Sunteți pe pagina 1din 15

CONFLICTUL IN GRUPURI

Definire
Dezacord, discordie intre membrii unui grup
Convingerile sau comportamentele unuia sau mai multor
membrii devin / sunt percepute ca fiind inacceptabile
pentru ceilalti

Cauzele conflictelor in grupuri

COMPETITIA
Daca sarcina presupune succesul unui singur membru,
atunci succesul oricarui membru inseamna esecul
celorlalti
In situatia de COOPERARE succesul oricarui membru
sporeste sansele de succes ale celorlalti

Cauzele conflictelor
COMPETITIA
Experimentele lui Deutsch
Grupuri de studenti in situatii de cooperare (performanta
grupului determina calificativul individual) si grupuri in
situatii de competitie (membrul grupului care se descurca
cel mai bine la sarcina primeste cea mai mare nota, iar cel
care se descurca cel mai slab primeste cea mai mica nota)
Efecte: grupurile de cooperare incurajari reciproce intre
membrii, satisfactie ridicata, evaluare pozitiva a contributiei
colegilor
Efecte: grupurile de competitie- tendinta de respingere a
grupului, dorinta mai slaba de a castiga respectul celorlalti

Cauzele conflictelor
DILEMA prizoneriului
Tehnica de laborator folosita pentru a studia conflictul in
situatii cu motivatie mixta (Luce & Raiffa, 1957):
Doi infractori sunt interogati de catre detectivii de politie
in camere separate. Politia are certitudinea ca cei doi au
comis o crima, insa are nevoie de o marturisire pentru a
fi siguri de condamnare. Astfel, incearca sa-i transforme
pe cei doi in competitori spunandu-i fiecaruia ca celalalt
este pe cale sa marturiseasca. Posibilitatile celor doi
infractori sunt:

DILEMA prizoneriului

DILEMA prizoneriului alt exemplu de alegere


experimentala

DILEMA prizoneriului
Cooperarea sporeste canstigurile conjugate ale grupului
Competitia inseamna ca ambele parti vor pierde
! Orice umbra de indoiala privind intentiile celuilalt de
a coopera readuce conflictul
! Lipsa de comunicare nu permite verificarea
ipotezelor despre comportamentul celuilalt

Capcane sociale
Un grup de pastori foloseste o pajiste comuna. Pajistea
poate hrani multe oi asa ca sistemul functioneaza fara
dificultati. Totusi, cativa membri egoisti ai comunitatii vor
sa-si sporeasca profitul personal, astfel isi maresc
numarul oilor din turma. Ceilalti observa oile in plus si, la
randul lor, isi maresc turmele. Curand, bunul comun
(pajistea) este supraglomerata si oile mor de foame
(Hardin, 1968)

Capcane sociale
Membrii grupului sunt tentati sa actioneze in interes
personal, in detrimentul nevoilor generale ale grupului
(atunci cand resursa este comuna)
Membrii grupului sunt tentati de castigurile pe termen
scurt ale comptetitiei, insa, daca urmaresc aceste
castiguri, antreneaza pierderi pe termen lung
Strategia de rezolvare a conflictului: comunicarea directa
(v. Studiile lui Brechner)

In ambele tipuri de jocuri:


- participantii tind sa isi justifice propriul comportament
situational (Trebuie sa ma protejez impotriva relelor intentii
ale celuilalt) si sa justifice comportamentul celuilalt
membru pe baze dispozitionale (Nu e de incredere, E
lacom) Eroarea fundamentala de atribuire
Motivele membrilor se pot schimba in timp: la inceput,
oamenii sunt motivati de usurinta obtinerii unui castig, apoi
de minimizarea pierderilor iar, in final, de pastrarea unei
imagini dezirabile social
In situatii de conflict real, cele doua jocuri nu presupun
castiguri sau pierderi totale (de la zero)

Rezolvarea dilemelor sociale modalitati de stimulare a


cooperarii
Stabilirea si impunerea de reguli (reglementarea
comportamentului) exemplu: limitarea vanatorii si a
pescuitului
Formarea de grupuri mici creste responsabilitatea
asumata de catre membrii, sentimentul identitatii de grup si
al apartenentei la grup este mai puternic; Stabilitatea
rezidentiala creste nivelul identitatii de grup si tendinta de
cooperare a membrilor
Comunicarea clarifica normele de grup, asteptarile
mutuale ale membrilor, permite asumarea angajamentului
de a coopera, reduce neincrederea

Rezolvarea dilemelor sociale modalitati de stimulare a


cooperarii
Schimbarea beneficiilor pentru a face cooperarea mai
valoroasa/apreciata
Exemplu: reducerea poluarii generate de trafic (fiecare
sofer considera ca o singura masina a lui nu
contribuie in mod semnificativ la poluare); anumite orase
(Canada) ofera recompense (benzi speciale sau taxe
reduse de autostrada) familiilor care se asociaza pentru
a-si duce copiii la scoala

Cauze ale conflictelor


Perceptia inechitatii
Echitatea - Corectitudinea distribuirii recompenselor in
raport cu contributia fiecarui membru
Outputurile mele/ Inputurile mele = Outpurile celuilalt/ Inputurile
celuilalt

Definirea inputurilor si a outpurilor poate diferi de la un


individ la altul
Atunci cand comparatia implica persoane cu statut oscial
diferit, inechitatea in favoarea persoanei cu statut social
mai inalt este mai usor acceptata

Cauze ale conflictelor


Atributii si perceptii eronate
Teoria atribuirii (Heider, 1958) indivizii formuleaza in
permanenta ipoteze intuitive asupra cauzelor
evenimentelor care au loc in grup
Eroarea fundamentala de atribuire

S-ar putea să vă placă și