adaptabilitate ridicat, spirit practic;
- prin impulsuri, manifestat prin spirit organizatoric redus, lips de fermitate,
subiectivism n intervenie, neadaptabilitate, inegalitate n aciune.
Dup autoritatea exercitat de ctre conductor se disting trei tipuri de stiluri de
conducere.
Stilul autoritar caracteristic conductorilor rigizi, care refuz participarea
subalternilor la aciunile de conducere, adopt cele mai multe decizii singuri,
supraapreciaz importana msurilor organizatorice n realizarea obiectivelor. Practicarea
lui determin stri tensionate, reacii conflictuale, n final provocnd o fluctuaie a forei
de munc. Conductorul acord mai mult timp funciei de control n detrimentul
activitii creatoare, prospective. Acest stil de conducere poate fi consecina unor
conductori mai puin experimentai sau n perioada de suprasolicitare.
Stilul democratic se caracterizeaz prin cooperare cu colaboratorii n munca de
conducere i meninerea unui climat favorabil reduce strile conflictuale i asigur
performane n rezultate.
Stilul permisiv este caracterizat prin evitarea oricrei intervenii n organizarea i
conducerea colectivului n subordine i toleran exagerat fa de subalterni. Prerile
conductorului nu sunt exprimate clar, se adopt prerile altora, nu impune i nu poate
menine disciplina n munc.
Tipologia prezentat este greu de gsit n practic sub form cazurilor fidele.
Formele intermediare, combinate, sunt foarte frecvente deoarece stilul de conducere
reflect expresia personalitii conductorului, fiecare personalitate fiind ns un unicat.
Aceasta explic promovarea i utilizarea expresiei "stil personal i de management".
Fiecare conductor are stilul su personal de conducere i care poate s difere de Ia
o perioad la alta ca rezultat al mbinrii a dou atitudini, angajarea personal i
cooperarea colectivului condus. n procesul de conducere omul i stilul su de munc
nu pot fi separate, influenndu-se reciproc. n condiii normale cel mai recomandabil este
stilul de conducere democratic, dar n situaii de excepie, de apariie a unor factori
5

neprevzui care impun decizii urgente (calamiti, accidente de munc) se impune


practicarea unui stil autoritar.
Munca managerilor este:
- eficient datorit practicrii unuia din stilurile de conducere: democrat,
ntreprinztor, realist, maximalist;
- ineficient datorit practicrii stilurilor din ipostazele birocrat, paternalist,
demagog, tehnocrat, autoritar, oportunist, utopist.