INCARCARI DIN GREUTATE

PROPRIE

INCARCARI DIN EXPLOATARE

INCARCARI DIN ZAPADA

INCARCARI DIN GREUTATE

PROPRIE

Sunt incarcari permanente in raport cu timpul provenind din greutatea proprie a elementelor
structurale, a peretilor exteriori si a celor despartitori precum si a tuturor celorlalte elemente
care se regasesc in ansamblul cladire in pozitii fixe, pe toata durata de viata a acestuia.
Folosim de obicei evaluarea determinista a greutatii proprii reprezentata de valoarea sa
caracteristica, utilizand valorile masurate ale dimensiunilor si valoarea medie a greutatilor
specifice ale materialelor.
Evaluarea incarcarii datorate greutatii proprii pe unitatea de suprafata se calculeaza cu relatia
urmatoare : qS d i *1m *1m * i
(N/m2)
Evaluarea incarcarii datorate greutatii proprii pe unitatea de lungime se calculeaza cu relatia
urmatoare :
qL b * h *1m * (N/m)

Valoarea caracteristica a incarcarii datorate greutatii proprii a fiecarui element se

calculeaza ca produs intre suprafata sa sau lungimea sa si greutatea proprie a unitatii
de suprafata sau de lungime.
Valoarea caracteristica a incarcarii datorate greutatii proprii (G) pentru toata cladirea
este egala cu suma greutatilor proprii a tuturor elementelor componente.

INCARCARI DIN PERETI DESPARTITORI

Greutatea proprie a peretilor despartitori se calculeaza ca la orice element de

constructie in situatia in care se cunoaste pozitia lor. Daca pozitia in plan a acestora nu
este specificata in momentul proiectarii si greutatea proprie este mai mica de 3000N/m
atunci se admite o distributie uniforma pe suprafata planseului :

Greutate reala 1m perete

despartitor (N/m)

Valoare
uniform
echivalenta (N/m2)

<

500 N/m2

1500N/m < greutate 1m

perete < 3000N/m

1000 N/m2

greutate 1m
1500N/m

perete

distribuita

INCARCARI DIN EXPLOATARE

(UTILE)

Sunt incarcari variabile in raport cu timpul provenind din:

greutatea persoanelor, a mobilierului, a utilajelor, a materialelor depozitate;
de presiunea lichidelor si al gazelor in cazul rezervoarelor;
greutatea podurilor rulante pentru constructiile industriale;
convoaie rutiere sau de cale ferata pentru dimensionarea podurilor si viaductelor.

In mod simplificat incarcarile de exploatare sunt considerate incarcari uniform

distribuite, ipoteza satisfacatoare pentru incarcarile reale neuniforme.

Valorile caracteristice a incarcarilor de exploatare au fost calculate in functie de destinatia

spatiior:

Destinatie

Incarcare de
exploatare
(KN/m2)

Camere de apartament, din hotelui,

spitale etc

1,5

Spatii de birouri, Sali de clasa sau

de lectura, laboratoare, vestiare

2,0

Terase circulabile, balcoane

2,0

Acoperisuri necirculabile
Terase necirculabile

0,5
0,75

Spatii de acces: holuri, scari

3,0

Sali de spectacol, Sali de asteptare,

depozite, garaje, pasaje, statii de
tren sau de metrou

4,0

Biblioteci, depozite

5,0

Incarcarile din exploatare vor fi dispuse pe structura de rezistenta in conditiile cele mai
defavorabile.

INCARCAREA DIN ZAPADA

Actiunea zapezii asupra cladirilor, prin modul ei de depunere natural incarca elementele
subansamblului invelitoare, in mod special acoperisul.

Incarcarea din zapada pe acoperis este considerata ca actionand vertical pe proiectia

orizontala (m2) a suprafetei acoperisului.
Factorii ce influenteaza cantitatea de zapada acumulabila pe acoperisuri este in functie de:
zona in care se afla amplasamentul constructiei din punct de vedere al acumularilor de
zapada sezoniere
expunerea amplasamentului constructiei la vant
forma si pantele acoperisului

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, s se determina cu relatia

urmatoare:

s Is * i * Ce * Ct * sk

Is=este factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii

Clasa de importan/expunere a cladirilor

Is

Spitale i alte cldiri din sistemul de sntate, care sunt dotate cu

servicii de urgen/ambulan i secii de chirurgie
Staii de pompieri, sedii ale poliiei i jandarmeriei
Centre de comunicaii i/sau de coordonare a situaiilor de urgen
Adposturi pentru situaii de urgen
Cldiri cu funciuni eseniale pentru administraia public
Cldiri avnd nlimea total suprateran mai mare de 45m

1.15

II

coli, licee, universiti sau alte cldiri din sistemul de educaie, cu o

capacitate de peste 250 persoane n aria total expus
Aziluri de btrni, cree, grdinie sau alte spaii similare de ngrijire a
persoanelor
Cldiri multietajate de locuit, de birouri i/sau cu funciuni comerciale,
cu o capacitate de peste 300 de persoane n aria total expus
Sli de conferine, spectacole sau expoziii, cu o capacitate de peste
200 de persoane n aria total expus, tribune de stadioane Cldiri
din patrimoniul cultural naional, muzee .a.
Cldiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de persoane n
aria total expus

1.10

III

IV

Construcii de tip curent, care nu aparin celorlalte clase

Construcii de mic importan pentru sigurana public, cu grad
redus de ocuparei/sau de mic importan economic, construcii
agricole, construcii temporare etc.

1.00

1.00

s Is * i * Ce * Ct * sk
Sk = valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (kN/m2) in amplasament.
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, sk corespunde unui interval mediu
de recurenta IMR=50 ani sau, echivalent, unei probabilitati de depasire intr-un an de 2%
(probabilitatea de nedepasire intr-un an, 98%).
Relatia dintre intervalul mediu de recurenta IMR=N ani si probabilitatea de nedepasire
intr-un an, p este: N = 1/(1-p).
In CR 1-1-3-2012 teritoriul tarii este impartit in zone geografice (sub 1000m altitudine) in
functie de valoarea caracteristica a incarcarii din zapada.
Valori caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in zonele de munte intre 1000m si
1500m inaltime se calculeaza cu relatiile urmatoare:
sk(1000m < A 1500m) = 2,0 + 0,00691 (A-1000) pt. sk(A1000m)=2,0 kN/m2
sk(1000m < A 1500m) = 1,5 + 0,00752 (A-1000) pt. sk(A1000m)=1,5 kN/m2

Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500m se utilizeaz valoarea minim,

obligatorie, a ncrcrii din zpad pe sol este cea corespunztoare altitudinii de
1500m.

s Is * i * Ce * Ct * sk
i este coeficientul de forma pentru incarcarea
din zapada pe acoperis;
Pentru acoperisuri cu una, doua sau cu mai multe
pante, coeficientul de forma are valorile urmatoare:

Panta acoperisului 0

00 300

300 < < 600

600

0,8

0,8 (60 -)/30

0,0

0,8 + 0,8 /30

1,6

s Is * i * Ce * Ct * sk
Distributia coeficientului de forma pentru un acoperis cu o singura panta:

Distributiile coeficientilor de forma 1 si 2, pentru incarcarea din zapada pe

acoperisurile cu doua pante, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa
alunece de pe acoperis, sunt indicate mai jos:
1()
0.51()

1
2()

1
2()

0.51()

s Is * i * Ce * Ct * sk
Ce = coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei, care tine seama de efectele
de spulberare sau aglomerare produse de vant.
In cazul expunerii Complete, zapada poate fi spulberata
pe zone intinse de teren plat lipsit de adapostire sau cu
adapostire limitata.
In cazul expunerii Partiale, topografia terenului si
prezenta altor constructii sau a copacilor nu permit o
spulberare semnificativa a zapezii de catre vant.
In cazul expunerii Reduse, constructia este situata mai
jos decat terenul inconjurator sau este inconjurata de
copaci inalti si/sau constructii inalte.

Tipul
expunerii

Ce

Completa

0.8

Partiala

1.0

Redusa

1.2

Ct = coeficientul termic
Coeficientul termic Ct poate reduce incarcarea data de zapada pe acoperis in cazuri
speciale, cand transmitanta termica a acoperisurilor este ridicata si conduce la topirea
zapezii. In aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determina prin studii speciale si
este aprobata de autoritatea nationala competenta.