FOAIA DE OBSERVATIE

Nume, prenume, vrst, sex, studii, starea civil, domiciliu, profesia, locul de munc,
internri anterioare, data internrii actuale, cine a soliciat internarea.
Motivele internrii, semne de violent corporal:
Se noteaz cuvintele pacientului
Date de la familie
Date de la prieteni, poliie, vecini etc.

Implicatii judiciare
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
ANTECENDE PERSONALE PATOLOGICE
ANTECENDENTE HEREDO-COLATERALE
ISTORICUL BOLII:
Descrierea simptomelor i cronologia acestora
Durat, debut, intensitate, periodicitate, factori declanatori
Factori agravani sau protectivi
Intervenii terapeutice anterioare

EXAMEN SOMATIC
EXAMEN PSIHIATRIC
Psihodiagnosticul expresiei: atitudine, tinuta vestimentar, privirea, vocea, mimica,
pantomimica
1

Functia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentie, memoria, gndirea, imaginatia

Functia afectiv-motivational: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte (alimentar,
sexual, de aprare, matern), somn
Functii efectorii: vointa, activitatea, condiute motorii
Functii de sintez: temperament, caracter, constiint, personalitate, intelect.
EXAMEN PSiHOLOGIC
ANALIZE DE LABOARTOR
ALTE ANALIZE
TRATAMENT

CLASIFICAREA ICD 10
Tulburri psihice organice
Tulburri psihice cauzate de substane psihoactive
Schizofrenia, tulburarea schizotipal i tulburrile delirante
Tulburrile afective
Tulburrile nevrotice, legate de stres i somatoforme
Sindroame comportamentale asociate cu dereglri psihologice i factori fizici
Tulburrile de personalitate ale adultului
Retardul mintal
Tulburri ale dezvoltrii psihologice
Tulburri de comportament i emoionale cu debut n copilrie i adolescen

Clasificarea clasica (Kraepelin)

2

Tulburari la limita cu normalitatea

Tulburari psihice majore

Tulburari la limita cu normalitatea

Nevrozele
Neurastenia
Nevroza obsesivo-fobica
Isteria
Nevrozele mixte (motorii)
Psihopatiile (tulb de personalitate)
Schizoida
Epileptoida
Paranoic
Impulsiv
Anankast
Histrionic
Oligofrenia gr. I

Tulburari psihice majore

Oligofreniile gr. II si III
Psihozele
Endogene
3

Schizofrenia, PMD, paranoia, parafrenia

Exogene
Factori fizici, chimici, infectiosi, carentiali etc.
Endo-exogene
Postpartum, b. endocrine, epilepsie etc.
Dementele
Alzheimer, b. Pick, PGP

EXAMEN PSIHIC
Psihodiagnosticul expresiei:
atitudine: cooperant, indiferent, preocupat, schimbtoare
tinuta vestimentar: ngrijit sau nu, excentric
privirea: fix, atent, vioaie, mirat
vocea: joas, monoton sau cu tonalitate nalt, tare
mimica: mobil, fix, anxioas, indiferent

Functia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentia,memoria, gandirea, imaginatia

Senzatia -Act psihic elementar monomodal de realizare a unei imagini singulare a unor
nsuiri ale obiectelor i fenomenelor lumii materiale asupra organelor de sim.
Mecanism de producere :
Excitaie ( realitatea obiectiva-obiecte si fenomene din lumea materiala )
Analizatori: intero-, extero-proprioceptivi Scoara cerebral senzaie

Perceptia - Proces senzorial elementar, multimodal, caracterizat prin sintetism, unitate i

integritate, de realizare a unei imagini de ansamblu a realitatii.
Tulburari de perceptie :
Modificari cantitative: hipoestezia, hiperestezia.
HIPERESTEZIE: scaderea pragului senzorial cu creterea intensitii senzaiilor i
percepiilor
- surmenaj, stari de suprasolicitare nervoasa si fizica,debutul unor boli infecto-contagioase,
afeciuni psihice, b. Basedow.
Forma de hiperestezie - cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar
fr o modificare organic evideniabil- sdr nevrotice cu componente astenice
HIPOESTEZIA: cresterea pragului senzorial cu scaderea intensitatii senzatiilor si
perceptiilor, scaderea receptivitatii la diversi excitatnti, scaderea acuitatii senzoriale
- stri reactive acute, isterie, oligofrenii, schizofrenie, tulburri de contiin, stari de inductie
hipnotica
Modificari calitative: iluzii, agnozii, halucinaii
ILUZII
= Orice eroare cognitiv sau perceptiv.
Mecanism:
Proiectarea imaginarului i a incontientului n actul perceptiv
Prelucrarea eronat a imaginilor percepute
Iluzii fiziologice ( optico-geometrice ) ex: bat in apa=frant
Iluzii patologice:
Veridice ( perceptie falsa fara obiect)
+ Interpretare delirant
Generate de un excitant real
5

VIZUALE:
Metamorfopsii: deformarea obiectelor i a spaiului perceput
- Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite)
Porropsia (mai apropiate sau mai ndeprtate)
Pareidolie (interpretare imaginativ) ex: semne pe tavan perceptii deformate anxiogene
Falsele recunoateri (identificarea greit a diverselor persoane): dj vu, deja connu, deja
vecu, jamais vu.
- st maniacale confuzii, dementa vasc, senila traumatica
Iluzia sosiilor: sdr. discordante ( ex : persoanele cunoscute au fost substituite in mod ostil )
AUDITIVE
GUSTATIVE I OLFACTIVE (parosmie) percepere eronata gust/miros
Viscerale percepere eronata a fct organelor
De modificare a schemei corporale: form, mrime, greutate, poziie(ex: picioarele depasesc
patul, ajung in tavan )
- schizo, intoxicatii, o-f ( dismorfofobiee nas mare, fata stramba se adreseaza chirurgului )
Normal distanta mare, lumina scazuta, emotivitate, veghe-somn=hipnagigice
Tulb. funcionale sau leziuni ale receptorilor, cilor de conducere, zonelor integrative LT
senzorial
Stri febrile, b. infecto-contagioase, toxice
Stri confuzionale
Nevrotici (isterici, TOC)
Psihotici

HALUCINAIILE perceptia fara obiect

1. Halucinaii funcionale
- percepia unor excitani obiectivi determin apariia unor percepii false
zgomotele roilor de tren voci amenintoare
percepute att timp ct exist excitantul real ( se confunda cu iluziile ob e luat drept
altceva )
2. Halucinoidele ( prehalucinatorii )
- fenomene psihopatologice cu aspect halucinator situate ntre reprezentri vii i
halucinaii vagi
- nu izbutesc s conving pe deplin bolnavul asupra existenei lor reale
3.Imaginile eidetice
- reproiectri n exterior ale imaginilor unor obiecte, fiine care au o for receptiv
deosebit de vie, legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurare n timp
( ex: reproduce in exterior o fotografie ce ia fost expusa doar cateva clipe )
- fiziologice la copii ( ex: trairi din vis, viziuni din semisomn )
- naintea instalrii somnului sau la trezire
4.Halucinozele
- h. a cror semnificaie psihopatologic este recunoscut de bolnav
- caut s le verifice autenticitatea
- atitudine critic fata de ele
Halucinoza peduncular, intoxicatii alcool, barbiturice, encefalita epidemic
Alta semnificatie: psihoze delirant halucinatorii in afara unor episoade de tb a le constientei
halucinoza ac Wernicke/ halucinoza cr Korsakov )
5.Halucinaii propriu-zise (psihosenzoriale):

Caracteristici:
Proiecia spaial: n/dincolo de spatiul perceptiv proiectia spatiala a ob perceput
Convingerea asupra realitii lor
Perceperea prin modalitti senzoriale obisnuite si ci senzoriale normale apar in orice tip
de analizator
Intensitate discrete/intense
Claritate diferit
Complexitate variabil
Durat (intermitente/continue)
Rezonan afectiv (anxiogene)

H. exteroceptive

H. Auditive: (afeciuni ORL- otite, mastoidite, surditate, b. neurologice, st. confuzionale,

deliruri toxice i infecioase, depresie- continut trist dureros voci care ii condamna, schizo
caracter bizar neinteligibil, parafrenie, aur epileptic)
Localizare n cmpul auditiv
- n afara
Intensitate discrete, surde
- puternice
Complexitate
Elementare (foneme, acoasme fosnete, pocnete, bubuituri )
Comune (ciripit, scrtit)

Verbale (voci ) - ex la poligloti vocile nematerne sunt ostile / ex- vocea Evei spune unui
alcoolic sa-si ucida copii
Continuitate
Episodice/ continui ( impiedica pacienul sa se odihneasca)
Rsunet afectiv favorabile/defavorabile
H. Vizuale:
Normal trecerea veghe somn
surmenaj, neurastenie ( anxiogen, terifiant )
af. oftalmologice, neurologice ( st infectioase, delir alcoolic, psihoze-schizo paranoida )
- macroscopice/microscopice
- mono-/policromatice
- n cmpul perceptiei/ h. extracampine
- claritate
- complexitate
Elementare (fosfene, fotopsii)
Complexe fantasmoscopii ( figuri informe )/ h. figurate
Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice- scene de vis- onirice
-unice/multiple
-statice/dinamice
-accese/permanente

H. Autoscopice
- subiectul i percepe vizual propriul corp, pri din corp, organe. imaginea dubl
9

- unic/persistent
- acompaniament afectiv ( de groaza )
H. Olfactive i gustative
gust/miros neplcut sau mai rar plcut
crize uncinate epilepsie, tumori, leziuni lob T, stri delirante, stri confuzionale
H. Tactile: impresia de atingere cutanat
continue (intoxicaia cu cloral) sau discontinuu, punctiform (cocain)
epidermice/hipodermice
parazitoze halucinatorii ( insecte )
H. interoceptive:
H viscerale:
Senzaia existenei unei fiine n corp sau a schimbrii poziiei unor organe, a obstrurii sau
perforrii lor, sau a transformrii organismului n animale.
H. Somatognozice modificri de schem corporal ( membru fantoma )
-isterie (violuri directe sau de la distant, orgasm), schizofrenia paranoid, st hipocondriace,
tb o-c
H. proprioceptive:
H. motorii sau kinestezice: impresii de micare sau de deplasare a unor segmente sau ale
corpului n ntregime.

6. Pseudohalucinatii
Nu se confund de obicei n totalitate cu reprezentarea imaginilor unor obiecte i
fenomene reale
10

Se petrec n minte, n cap, n interiorul corpului, nu se proiecteaz n afar

Sunt convini de realitatea existenei lor, aciuni impuse din afar
P. auditive:
aude ceea ce citete fr voce i crede c o persoan strin pronun cuvintele n capul lui
sonorizarea gndirii, sonorizare a lecturii
Schizofrenie
P. vizuale:
apar n spaiul perceptiv
Imagini izolate/ scene panoramice
Continut plcute/neplcute, terifiante, insulttoare
Vd cu ochii mintii
P. gustative i olfactive
P. tactile: curenti magnetici, iradiere ( ex: aparat-orgasm-sustrage maduva )
localizare sfera genital ( senzatie de organsm, viol)
P. interoceptive
lips de libertate interioar ( ex: spiritul preotului pe care il simte in cap si ii tulbura
gandurile sau in torace=dureri,tahicardie ) ,
stpnire interioar ( posedati de spirite sau animale actioneaza ca ele)
P. motorii sau kinestezice: perceperea executrii unor miscri impuse
P. plurisenzoriale: sdr. toxiinfectioase, parafrenie, schizofrenie

ATENTIA = prosexie ( test metoda Kraepelin 100-3-3/zilele sapt inapoi )

11

= Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de obiecte i

fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de imagini percepute, ct i
delimitarea lor net de cmpul perceptiv.
HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci, fobici, obsesionali.
HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demene,
sch.

MEMORIA = mnezie ( test proba oraselor )

= Proces psihic al orientrii retrospective, realizat prin ntiprire (fixare), pstrare
(conservare) i evocare (reactualizare).
Memoria imediata nr de telefon sau o serie de 6 numere
Memoria recenta 3 obiecte pe care le repeta dupa 5 10 min
Memoria indepartata descrierea unui eveniment din urma cu 2 ani sau mai mult
Dismnezii cantitative :
HIPERMNEZIA:
HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie
AMNEZIILE pierderea totala a fortei mnezice
Anterograde ( de fixare ): evenimentele trite dup debutul bolii
Retrograde ( de evocare ): se ntind progresiv spre trecut inaintea debutului bolii
Legea disolutiei memoriei de la cuvinte complexe la cele simple , de la nume proprii,
comune la verbe
A. lacunar: hiatus mnezic temporar
stri confuzionale, TCC, echivalente epileptice

12

A. totale si partiale hipoamnezii

A. tardiv/ ntrziat- tb de constienta lacun mnezic despre tulburarea de constient se
instaleaz treptat , nu imediat dup aceasta
A. electiv/tematic
- evenimente uitate electiv datorit ncrcturii afective negative acoperite cu voal,
nu sunt uitate definitiv ( ex: femeia care ucide sotul si isi aduce aminte tot pana in momentul
in care ia toporul )
Dismnezii calitative (Paramnezii):
a) Tulburri ale sintezei mnezice imediate Iluzii de memorie
CRIPTOMNEZIA instrainarea amintirilor ( ex: o lucrare straina pe care a citit-o, o
considera proprie )
- schizo, deliruri sistematizate ( paranoia/parafrenie),demente
FALSA IDENTIFICARE sau FALSA RECUNOASTERE - recunoaste ceea ce de fapt nu
cunoaste
- surmenaj, manie, schizo
ILUZIE DE NERECUNOASTERE
PARAMNEZII DE REDUPLICARE ( Pick dedublarea; ex: crede ca a mai fost tratat in
clinia identica eventual de acelasi medic )

b)Tulburri ale rememorrii trecutului - Allomnezii

PSEUDOREMINISCENELE evenimentele trecutului le traieste in prezent (ex: pacientul
desi are 80 de ani duce inca copilul la sc in clasa I )
CONFABULAIILE / Halucinatiile de memorie reproducerea unor evenimente imaginare
pacientul nu stie ca minte
ECMNEZIA confunda trecutul cu prezentul

13

ANECFORIA - reproducerea unor amintiri pe care le credea uitate (daca sugeram cateva
elemente )
- surmenaj, demanta

GNDIREA: ( test comarerea obiectelor capacitatea de comparare; definitii, notiuni

matematice capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; proverbe, zicale
capacitate de judecata si rationament )
= Proces central al vieii psihice, o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat
prin care se distinge esenialul de fenomenal, n ordinea lucrurilor i ideilor, pe baza
experienei i a prelucrrii informaiilor
Operaiile g. : analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea ( cuvnt- noiunejudecata- raionament- ntelegere) .
Tulb. de ritm i coeren:
Accelerarea ritmului ideativ:
Fug de idei (asociaii ntmpltoare, asonan, rim, localizare n timp i spaiu, contraste
facile)
- vorbesc mult, labilitatea atentiei, exacerbarea evocarii, ilogici, pierd firul ( schizo, ebrietate,
intoxicatii)
Mentismul (depnare rapid, incoercibil a reprezentrilor i a ideilor; au atitudine critic): st.
de mare tensiune nervoas, oboseal, intoxicaie uoar cu cofein, alcool, sch.,
Tahipsihie ( cresterea ritm ideativ + cresterea fortei de imaginatie si reprezentare + cresterea
atentiei + cresterea tonusului afectiv )
Incoerena gndirii la maxim duce la salat de cuvinte, verbigeraie ( repetarea stereotipa a
acelorasi cuvinte- trancaneste )
ncetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, bradilalie, vscozitatea psihic, fading mental
( oprirea treptata a fluxului ideativ) , baraj ideativ ( brusc)
Anideaie: idioie, demen sau epilepsie, st comatoase
14

Lentoare ideativa : o forma de vascozitate

- epuizare fizicasi psihica, covalescenta bolii somatice, toxice,infectioase, afectiuni neuro cu
interesare extrapiramidala, Parkinson, encefalite, intox cu CO, melancolie schizo, oligo
Tulb. de coninut:
Ideea dominant (reversibil, sfera normalului)
Ideea obsedant ( anancasta ) - strin, contradictorie personalitii individului, i
recunoate caracterul parazitar, lupt pt. a o nltura
OBSESIA:
Obsesii ideative intoxicatii prin idee ( de ce , poate daca)
Amintiri i reprezentrile obsesive - aparitia ideii ce contrazice realitatea- reproiectare ( ex:
mama constienta ca si-a pierdut copilul era obsedata de ideea ca l-a ingropat de viu si isi
reprezinta copilul tipand in mormant )
Obsesii fobice teama nejustificat, pe care nu o poate alunga, n ciuda faptului c evit
situaia respectiv
agarofobia ( de piata ), hipsofobia ( locuri inalte ), claustrofobia ( locuri inguste ),
aihmofobia ( ob ascutite ), antropofobia ( oameni ) monofobia ( de singuratate ), pentofobia
( de societate ), erentofobia ( de a rosi ), nosofobia ( de boala ), misofobia ( de murdar ),
tanatofobia ( de moarte ), sitiofobia ( de a manca ), pantofobia ( teama generala )
Obsesii impulsive compulsiune, ritualuri ( ziceti ,stiti mana prin par daca nu le face =
stare de anxietate )
- surmenaj, Tb O-C, debut schizo, remisiune psihoze
Ideea prevalent:
Poziie dominant n cmpul contiinei
Neconcordant cu realitatea i cu semnificaie aberant
Orienteaz i difereniaz cursul gndirii
Celelalte ideii o sprijin, nu se opun ei.
15

Concordant cu personalitatea individului

Tendina la dezvoltare i nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur, potenialitate
delirant.
- St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.

Ideii delirante:
O judecat eronat care stpnete, domin contiina bolnavului i-i modific
comportamentul n sens patologic.
Este impenetrabil la contraargumente i inabordabil prin confruntare, n ciuda
contradiciilor cu realitatea.
Este incompatibil cu existena unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i sesiza n
mod contient esena patologic.
Delir sistematizat: caut s impun ideiile sale realitii, le triete cu o nestrmutat
convingere.
Delir nesistematizat: coerena i stringena aparent logice nu sunt aa de puternice: slab
structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematic, fr tendina a se impune realitii
Delir= stare de tb a luciditatii constiintei
Idee deliranta = tb a gandirii - idee, sistem de idei patologice elaborate mental
Ideile delirante pot fi :
Expansive:
De mrire i bogie ( manie, schizo paranoid )
De invenie ( elaborarea unor planuri, aparate de interes major ce preocupa in special oamenii
de stiinta )
De reform ( pace universala, filantropie )
Filiaie ( convingera ca sunt mostenitori )
16

Mistice ( menit sa instaureze pacea )

Erotomaniace ( erotomani canvingerea ca e iubit de pers superioara )
Depresive:
Persecuie ( crede ca sunt observati , urmariti )
Revendicare ( crede ca a fost victima nedreptatii )
Gelozie ( suspectare a partenerului )
Relaie ( crede ca pers din jur au o influentata - )
Autoacuzare ( omor altruist )
Hipocondriace
Transformare i posesiune (metamorfozare dementa schizo )
negaie ( nu recunoaste realitatea evidenta dementa, melancolie )
Mixte:
Influen ( unde, rediatii, diavol )
Metafizice ( elucideaza originea vietii )
Tb ale comunicarii verbale si grafice a gandirii :
Tb lb oral :
Dislogii tb mentale ale lb. Consecutive modificarii de forma si continut a gandirii;
- hiperactivitate verbala tehifemie ( + ritm ideativ=logoree manie, hipomanie, intoxicatii)
- hipoactivitate verbala bradifemie
- mutism akinetic,absolut, relativ, discontinuu, electiv
-mutitatea= imposibilitatea de a vb
-musitatia = vorbirea in soapta, inteligibila- schizo
- mutacismul = voluntar, simulatii
17

- onomatomanie = repetitia obsedanta de expresii gosolane

- palilalie= repetarea (involuntara) a ultimului cv din fraza
-ecolalie =repetarea unor cuvinte exacte
- ecomimie= imitarea expresiei mimice a interlocutorului
- ecopraxie= imitarea gesturilor

Disfazii tb a exprimarii lb scris/oral provocat de o lez cerebrala unilat.

- surditatea verbala intrebari fara raspuns
- intoxicatia prin cuvant repeta raspunsurile
- amnezia verbala metafore, adjective, nume proprii, numele de fam, substantive, verbe ( in
aceasta ordine legea disolutiei )
sau - uitarea de la prezent la trecut de la desistematizat la sistematizat de la complex la mai
putin complex legea regresiunii memoriei
Dislalii - tb de pronuntare ( articulare a cuvintelor )
pt R = rotacism
pt s,z j sisiiala = sigmatismul
vorbire pe nas = rinolalia
balbaiala = balbismul
Tb limbajului scris
Tb activitatii grafice :
- hipoactivitate grafica schizo/ hiperactivitate grafica ( graforee- tendinta patologica si
irezistibila de a scrie )
- incoerenta grafica cuvintele sau frazele lipsite de legatura
- stereotipii grafice
18

Tb morfologiei grafice:
- manie, hipomanie, excitatie psihica litere mari, randuri ascendente
- depresii- litere marunte, randuri descendente
- scrisul seismic litere inegale, randuri suprapuse
grifonaj = mazgalituri ( dementa, debili )
- scrisul in oglinda de la dr la stg tb de perceptie spatiala , manierism in schizo
- scrisul in ghirlanda schizo, delir, demente
Tb semanticii grafice:
- paragramafismele- omisiuni, substitutii
IMAGINATIA:
= Proces psihic de prelucrare, transformare i sintetizare a reprezentrilor i ideilor, n scopul
furirii unor noi imagini i idei.
Intentionala = activa
Neintentionala = pasiva
Sczut: ologofrenii, demene, st. de inhibiie, nevroze, depresii, psihastenii.
Exaltarea imag. Intoxicaii uoare, st. de excitaie, delir cronic, sch.
Ex: alutinarea ( centauri, diavol, ingeri ) combinarea imagine in context neobisnuit) ,
amplificarea ( uriasi, pitici ), tipizarea, schematizarea, simbolizarea
Mitomania- delir de imaginatie, fantastic ( diferit de minciuna deteriorarea adevarului,
sarlatanie- plan, reguli tehnice, simulatie- falsificarea adevarului in privinta starii de
sanatate )
:isterie, Korsakov
Relatarea mitomana se caract prin:
Organizarea romaneasc a tririi - aspectul formal al discursului nu e adecvat continutului
19

Alibiul existenial ideile merg spre supraestimarea propriei pers

Supraestimarea exagerare, fabulatie ( atrage atentia asupra sa )
Conduita de team realizeaza leg interpersonale prin fabulatie poate duce la teama,
fabulatie reala( esec, suicid) ,

Functia afectiv-motivational: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte

(alimentar, sexual, de aprare, matern), somn
Strile afective:
- Procesul psihic cel mai legat de personalitate, prin intermediul cruia omul si manifest
caracterul personal, ca existent original, unic, irepetabil.
( atitudinea omului fata de situatiile de viata, fata de realitatea inconjuratoare )
Emotia starea particulara ( tipica) care exprima rasunetul afectiv al raportului dintre subiect
si obiecte, fiinte,fenom. Lumii inconjuratoare.
- pozitive - placere, staisfactie,bucurie
- negative neplacere, tristete, frica
dupa tonalitate

- stenice maresc capacitatea de efort psihic

- astenice scad capacitatea de efort psihic

emotiile domina, formeaza starea afectiva a subiectului fiind strans legate de dispozitia
buna, veselie, calm sau de una de tristete, neliniste, irascibilitate.
Dispozitia stare afectiva generala de fond, de durata, cu intensitate medie, ce reflecta
starea de functionalitate a organismului, fiind rezultanta tuturor implusurilor extero, intero,
proprioceptive, constientizate sau insuficient constientizate.
Sentimente de prietenie, de dragoste
- normale: matern, patriotic, religios

20

- anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare - trairi emotionale cele mai
complexe stabile si generalizate, realizeaza trairea raportului insului cu ambianta.
Pasiunile amplitudine mai mare a trairii prin angajare puternica, caracter mai stabil al
relatiilor cu ambianta.
- pozitive innobileaza omul pt arta, stiinta, pt profesia aleasa
- negative egocentrice, individualiste personalitati avare, egoiste, teroriste
Tb starilor afective e in fct de criterii: natura (polaritatea), intensitatea,forta,
labilitatea, continutul, adecvarea motivational sau motivarea delirant.
Cantitative: distimie= toate abaterile afective +/- ; tb nespecifica de la starea de discomfort
aectiv la eutimie.
Hipotimia: scaderea tensiunii afective si a elanului vital pn la apatie si
indiferent.( expresivitate, mimica scazuta : oligo, deteriorare cognitiva, TCC)
Atimia scadere f acceantuata a tonusului afectiv ( inexpresivitate mimica pantomimica :
idiotie, dementa, catatonii )
Apatia lipsa de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si ambianta.
Depresia ( Hipertimia negativa) puternica traire,participare afectiva intensa cu sentimente
de inutilitate si devalorizare ;
- mimica, pantomimica exprima continutul dureros al trairilor frunte incretita, omega
melancolic, comisuri bucale coborate, corp incovoiat, bratele cad pasiv pe langa corp.
- depresia=incarcatura afectiva cu un continut negativ
Mania ( Hipertimia pozitiva )
Anestezia psihica dureroasa nu se mai poate bucura, intrista, induiosa nu mai simte
afectiunea pers apropiate.
- tardiv in depresii, sdr. de depersonalizare si derealizare, debut schizo
raptus melancolic= agitatie psihomotorie, acte impulsive de auto si heteroagresiune ce
interfera cu anestezia psihica dureroasa
21

Anxietatea- teama fara obiect se manifesta prin neliniste psihica si motorie cu manifestari
neuro vegetative ( palpitatii, tb vasomotorii, oscilatii tensiune, transpiratii )
- este mai mult gandita decat traita ( schiz paranoida, hipocondrica, pseudonevrotica, psihoze
depresive melancoliforme)
Angoasa- anxietate cu acompaniament somatic senzatie penibila de disfunctie a unui organ,
aparat, sistem ( constrictie laringiana)
- este mai mult traita decat gandita si duce la fobie
- NU este o anxietate extrema
Euforia incarcatura afectiva pozitiva, exagerarea dispozitiei ( veselie, plenitudine) insotita
de fuga de idei, logoree, ironii, glume , mimica expresiva gesturi largi, si variate, exacerbarea
tendintelor si trebuintelor in special cele sexuale. ( intox usoare cafea, alcool, stari nevrotice
prin suprasolicitare, st. Subfebrile, st maniacale , dementa senila, vasculara traumatica,
oligofrenii)
Moria jovialitate expansiva, familiaritati, calambuluri, expansivitate saraca
(leziuni cerebrale LF )
Labilitatea afectiva ( versatilitate timca) de la + la de la euforie la depresie ( manie,
oligo )
Incontinenta afectiva trecerea rapida de la o st emotionala la opusul ei ( ateroscleroza
cerebrala avansata )
Disorie dispozitie depresiva, anxioasa, rau general + logoree, excitabilitate crescuta
( perioade intercritice ale epilepticilor, alcoolici cr, encefalopatii posttraum., postencefalice,
abtinenta toxicomanilor )
Calitative - paratimii
- reactii afective aberante si inadecvate uneori paradoxale fat de motive, situatii ( o situatie
afectiv negativa intampinata cu veselie)
- situatii psihotraumatizante, stari reactive, schizo

22

Inversiunea afectiva ostilitate fata de pers. pe care le-a iubit inainte de boala ( schizo,
parafrenie, delir de gelozie )
Ambivalenta afectiva- concomitenta dragoste- ura, atractie- repulsie ( schizo, scaderea
libidoului la varstnici)

Instinctele complex de insusiri mostenite ereditar ce reflecta dezv speciei respective. Tb.
Instinctelor elemente patologice ale personalitatii.
Tb instinct alimentar
- bulimia exagerarea nevoii de hrana ( lez org cerebrale, tumori diencefalice, pancreatice,
DZ, HTA )
- polifagia ingerarea fara discernamant a produselor necomestibile ( st dementiale, oligo,
schizo )
- anorexia scaderea poftei de mancare ( depresii )
- sitiofobia refluxul de alimente depedent de halucinatii, idei delirante de otravire
( depresii, schizo )
Tb instinctului de aparare
- exagerare ( frica de moarte, de boala, st. Hipocondriace) ;
- abolire indiferenta totala fata de pericole ( tentative suicidare ).
Tb instinctului sexual
- nimfomanie ( la femei) / satiriazis (la barbat)
- crescut ( excitatie maniacala, st dementiale, oligo, LT, hipocamp )
- scazut ( epuizare, nevroze, impotente sexuale psihice, toxicomanii, depresii, shizo )
Perversiuni sexuale

23

 anomalii in alegerea partenerului: autoerotism, pedofilia, gerontofilia, incestul ( cu

rude ) , zoofilia, fetisism ( contempla ob de uz intim a sexului opus),
pigmalionismul=azoofilia ( cu statui )
- anomalii in desfasurarea actului sexual: sado- mazochismul ( sado=placere
sexuala+suferinta fizica si morala ; mazochism=placere la durere fizica si morala ) ,
scaptofilia- contempla acte sex ale altor pers sau prezenta la acte sex in grup ( scaderea
libidoului ), exhibitionism ( tumori T, F, dementa, psihopati)

Functii efectorii: vointa, activitatea, conduite motorii

Vointa =activitatea psihic orientat spre atingerea unor scopuri propuse constient pentru a
cror realizare trebuie depsite anumite obstacole, interne sau externe, care apar n calea
actiunilor.
Faze: 1. formularea scopului
2.lupta motivelor
3. adaptarea hotrrii
4.executia
Tb de vointa:
Disbulii:
Hiperbulia: exagerarea fortei volitionale ( st.obsesivo-fobice- eliberarea de sub invazia
ideilor, toxicomanii pt procurarea toxicului pe fond de hipob , paranoia )
Hipobulia:scadera fortei volitionale pana la abulie , scaderea capacitatii de a actiona, stie sau
crede ca stie ce trebuie sa faca dar nu poate actiona - st nevrotice, astenie, irascibilitate,
anxietate (TCC, St. Maniacale, toxicomani, psihopatii)
Abulia: lipsa initiativei si a capacittii de a actiona ( catatonie, depresii severe nici macar
nu se poate sinucide)
disabulia: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfrsi una nceput +
perplexitate ( forma particulara de abulie )
24

Parabulia insuficient volitional + acte paralele, pulsiuni, dorinte ( nevroze motorii +

ticuri, spasme; schizo )
Impulsivitatea insuficienta vointei pasive ( st psihopatice, impulsivitatea nevroticiloranxiosi ce izbucnesc in momente de maxima tensiune afectiva )
Raptusurile anxioase: psihoze, st.delirante, schzo, manie- buna dispozitie + furie, lovesc,
ucid
raptus melancolic: alunecat in melancolie are izbucnire de automutilare , suicid ( epilepsie
impulsivitate in compensarea lentorii )
atrofia LF scade initiativa si capacitatea de vointa; lez bilaterale ale hipocampului scad
capacitatea de inhibitie= comportament agresiv, impulsiv

Semiologia activitatii motorii

Aspectul vestimentar ( tinuta )

- dezordine vestimentara ( oligo, demente, psihoze, schizo )
- rafinament vestimentar exagerat ( personalitate psihopatica, isterica, bizarerie schizo- fard
exagerat ornarea cu decoratii tendinte de supraestimare megalomanie paranoia excitatie
maniacala )
travestitism=poarta haine ale sex opus;
cinvestitism=nepotrivit varstei.
Privirea poate sa redea continutul afectiv al vietii psihice
- fixa , imobila, incrucisata ( ura, agresivitate, cruzime )
- larg deschisa cu ridicarea sprancene, incretire frunte ( angoasa, anxietate )
- hipermobila, fugace ( manie, hipomanie )
- stinsa, hipomobila, fixa, absenta ( depresie )
25

- detasata, rupta de realitate ( schizo )

Mimica traduce tonalitatea afectiva a insului, emotii, sentimente
- exagerata - hipermimie ( manie , excitatie psihomotorie )
- diminuata - hipomimie pana la amimie( imobilitate )- ( melancolie, inhibare psihomotorie,
sdr. impregnatiei neuroleptice, stupoare, demente)
- dezadaptata paramimii in neconcordanta cu starea timica

mimica de imprumut ( supraestimare, mitomanie, isterie )

ecomimia ( catatonie )
neomimia mimica bizara similara neologismelor ( schizo )
jargonomimia expresii bizare neinteligibile
psitacismul mimic hipermobilitate inexpresiva si incomprehensibila a mimicii

- dezinvolta ( timizi)
- pseudoironica ( psihastenici)
Parakinezii includ si paramimiile- pervertirea sensului si continutului natural si logic al
miscarilor
- manierism pierderea trasaturilor logice si inteligibile a gesturilor si miscarilor
- stereotipii repetarea unei manifestari de atitudine = akinetice (perna psihica) si de miscare
= kinetice/parakinetice ( schizo, oligo, demente, afectiuni neuro )
Exagerarea activitatii psihomotorii ( hiperkinezia/ tahikinezia )
mimica mobila
pantomimica ampla si rapida
( st. Afective de tonalitate +, isoara intoxicatie, hipomanie/manie )
26

hiperkinezie + neliniste + dezorganizarea actelor motorii + excitatie psihomotorie ( agitatie )

Agitatia psihomotorie ( impregnatie cu neuroleptice akatisie = nu sta in sezut , tahikinezie =
tendinta de a se deplasa incontinuu ; afectiuni organice cerebrale )
Agitatia deteriorari, regresiuni, nedezvoltare cognitiva ( demente ) , brusc agresivitate
verbala, psihomotorie
- din st maniacale ( prodromal irascibilitate furie maniacala )
- din stari depresive de aspect endogen linistit duce la nelinistit raptus melancolic
- din schizofrenie apare imprevizibil, vorbire dezordonata ( hebefrenice, catatonice )
- din epilepsie in contrast cu vascozitatea apare agitatie furor epilepticus pot
comite acte de violenta
- din stari reactive generata de frustrare si paroxisme anxioase , nu-si pastreaza
pozitia, merg dintr-o parte in alta fara scop, ofteaza sau pot sa isi rupa hainele, smulg parul ,
cer compasiune
- din psihopatii labilitate afectiva, crize de minie, disperare cu alura teatrala ,
tendinta de a santaja, acuzatii , injurii
Gesturile cu amplitudine exagerata / diminuata, ordonate/ dezordonate, cu finalitate/ bizare si
inexplicabile
Diminuarea activitatii motorii ( hipokinezia )
- inhibitie psihomotorie, lentoarea miscarilor (bradikinezia ),
incetinirea cursului ideativ, hipomimie, inexpresivitate
( sechele meningoencef., encefalopatii traumatice, sdr. parkinsonian organic/neuroleptic,
epilepsie )
intreruperea activitatii motorii ( abolirea ) akinezia
barajul motor oprirea brusca a miscarilor si vorbirii
fading motor diminuarea treptata pana la disparitia aplitudinii gest sau act motor
27

stupoarea imobilitate, inerti, reactioneaza tardiv, mimica impietrita intr-o expresie de durere
si anxietate ( depresie) sau inexpresiva ( amimie catatonie, coma, isterie )
s. nevrotica refuzul realitatii - pare drogat psudonarcotism isteric
s. melancolica facies melancolic
s. schizo amimie, desi pare detasat participa pasiv la activitatile din anturaj apoi
poate reda cu exactitate
catalepsia = totala inertie motorie ( catatonie, hipnoza, isterie )
catatonia = ansamblu de tb psihomotorii pe fond de inertie si catalepsie sau ca stare de fixare
tonica a corpului in anumite pozitii ( lucida/oneiroida-fond confuziv )
sugestibilitatea - receptivitate extrema fata de influentele exercitate de alte persoane ( isterie,
oligo, demente )
sdr ecopatic- ecolalie, ecomimie, ecopraxie
negativismul tendinta de a opune rezistenta la orice stimul extern (alimentare, mictiuni
defecatie )
pasiv alimentar, verbal, intern
activ (se indeparteaza cand e chemat , retrage mana )
( schizo hebefrenica, catatonia, melancolii stuporoase, debilitate mentala, paranoia)
Catatonia poate fi provocata de neuroleptice ( halo, levomepromaziana ): ef secundare sdr.
akinetic, akinetic hiperton ( tremor , hipertonie, rigiditate ), diskinetic hiperton ( diskinezii
buco-lingo-faciale ), hiperkinetic hiperton ( tremor, crize isteriforme )
Pantomimica importante tulburari de mers

Bazofobie teama de a merge

Astazoabazie teama ca nu pot sta in ortostatism isterie
Thasofobie teama de a se aseza
28

Ergasiofobie de a se pune in miscare

Ticurile categorie speciala a tb activ motorii

miscari cu caracter repetitiv contradictia unor grupe musculare scapate de sub control
volitional , accesibile constiintei
- au aspect intentional ( aranjarea suvitei, lateralitate cap, miscare umar )
onicofagia- roade unghii
tricotilomania rupere rasucire par pana la alopecie
pot disparea spontan dupa adolescenta ; la adult st psihastenica , obsesionala
- dezorganizarea conduitei motorii apraxie pierderea posibilitatii de exprimare
gestuala si de efectuare a actelor motorii fara afectarea intelectului sau senzitivo- senzoriale
apraxie ideatorie permite acte simple nu si pe cele complexe
apraxie ideomotorie nu permite nici acte simple ( incheie nasture, scoate limba )

Functii de sintez: temperament, caracter, constiint, personalitate, intelect.

CONSTIINTA functie de sinteza a psihicului , cea mai inalta forma de reflectare a
realitatii obiective
Campul constiintei inconstientul ( fenomene ce nu au fost constientizate)
- subconstientul ( fenomene ce se sintetizeaza in afara campului
perceptiv care au fost anterior constientizate pot oricand sa reapara in timp )
Starea de constienta = luciditatea si capacitatea de reflectare a prezentului ( organizarea lui )
Constiinta = conceptia omului despre viata
Tb constiintei : episoade in care se tulbura intreaga activitate constienta.
29

In functie de: detasarea de realitate, tb memoriei, dezorientarea, incoerenta ideativa

Cantitative:
st de obtuzie cresterea pragului senzorial ,
- dificultati asociative, pierderea
- pierderea imobilitatii ideative ( dificultati de a preciza si formula idei )
st de hebetudine - dezinsertia pacientului de ralitate
- nu realizeaza nu poate stapani situatia
st de torpoare usoara dezorientare,
- hipokinezie,
- scaderea tonusului afectiv volitional ( scaderea initiativei, indiferntism, apatie )
asemanatoare somnolentei
st de obnubilare ridicarea prag senzorial
- lentoare, raspunsuri vagi, incomplete , fara sens sau cu caracter de
perseverare
st de stupoare tb a constiintei accentuata
- activitate psihomotorie accentuata
st de sopor reactiile la stimuli sunt extrem de diminuate ( seamana cu o somnolenta
accentuata)
st comatoasa pierderea completa a constiintei + conservarea fct vegetative
coma vigila se mentine o oarecare leg cu mediul
- carus perturbarea fct vegetative

Calitative ( cu emenete psihoproductive ) caract prin polarizarea si ingustarea

campului constiintei
30

tb constiintei de tip delirant dezorientare in spatiu si timp + tb masive de perceptie de tip

psihoproductiv ( h vizuale, auditiv, iluzii )
St oneiroida confuzie, dezorientar, indepartare de lumea reala
- fragmente din realitate se impletesc cu cele din vis , reprezentari senzoriale,
fantastice, reminescente halucinatorii
st amentiva dezorientare auto allopsihica si temporala totala
- indepartarea totala de lumea reala
- constiinta propriului eu absenta
- incoerenta gandirii, vb inteligibila, agitatie dezordonata in limitele patului
st crepusculara lipsa orientarii auto allopsihice si temporale cu pastrarea automatismelor
motorii care pot determina desfasurarea unui comportament coordonat si coerent
- pot apare halucinatii sau idei delirante care determina automatismele
comportamentale

Tb de orientare autopsihic ( a propriei persoane )

allopsihic ( de identificare a altor persoane )
spatial
temporal
autopsihic- instrainarea ideilor, sentimentelor, si actiunilor proprii
( surmenaj, trecere somn veghe, depresii, bufeuri delirante acute, psihastenie, nevroza
obsesivo-fobica, schizofrenii, st confuzionale, epilepsie,sdr de automatism mental )
depersonalizarea= trairea schimbarii propriei persoane poate fi:
- impresia de schimbare psihica (dezanimare )
- impresia de schimbare somatica ( desomatizare )

31

allopsihic imposibilitatea de a identifica mediul ambiant si elemantele constitutive

derealizarea = tb constiintei mediului inconjurator, apare ca necunoscut, strain, ireal, lipsit de
viata, culoare ( idem autopsihic )
spatiala ( oligo, demente, st confuzionale, st delirante pierderea capacitatii de a percepe
timpul , sdr korsakov pierdere a pct de referinta temporara si mai putin o tb in aprecierea
duratei timpului scurs )
temporala - tb pereptiei timpului trait
manie- accelerarea , scurtarea sa ( buna dispozitie, exaltare psihica,
incarcatura afectiva pozitiva )
depresie incetinirea , alungirea sa ( st aectiva negativa, disconfort
negativ, tristete )
Personalitate elementul stabil al conduitei unei persoane, modul sau obisnuit de a fi ceea
ce o diferentiaza de alte persoane
organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizaice cere determina
gandirea si comportamentul sau caracteristic
Trasatura psihica= insusire sau particularitate relativ stabila de comportament ce
caracterizeaza persoana
Temperamentul dinamica externa a actiunii formand latura energetica
( exploziv,rezistent,expansiv) dinamica( rapida/lenta) a personalitatii
- temperament coleric reactivitate motorie accentuata, tip energetic, tendinta la actiune,
nestapanire de sine, agitatie, agresivitate, explozii emotionale, fire dechisa, placere de a
opune rezistenta, tendinte dominatoare si inclinatii spre exagerare
- temperament sngvin hiperreactiv pe plan motor, emoii intense dar sentimente superficiale,
abundenta expresiei verbale, simte nevoia schimbarii de decor, fire deschisa, comunicativa,
angajare usoara in activitate, capacitate indelungata de lucru, suporta insuccesele
- temperament flegmatic aspect calm, echilibru emotional, sentimente durabile, lentoare in
miscari/limbaj, rabdare, toleranta, cansecventa, capabil de munca si cugetat in tot ceea ce face

32

- temperament melancolic- hipoton, capacitate de lucru redusa, volum mic de activitate, slaba
rezistenta neuropsihica, sensibilitate ridicata puternic afectat de insuccese, dificultati de
adaptare
Caracterul profilul psihomoral al individului, manifestat in consistenta relatiilor
interpersonale si in activitatea sa. Cuprinde insusiri: onestitate, modestia, solidaritate, spirit
colectiv, simt de raspundere, sarguinta.
Tb ale personalitatii
Tb in dezvoltarea personalitatii
-oligofrenia- personalitate insuficient dezvoltata avand numeroase lacune
- psihopatia pers dizarmonic structurata, cu slabe posibilitati de adaptare la mediu ;
rigiditate psihoafectiva cu comportament antisocial
- intarziere afectiva apare datorita carentei afective din copilarie care duce la structurari
nevropatice ale personalitatii/imaturare psihoafectiva
- regresiunea personalitatii : schizo, isterie, confuzie
Tb unitatii persoanei
-dedublarea personalitatii ( impresia de dedublare a eului )
- depersonalizarea ( senzatia de schimbare a corpului sau a psihicului in mod straniu )
Tb de identitate
-renegarea eului propriu
- deliruri de transformare si metabolice
- tranzitivismul
- deliruri de imaginatie si filiatie
Tb ale pers. In raport cu ambianta ( se datoreaza disocierii gandirii, derealizarii, tb in
perceptia timpului a tb delirante )
sau
33

Tb de personalitate - prin dezv insuficienta personalitati elementare ( oligo)

- prin tb ale constiintei ( depersonalizare/derealizare )
- prin tb ale adaptarii la mediu
- pers dizarmonice structurate ( inspre depresie / inspre
euforie/ oscilatie d-e = ciclotimie )
- personalitati modificate patologic prin boli psihice
( psihoticii : depresia psihotica acte auto si hetero agresive, schizo- se izoleaza , introvertiti,
autisti, pot comite acte f periculoase )
- prin deteriorari ale psihismului ( personalitati deteriorate demente )

34