CULTURA ROMANA - CULTURA EUROPEANA

Pozitia si destinul istorico-geografic al romanilor, plasati la punctul de intalnire a doua lumi, au

avut drept rezultat o cultura originala, nascuta in tiparul national devenit creuzetul in care s-a
produs sinteza dintre Orient si Occident.
Aceasta capacitate de sinteza a fost ca si latinitatea si ortodoxia, o trasatura fundamentala a
spiritualitatii romanesti, aflata, mai multe veacuri, in cautarea destinului ei european.
n Evul Mediu cultura n limba romn i-a nceput existena ntr-o perioad cu mult ulterioar
culturii n limbile vorbite de popor n Europa occidental. Cel mai vechi document scris n limba
romn care ni s-a pstrat, Scrisoarea lui Neacu din Cmpulung, dateaz din 1521, perioad n
care n Europa occidental marii oameni de litere ai Renaterii i scriseser operele sau i le
desvreau. Cultura romn a recuperat treptat acest decalaj uria existent ntre ea i cea
occidental.
Se consider c n perioada secolelor XVI-XIX au existat patru momente in care s-a produs
sincronizarea culturii romane cu cea occidentala : apariia tiparului, scrierile cronicarilor Grigore
Ureche i Miron Costin i ale crturarului Dimitrie Cantemir, opera literar i istoric a
reprezentanilor colii Ardelene din Transilvania i activitatea tinerilor studeni de la Paris dina
perioada premergtoare revoluiei de la 1848 (generaia paoptist).

Primul moment l reprezint aparitia tiparului la inceputul secolului XVI.. Prima

tipografie romneasc este cea de la mnstirea Dealu, din ara Romneasc, din 1508,
care a tiprit cri n limba slavon. Tiparul apruse n Germania cu aproximativ 60 de ani
n urm. Prima lucrare tiprit n limba romn a aprut n Transilvania, la Sibiu, n 1544
(Catehismul romnesc).

n secolul XVII, cronicarii Grigore Ureche si Miron Costin sunt nite umaniti ntrziai
(umanismul european se ncheie n secolul XVI). Dimitrie Cantemir este primul om de
cultur romn de valoare internaional. El este considerat de unii cercettori ca umanist
iar de alii ca preiluminist. Opera sa fundamental Istoria creterii i descreterii
Imperiului otoman (1714-1716) este primul tratat de istorie despre Imperiul otoman.

Pentru activitatea sa tiinific i literar, Cantemir a fost ales membru al Academiei din
Berlin.

n secolul XVIII, reprezentantii Scolii Ardelene din Transilvania sunt iluministi care se
afirm n aceeai perioad cu iluminitii europeni.

n secolul XIX, n anii premergtori revoluiei de la 1848, tinerii romni care au studiat la
Paris au preluat ideile politice romantice: libertate, egalitate i formarea statului naional,
pe care le-au popularizat n ara Romneasc i Moldova n timpul revoluiilor de la
1848 iar n 1859 au realizat Unirea Principatelor. Ei au fot numii pasoptisti. Tot n
secolul XIX, n perioada 1870-1889, Eminescu se afirm ca ultimul mare reprezentant al
romantismului european.
Optiunea romanilor pentru Occident era, chiar la inceputul secolului, evidenta, definitiva,
categorica. Marii artisti romani au simtit, in acest secol, ca talentul lor se poate dezvolta
prin cele doua ucenicii: scoala nationalismului si cea europeana

nc de la primele forme de organizare de stat din secolul 18, cultura i civilizaia romn a
cunoscut dou curente coexistente, care au alternat ori s-au ntreptruns: unul european i altul
oriental. Relaia dintre ele a depins de regiune, de domeniul cultural specific (arhitectura este
sfera de coexisten i confluen a ambelor curente, n timp ce pictura legat mai mult de
canoanele religioase, s-a integrat n tradiia bizantin), de epoca (n Moldova i Valahia domnia
fanariot a fost o perioad de influen oriental maxim, simit mai ales n orae, n timp ce
civilizaia i-a pstrat formele tradiionale). n 1508 domnitorul Radu cel Mare din ara
Romneasc a ordonat preotului Macarie de a tipari o carte de rugaciuni. Aceasta a fost prima
carte tiprit n slavon pe teritoriul romnesc. Limba romn a fost adoptat mai trziu n
literatur scris, prima care fiind tiprit n 1544. n biserici i cancelarii scrisul n slavon a
rezistat pn spre sfritul secolului 17.
n prima jumtatea a secolului XX , principala caracteristica a limbii romane a fost sincronizarea
ei cu cea europeana . Dealtfel cultura romn nu a fost doar sincron cu cea european ci a avut
momente n care s-a aflat in avangarda culturii europene. Poetul Tristan Tzara a pus bazele unui
curent cultural numit dadaismul, care a revoluionat literatura i mai ales artele plastice. Filozoful

i scriitorul Mircea Eliade a fost fondatorul unei noi discipline tiinifice, istoria religiilor.
Dramaturgul Eugen Ionescu a fost unul dintre iniiatorii teatrului absurdului. Sculptorul George
Enescu a fcut cunoscut muzica romneasc pe marile scene ale lumii, de la Viena i Paris la
New York. Originalitatea compoziiilor sale a constat tocmai n faptul c s-a inspirat din folclorul
romnesc. Aceti scriitori i artiti s-au afirmat n prima jumtate a secolului XX (unii au
continuat activitatea i dup 1950) i au trit mai ales n exil, un exil la care au consimit de bun
voie.
Constantin Brncui este considerat de majoritatea criticilor de art cel mai important sculptor
al secolului XX i unul dintre cei mai mari artiti ai tuturor timpurilor. Cele mai cunoscute opere
le sale sunt Pasrea n vzduh (din care a creat mai multe variante n marmur i bronz n anii
1920), Cocoul, Noul nscut i ansamblul monumental de la Trgu-Jiu (realizat n perioada
1937-1938), care cuprinde Masa tcerii, Poarta srutului i Coloana infinitului. Sursa
fundamental de inspiraie a operelor sale rmne arta popular din zona Gorjului, acolo unde s-a
nscut. Brncui a refuzat reprezentarea figurativ a realitii i a cutat, n opera sa, s redea
esena lucrurilor. De aceea el a redus formele la ceea ce era mai reprezentativ pentru fiecare
dintre ele, eliminnd detaliile de prisos. n ntreaga sa oper a folosit cteva motive care
alctuiesc esena lumii: sfera, ca simbolul al perfeciunii, oul, ca simbol al genezei, inelul, ca
simbol al unitii, zborul ca simbol al cutrii idealului. Marele critic de art Giulio Carlo Argan
spunea despre Brncui ca este singurul artist din zilele noastre care a ajuns pana la origine, la
radacina lucrurilor, la frontiera dintre real si sacru.
Se integreaza in miscarea artistica europeana prin expozitiile de grup, dar si prin legaturile
directe cu cei mai mari artisti ai vremii: Picasso, Matisse, Modigliani. Faptul ca isi expune
lucrarile la Paris, Praga, New York, Boston, inca inainte de declansarea Primului Razboi
Mondial, demonstreaza ca Brancusi nu este doar o personalitate europeana, ci una care a intrat
in istoria universala a artei.