Universitatea de Stat din Pitesti

Facultatea de Mecanica si Tehnologie

Tema
Transporturi speciale

Student: Mandu Ionut Alin

Profesor indrumator: Prof. univ. dr. Sorin Ilie
Specializarea & Grupa: ITT 4.1.2
Anul: IV

Cuprins

1. Notiuni introductive referitoare la transporturile speciale...- 2 2. Caracteristicele marfurilor periculoase transportate............- 2 3. Codul IMDG clasificarea marfurilor periculoase.............- 3 4 Transportul special al produselor petroliere pe apa..................- 5 4.1. Notiuni generale referitoare la transportul naval..............- 5 4.2. Caracteristici generale si clasificarea navelor petroliere...- 6 4.2.1. Tancurile petroliere.....................................................- 6 4.2.2. Slepurile tancuri petroliere.......................................- 6 4.2.3. Echipamentele navelor petroliere................................- 7 5. Incarcarea tancurilor petroliere...............................................- 8 5.1. Schimbul de informatii nava terminal............................- 8 5.2. Pregatirea navei prentru incarcare.....................................- 9 6. Descarcarea tancurilor petroliere..........................................- 10 6.1. Acceptarea planului de descarcare..................................- 10 6.2. Inceperea descarcarii.......................................................- 10 7. Curatarea si degresarea tancurilor la navele petroliere.........- 13 8. Porturile petroliere................................................................- 14 -

1. Notiuni introductive referitoare la transporturile

speciale

Toate tipurile de tranporturi terestre, acvatice, aeriene

sunt considerate ca fiind transporturi clasice. In regiunile
unde acestea nu sunt accesibile s-au introdus alte
mijloace si procedee de transport, care sunt denumite
transporturi speciale.
Marfurile periculoase sunt acele substante care prin
natura lor fizico-chimica pot produce daune personale,
materiale sau ale mediului inconjurator.
Transportul international de marfuri periculoase este
reglementat de acorduri internationale. Pentru protejarea
evenimentelor nedorite au fost elaborate de catre ONU o
serie de masuri referitoare la ambalare, manipulare si
incarcare a marfurilor precum si folosirea tehnologiilor
moderne de transport: containerizare, paletizare si
pachetizare. Transportul in siguranta a marfurilor
periculoase este realizata prin respectarea acestor norme
internationale.
Codul IMDG este un document care sta la baza
schimburilor internationale de marfuri periculoase si da
informatii referitoare la clasificarea acestora,
documentele de transport, ambalarea, etichetarea,
stivuirea, separarea si masuri de urgenta care se impun
la transportul marfurilor periculoase.
Producatorii marfurilor periculoase, cei care
efectueaza ambalarea si incarcatorii trebuie sa fie
indrumati de sfaturile date de cod referitor la
terminologia, ambalarea si etichetarea marfurilor
periculoase. Serviciul de transport de la producator la
nava trebuie sa adopte sau cel putin sa recunoasca
prevederile referitoare la clasificare si etichetare.
2

Autoritatile portuare pot folosi informatiile din IMDG

pentru a asigura o separare corespunzatoare in zonele de
incarcare/descarcare.

2. Caracteristicele marfurilor periculoase

transportate
Substantele periculoase in functie de gradul de pericol,
pe baza proprietatilor lor intrinseci, se pot clasifica:
a) Substante si preparate explozive: sunt
substantele care in lipsa oxigenului din atmosfera
au efect exotermic producand emisii de gaze ce pot
avea ca rezultat o deflagratie rapida.
b) Substante si preparate oxidante: sunt
substante care in contactul altor substante au o
reactie puternic exoterma.
c) Substante si preparate extrem de
inflamabile: sunt substante usor inflamabile, care
se pot aprinde la contactul cu aerul la temperatura
si presiunea mediului ambinat.
d) Substante si preparate inflamabile: sunt
substante cu un punct de aprindere scazut.
e) Substante si preparate toxice: sunt substante
care pot produce moarte sau afectiuni cronice in
urma inhalarii, indigestiei sau a penetrarii
cutanate.
f) Substante si preparate nocive: sunt
substantele care prin inhalare, indigestie sau
penetrare cutanata pot cauza moartea sau
afectiuni cronice.
3

g) Substante si preparate corozive: sunt

substante care au efect distructiv asupra
tesuturilor vii daca vin in contact cu acestea.
h) Substante si preparate iritante: sunt
substantele care in urma contactului cu pielea ori
cu mucoasele pot avea ca efect reactii inflamatorii.
i) Substante si preparate sensibilizante: sunt
substantele care produc in urma inhalarii reactii de
hipersenzibilizare.
j) Substante si preparate cancerigene: sunt
substante care produc aparitia afectiunilor
cancerigene ori cresc incidenta acestora in urma
inhalarii, indigestiei sau penetrarii cutanate.
k) Substante si preparate mutagenice: sunt
substante care inhalate,in urma indigestie sau a
penetrarii cutanate au ca efect anomalii genetice
sau pot creste frecventa acestora.
l) Substante si preparate periculoase pentru
mediul inconjurator: sunt substante care odata
ajunse in mediul inconjurator prezinta un risc
imediat sau in timp pentru componentele acestuia.
In urma utilizarii substantelor/preparatelor chimice pot
sa apara efecte asupra sanatatii umane, ce pot fi
clasificare in:
Efecte letale acute
Efecte grave, ca urmare a expunerii repetate sau
prelungite
Efecte sensibilizante
Efecte ireversibile neletale, in urma unei singure
expuneri
Efecte corozive, iritante
Efecte cancerigene, mutagene ,toxice pentru
reproducere
4

3. Codul IMDG clasificarea marfurilor periculoase

Codul IMDG clasifica marfurile periculoase ,in scopul
standardizarii metodelor de ambalare, stivuire, transport
si manipulare, in urmatoarele clase:
Clasa 1 Explozivi:
1.1 - substante sau articole care prezinta riscul
exploziei in masa
1.2 - substante sau articole care prezinta riscul de
expulzare fara risc de explozie in masa
1.3 - substante sau articole care prezinta fie un risc de
incendiu de un suflu minor, fie un risc de expulzare sau
ambele riscuri fara risc de explozie in masa

1.4 - substante sau articole care prezinta un risc

nesemnificativ
1.5 - substante sau articole foarte insensibile cu risc de
explozie in masa
Clasa 2 Gaze:
2.1 - gaze inflamabile
2.2 - gaze neinflamabile
2.3 - gaze otravitoare
Clasa 3 Lichide inflamabile:
3.1 - lichide inflamabile cu punct de aprindere sub -18
C

3.2 - lichide inflamabile cu punct de aprindere intre -18

C si +23 C exclusiv
3.3 - lichide inflamabile cu punct de aprindere intre
+23 C si +61 C inclusiv
Clasa 4 Solide inflamabile:
4.1 - substante solide inflamabile
4.2 - substante solide combustibile spontan
4.3 - substante solide care emana gaze inflamabile
cand se umezesc
Clasa 5 Substante oxidante:
5.1 - agenti oxidanti
5.2 - peroxizi organici
Clasa 6 Otravuri:
6

6.1 - substante otravitoare

6.2 - substante infectioase
Clasa 7 Substante radioactive
Clasa 8 Substante corozive
Clasa 9 Alte marfuri periculoase: pot fi orice
substante ce au un caracter periculos astfel ca
prevederile codului se pot aplica in cazul transportului lor.

4. Transportul special al hidrocarburilor si

produselor petroliere pe apa

4.1. Notiuni generale referitoare la transportul naval

Transportul naval are rolul de circulatie a marfurilor pe

apa avand caracteristici precum costuri relativ scazute in
comparatie cu cantitatea de marfa transportata, caracter
complex si diversificat.
Transporturile navale pot fi utilizate pentru transportul
de persoane, marfuri generale sau marfuri speciale.
Nava este o construcie complex, amenajat si
echipata pentru a se deplasa pe apa sau sub apa n
vederea transportului de marfuri sau de pasageri, pentru

agrement sau n scopul executarii unor misiuni tehnice,

utilitare sau militare1.
Caracteristici geometrice ale navelor:
Partea care se afla sub nivelul apei se numeste carena
sau opera vie, iar partea care este situata deasupra
nivelului apei sa numeste opera moarta. Opera moarta
are rolul de asigurare a navei cu rezerva de volum etansa
numita rezerva de flotabilitate. Partea din dreapta
planului diametral se numeste bordul drept, iar partea din
stanga se numeste bordul stang sau babord. Extremitatea
anterioara se numeste prova iar cea posterioara pupa.
La navele destinate transportului de marfuri este necesar
sa se cunoasca spatiul magaziei navei. Marfurile lichide
sunt incarcate la maximul spatiului magaziilor, in timp ce
marfurile solide ocupa partial acest spatiu. Determinarea
stabilitatii navei este legata de cunoasterea volumului
ocupat de marfa. Greutatea totala a unei nave se
numeste deplasament.
Nava dispune de o serie de calitati nautice, printre cele
mai important fiind: flotabilitatea, stabilitatea,
nescufundarea, deplasarea si manevrabilitatea.
4.2. Caracteristici generale si clasificarea navelor
petroliere

Petrolierul este o nava speciala utilizata la transportul

de titei si a produselor petroliere, incarcate in incaperi
speciale numite tancuri sau cisterne.
Din punct de vedere al tipului de produse transportate,
petrolierele pot fi:
1

- petroliere de produse albe, care transporta benzina,

petrol
- petroliere de produse negre, care transporta
motorina, titei, pacura.
Navele petroliere se mai pot clasifica in :
- tancuri petroliere
- nave tanc
- slepuri
4.2.1. Tancurile petroliere

Tancurile petroliere sunt nave speciale autopropulsate

cu capacitate mare de transport cuprinsa intre 5.000 si
100.000 de tone.Aceste nave pot avea lungimi cuprinse
intre 15 si 250 metri si latimi intre 40 si 50 metri, ruland
incarcate ele pot atinge viteze de pana la 30 50 km/h.
Produsele petroliere sunt incarcate in compartimente
numite tancuri aflate in partea de mijloc a vasului,
compartimente ce sunt prevazute cu guri de acces si
separate prin pereti etansi. Pentru evitarea balansarii
vasului este necesar ca la incarcarea tancurilor
compartimentele sa fie umplute in mod egal.

4.2.2. Slepurile tancuri petroliere

Slepurile - tanc sunt nave utilizate in transportul

produselor petroliere care nu au propulsie proprie fiind
utilizate pentru transportul pe fluvii, canale sau lacuri.
Slepurile tanc sunt prevazute cu instalatii de carma,
instalatii de ancorare, de incarcare descarcare, de
salvare, de curatire, si locuri speciale pentru personal.
9

Slepurile tanc sunt formate in general de 6 pana la 10

slepuri remorcate de un tanc petrolier sau un
remorcher.Legatura dintre acestea se realizeaza cu
ajutorul lanturilor.

4.2.3. Echipamentele navelor petroliere

Din punct de vedere functional, o nava tanc moderna

trebuie sa fie prevazuta cu:
1. Instalatia de marfa, compusa din: manifold, valvule,
tubulaturi, pompe, sorburi, tancuri.
2. Instalatia de gaz inert: sursa de gaz, valvula de
izolare, scrubber, separator de picaturi, uscator, valvule
intrare, ventilatoare, valvule iesire, valvula regulatoare de
presiune, inchizatorul hidraulic (supapa hidraulica),
valvula sens unic, valvula izolatie, supapa
presiune/vacuum, tubulaturi, valvule de izolare pe fiecare
tanc.
3. Instalatia de spalare a tancurilor: pompe, tubulaturi,
valvule, masini de spalat (care pot fi fixe sau portabile).
4. Instalatia de ventilare tancuri.
5. Tancuri de balast separate sau dedicate.
6. Instalatia de manevrare a furtunelor de marfa
(cranice sau bigi).
7. Instalatia de monitorizare a deversarii de
hidrocarburi.
8. Sisteme de siguranta pentru eliminarea
suprapresiunii sau vidului din cargotancuri.
9. Sistemul de masurare automata a cantitatii de marfa.

10

5. Incarcarea tancurilor petroliere

5.1. Schimbul de informatii nava terminal

Inaintea sosirii navei in terminal se vor furniza

urmatoarele informatii catre Autoritatea Competenta:

11

Numele si indicatorul navei

Tara/portul de inregistrare
Lungimea, latimea si inaltimea de constructie
Natura marfii transportate si denumirea tehnica
corecta si cantitatea
Daca nava trebuie sa faca spalare cu titei
Orice defect la corp si/sau masina care ar putea
afecta siguranta navei si a altora, precum si a
mediului marin
Catre terminal se furnizeaza urmatoarele informatii:

Pescajul si asieta la sosire

Daca nava solicita asistenta remorcher
Concentratia de oxigen in tancuri
Daca nava solicita spalarea tancurilor
Orice scurgere ce ar putea afecta operatiunea
Eventualele reparatii ce ar intarzia operarea navei
Daca nava este prevazuta cu sistem catodic de
protectie
Informatii detaliate privind operarea

Informatiile terminalului catre nava:

Adamcimea apei, salinitatea
Disponibilitatea remorcherelor
Daca se vor folosi remorci de la nava sau de la
remorcher
Bordul de acostare
12

 Viteza maxima si unghiul de impact la cheu

Daca exista un cod de semnale care se va utiliza in
timpul manevrei
Eventualele restrictii
Disponibilitatea receptarii slopurilor

5.2. Pregatirea navei prentru incarcare

In functie de marfa transportata anterior incarcarii si de

marfa care va fi incarcata, are loc operatia de spalare a
tancurilor, urmata de degazare si uscare a resturilor
lichide. Intrarea in interiorul tancurilor a membrilor
personalului cu scopul de curatare manuala se face
respectand criteriile de intrare in spatii inchise, dupa
verificarea indeplinirii tuturor conditiilor, urmata de
eliberarea unui permis de intrare in spatii inchise.
Tot de pregatirea pentru incarcare tine si operatia de
punere la punct a planului de incarcare ce va contine
toate operatiile care au loc, cu toate etapele ce vor avea
loc de la acostare pana la plecarea din terminal.

6. Descarcarea tancurilor petroliere

13

6.1. Acceptarea planului de descarcare

Pe baza datelor schimbate intre nava si terminal, se

ajunge la o intelegere scrisa intre acestea, cu referire la:
Numele navei, data si ora
Numele si semnaturile ofiterului responsabil si
reprezentantul terminalului
Distributia marfii pe tancuri la sosire si plecare
Pentru fiecare produs urmatoarele informatii:
cantitate, tancurile care vo fi descarcate, liniile care
se vor folosi atat la nava cat si la terminal, rata de
transfer a marfii, presiunea de lucru, presiunea
maxima admisa, eventualele limitari datorate
temperaturii, sistemul de ventilatie folosit
Restrictii necesare
Procedura de oprire de urgenta

6.2. Inceperea descarcarii

Inainte de inceperea descarcarii trebuie sa se puna "la

cald" instalatia de gaz inert. In functie de necesitati se va
mai porni un motor auxiliar pentru a asigura balanta
energetica. Se pregateste linia de descarcare, se pun in
comunicare tancurile cu tubulatura principala de gaz
inert. Se va porni instalatia de gaz inert si se va aduce in
parametrii apoi se deschide valvula de izolatie de pe
coverta spre a permite gazului inert sa ajunga la
cargotancuri. Apoi se avertizeaza terminalul si se va porni
14

prima pompa de marfa. Daca pompa este actionata de

turbina cu aburi, la inceput vom folosi un numar mic de
rotatii (cca 5-600), incepem sa deschidem refularea
pompei si progresiv vom creste numarul de rotatii pana la
atingerea presiunii stabilite la manifold. Daca pompa este
actionata electric , atunci vom regla debitul prin
deschiderea gradata a valvulei de refulare de pe pompa.
Dupa descarcarea grosului marfii, vom ajunge la etapa
finala a descarcarii. Aceasta etapa presupune drenarea
tancurilor pana la golirea efectiva a acestora. In functie
de sistemul existent la nava, drenarea va putea fi facuta
fie cu o pompa cu surub, o pompa cu piston sau cu
ajutorul unui ejector. Daca pompele de marfa sunt dotate
cu sistem de autoamorsare drenarea tancurilor se poate
face chiar cu pompele de marfa, aceasta depinzand insa
foarte mult de caracteristicile marfii transportate.
Se recomanda ca in timp ce din unele tancuri inca se
descarca vracul alte tancuri sa fie drenate si resturile de
marfa sa fie colectate intr-un singur tanc de unde in final
aceste resturi sa fie descarcate catre terminal . Dupa ce
toate tancurile au fost drenate si marfa colectata a fost
descarcata la terminal, se va face drenarea tubulaturilor
si marfa colectata va fi trimisa catre terminal prin
itermediul unei tubulaturi mai mici.

15

7. Curatarea si degresarea tancurilor la navele

petroliere

Odata cu descarcarea marfii nava trebuie pregatita

pentru urmatorul transport. Exista cazuri in care navele
petroliere nu transporta acelasi tip de marfa si acest lucru
presupune curatarea atenta a acestora. Gradul de
complexitate al operatiei de curatare este influentat de
diferenta dintre marfurile transportate. Astfel se pot
distinge mai multe grade de curatire a compartimentelor:
curatire prealabila, spalare cu solvent, tratare cu
abur, stergere la uscat
curatire prealabila, tratare cu abul, stergere la
uscat
curatire prealabila, stergere la uscat
curatire cu matura si lopata
curatire pana ce ramane un rest de maxim 2 % din
capacitatea compartimentului
In prima etapa tancurile trebuie curatate de toate
reziduurile ramase dupa marfa transportata anterior, iar
dupa aceea echipamentul de pompare, tubulaturile de
marfa, valvulele, tubulaturile de vapori si tot
echipamentul auxiliar vor fi examinate si revizuite.
Pentru spalarea compartimentului de marfa se
utilizeaza apa marii ce poate fi asigurata cu ajutorul unui
furtun sau cu ajutorul unei masini automate.
Inaintea inceperii operatiei se informeaza intreg
personalul de la bord cu privire la desfasurarea acesteia
precum si a pesonalului navelor din apropierea tancului in
cazul in care operatia de curatare are loc in port.
Curatarea tancurilor petroliere se poate face manual
sau cu ajutorul masinilor automate de spalare.
16

Punctele principale din instalatiile navei care necesita o

atenta degresare sunt:
buloanele tancurilor
valvulele de gaze
nipurile de uns
instalatia telemotoare de guvernare
zavoarele de pe portile etanse
scara de bord si gruiele
vinciul de ancora
urechile de ghidare si suporturile bigilor

17

8. Porturile petroliere

Incarcare si descarcare navelor petroliere are loc in

porturi speciale, separate de alte marfuri, cu scopul
asigurarii securitatii contra incendiilor. Acestea sunt
construite in general prin realizarea unui dig sau doua cu
scopul protejarii navelor impotriva valurilor si dragarea
fundului marii.
Navele petroliere fluviale ancoreaza in pontoane
instalate pe malul fluviului. Legatura dintre rezervoarele
de pe mal si portul petrolier se realizeaza cu ajutorul unei
retele de conducte.
Partea exterioara langa care este tras tancul petrolier
se numeste debarcader, construit de-a lungul malului.
Pentru a inlatura efectele fluctuatiei nivelului apei si a
sloiurilor de gheata sunt utilizate pontoane flotante de
acostare ce au forma unor mici slepuri matalice.
Din motive de securitate porturile fluviale sunt
construite in aval si la distante mari fata de zonele
populate, existand pericol mare de incendiu al instalatiilor
petroliere. In cazul unui incendiu, scurgerile de petrol din
tancuri plutesc, petrolul fiind mai usor ca apa, existand
posibilitatea incendierii zonelor aflate in aval.
In cazul navelor maritime acostarea se face in
constructii speciale ce poarta numele de chei, punctul de
legatura cu malul si conductele de incarcare decarcare
numindu-se dane.

18

La danele si pontoanele de incarcare, racordarea

conductelor de pe mal cu cele de pe nava se face cu
ajutorul furtunurilor flexibile de diferite diametre.
Pentru a evita eventualele penalizari, operatiile de
incarcare a navelor trebuie sa se faca la timp.
Incarcarea marfii este posibila cu ajutorul unor instalatii
dezvoltate dotate cu utilaje performante pentru
incarcarea intrun timp cat mai scurt. Sunt utilizate pompe
care pot fi de mai multe feluri: in cazul produselor
petroliere cu vascozitate scazuta se utilizeaza pompe
centrifuge, in timp ce pentru produsele petroliere cu o
vascozitate mare se folosesc pompe cu pistoane. Daca
exista diferente mari de nivel, incarcarea tancurilor se
face prin cadere libera, evitandu-se utilizarea pompelor.
In cazul porturilor fluviale capacitatea de pompare
poate atinge 200 300 m3/h, un depozit din acest port
poate avea o capacitate de 20.000 30.000 tone, in timp
ce in porturile maritime capacitatea de pompare poate
atinge valori de 2.000 3.000 m3/h ceea ce face posibila
incarcarea in doar cateva ore a unui tanc.Depozitele au o
capacitate de cateva sute de mii de tone petru diferite
produse petroliere.

19